Breviar teoretic Vectori în plan

Σχετικά έγγραφα
REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Tema: şiruri de funcţii

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

OperaŃii cu numere naturale

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

CERCUL. Prof. V Corcalciuc Scoala nr. 146 I.G. Duca Bucuresti ( Lectie facuta dupa manualul de clasa a 7-a Prof.Radu)

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Geometria triunghiului

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Sisteme de ecuatii liniare

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

sin d = 8 2π 2 = 32 π

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Exerciţii de Analiză Matematică

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Integrale cu parametru

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

a) De câte cămări are nevoie hârciogul pentru a depozita toate semințele? b) După al câtelea drum a umplut complet a doua cămară?

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

C 1 D 1. AB = a, AD = b, AA1 = c. a, b, c : (1) AC 1 ; : (1) AB + BC + CC1, AC 1 = BC = AD, CC1 = AA 1, AC 1 = a + b + c. (2) BD 1 = BD + DD 1,

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

SOCIETATEA DE ŞTIINŢE MATEMATICE DIN ROMÂNIA- FILIALA CLUJ

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

2) Numim matrice elementara o matrice:

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

Integrale generalizate (improprii)

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Matematica Semestrul 1

4. Integrale improprii cu parametru real

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Varianta 1

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

CINEMATICA RIGIDULUI

4. Serii de numere reale

GEOMETRIE. Teorema (Teorema bisectoarei interioare) Fie triunghiul ABC, (AD bisectoarea interioară a unghiului A şi D (BC), atunci: DB =

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

GEOMETRIE ANALITICĂ. Capitolul 5 VECTORI LIBERI. #1. Spaţiul vectorial al vectorilor liberi

Axiomele geometriei în plan şi în spańiu

INTERFERENŢA PE OGLINDA LUI FRESNEL FOLOSIND UN LASER CU He-Ne

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

MULTIMEA NUMERELOR REALE

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

!! " &' ': " /.., c #$% & - & ' ()",..., * +,.. * ' + * - - * ()",...(.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Transcript:

Proiect cofiţt i Foul Socil Europe pri Progrmul Operţiol Sectoril Dezvoltre Resurselor Ume 7- prioritră Eucţi şi formre profesiolă î sprijiul creşterii ecoomice şi ezvoltării societăţii zte pe cuoştere Domeiul mjor e iterveţie cces l eucţie şi formre profesiolă iiţilă e clitte Titlul proiectului: TEEN PERFORM - Progrm iovtor e îmuătăţire rezulttelor şcolre î îvăţămâtul licel Cotrct umăr: POSDRU/5//S/66 Beeficir: Ispectortul Şcolr Jueţe Sucev Discipli MTEMTICĂ FIŞĂ DE LUCRU Tem/Uitte: Vectori î pl Geometrie litică Epert eucție: prof Moisuc Niculi Mihel, Colegiul Tehic Răăuți, Sucev Brevir teoretic Vectori î pl I Segmete oriette Noţiue e vector O pereche orotă, Be pucte le plului etermiă î mo uic: ) u segmet B cu lugime l (, B); ) o irecţie tă e rept B ; c) u ses t e semirept (B Defiiţie: O pereche orotă e pucte, B i pl se umeşte segmet oriett (vector legt)notţie: B Oservţii: Puctul se umeşte origie (puctul e plicţie) ir puctul B etremitte (vâful) segmetului oriett B ; Lugime segmetuluib se umeşte moulul segmetului oriett B ; Notţie: B Drept B se umeşte suportul segmetului oriett B ir irecţi ei se umeşte irecţi segmetului oriett B Defiiţie: Se umesc segmete echipolete ouă segmete oriette cre u ceeşi irecţie, celşi moul şi celşi ses Notţie: B ~ CD Defiiţie: Mulţime tuturor segmetelor oriette echipolete cu u segmet oriett t B se umeşte vector (vector lier) Notţie: B Oservţii: Orice segmet oriett i cestă mulţime se umeşte reprezett l vectorului B ; Vectorii lieri se pot ot şi cu litere mici,, u, v, Defiiţie: Doi vectori se umesc vectori egli că u ceeşi irecţie, celşi ses şi celşi moul Defiiţie: Doi vectori se umesc vectori coliiri că u ceeşi irecţie Defiiţie: Doi vectori se umesc vectori opuşi că u celşi moul, ceeşi irecţie şi sesuri iferite Oservţii: Vectorul ul este vectorul cre re moulul ir irecţi şi sesul sut eetermite; Vectorul uitr (versor, vector uitte) este vectorul cre re moulul Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

O Regul triughiului B II ure vectorilor Defiiţie: Fie, oi vectori şi O, B reprezetţi i cestorse umeşte sum celor oi vectori vectorul s cre re c reprezett OB Regul prlelogrmului O B Regul triughiului se etie l ure mi multor vectori şi se umeşte regul poligoului: Dcă tuci Proprietăţile uării vectorilor: Oricre r fi vectorii u, v, wu loc: u v v u (comuttivitte); u u u ( este elemet eutru); ( u v) w u ( v w) (socitivitte); 4 u ( u) ( u) u ( u este vectorul opus lui u ) Notţie: u v u v,oricre r fi vectorii u şi v III Îmulţire cu sclri vectorilor Defiiţie: Fie v u vector şi Vectorul v este vectorul Proprietăţi le îmulţirii cu sclri: cre re: Oricre r fi vectorii uv, şi, u loc: ceeşi irecţie cu v ; v su v ; celşi ses cu v c α> şi ses opus cu v că ; v v; ( ) v ( v) ; moulul egl cu v 4 ( )v v v ; 5 ( u v) u v IV Coliiritte oi vectori Teoremă: Vectorii u şi v sut vectori coliiri că şi umi că eistă α stfel îcât v u Oservţii: * Vectorii u şi v sut vectori coliiri că şi umi că eistă, stfel îcât uv ; Dcă u şi v sut vectori ecoliiri, tuci i orice relţie e form uv ; Puctele,B,C sut pucte coliire că şi umi că eistă α îcât B BC V Reper crtezi Coorotele uui vector Defiiţie: Fie o reptă î pl Se umeşte reper crtezi pe rept o pereche Oi, formtă itr-u puct O e pe reptă şi u versor i l irecţiei cestei repte Notţie: O, Oi, Oservţii: se umeşte ă ( e coorote), O se umeşte origie ir i versorul reperului; Dcă M tuci OM i ; se umeşte scis (coorot) vectorului OM Defiiţie: Fie O şi O ouă e ortogole î pl Se umeşte reper crtezi î pl tripletul O,, i j, Y j i ( X C Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

ue i şi j sut versorii celor ouă e Notţie: O, O,, i j Oservţii: O se umeşte origie reperului, O se umeşte sciselor, ir O orotelor; Dcă (, ) este u puct i pl tuci O i j; ( se, ) umesc coorotele vectorului O Notţie: O (, ) Teoremă (escompuere vectorului B upă versorii i şi j ): Dcă (, ), B(, ) sut pucte i pl tuci B ( ) i ( ) j Proprietăţi: (, ), B(, ), C(, ) sut pucte ecoliire i pl tuci: Dcă B ( ) ( ) ; Dcă M este mijlocul segmetului B tuci M, ; Dcă G este cetrul e greutte l BC tuci G, Operţii cu vectori: Dcă u i j şi v i j tuci u loc: Teoremă: Vectorii u i j şi u v ( ) i ( ) j ; v i j sut vectori coliiri că u v ( ) i ( ) j ; şi umi că u i j, ;,, u 4 VI Vectorul e poziţie l uui puct î pl Defiiţie:Fie O u puct î pl Vectorul O se umeşte vectorul e poziţie l puctului şi se oteză r Teoremă: Dcă,B sut pucte isticte i pl tuci B rb r Teoremă: Dcă,B sut pucte isticte i pl şi M este mijlocul segmetului [B] r rb tuci rm M Teoremă: Fie şi B pucte isticte i pl şi M[B] stfel îcât kk, MB tuci r krb rm k M B r r M r B Teoremă: Dcă I este cetrul cercului îscris î r rb crc ri c Teoremă: Dcă I este cetrul cercului îscris î r rb crc ri c BC tuci BC tuci VII Cetre e greutte * Defiiţie: Fie,,,,, pucte i pl Se umeşte cetru e greutte l sistemului e pucte,,,, u puct G i pl cu propriette că G G G Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

* Teoremă (e uicitte şi eisteţă): U sistem,,,,, e pucte i pl mite u sigur cetru e greutte * Teoremă (relţi lui Leiiz): Dcă,,,,, este u sistem e pucte i pl, G cetrul său e greutte şi M u puct orecre i pl tuci M M M MG r rb rc Teoremă: Dcă G este cetrul e greutte l BC tuci rg Teoremă: Dcă G este cetrul e greutte l triughiului BC tuci G GB GC Teoremă: Dcă G este cetrul e greutte l BC tuci oricre r fi O u puct i pl re loc: OG ( O OB OC ) Teoremă (Pppus): Fie BC M B, N BC, P C împrt ceste segmete Dcă puctele î celşi rport tuci VIII lte teoreme remrcile î geometri plă BC şi MNP u celşi cetru e greutte Teoremă (Slvester): Dcă O şi H sut cetrul cercului circumscris, respectiv ortocetrul BC tuci: OH O OB OC Coseciţ : Îtr-u triughi cetrul cercului circumscris O, cetrul e greutte G şi ortocetrul H sut pucte coliire Oservţie: Drept pe cre se flă puctele O, G, H se umeşte rept lui Euler Coseciţ : Î orice triughi, cu otţiile uzule, u loc relţiile: ) H HB HC HG; ) H HB HC HO ' Coseciţ (relţi lui Euler): Fie BC şi O mijlocul segmetului OH tuci re loc relţi O OB OC OO Oservţie: Cercul cre trece pri mijlocele lturilor uui triughi, pri piciorele îălţimilor triughiului şi pri mijlocele segmetelor cre uesc vârfurile triughiului cu ortocetrul cestui se umeşte cercul lui Euler (cercul celor ouă pucte) Teoremă (Meelus): Fie triughiul BC şi, B, C trei pucte stfel îcât BC, B C, C B ' Dcă ', B ', C ' sut pucte coliire, tuci re loc relţi: B B C C C B C B Teoremă (Reciproc teoremei lui Meelus): Fie triughiul BC şi BC, B C, C B stfel îcât ouă itre puctele, B, C sut situte pe ouă lturi le triughiului, ir l treile puct este situt pe prelugire celei e- trei lturi su tote puctele, B, C sut situte pe prelugirile lturilor B B C C triughiului Dcă re loc relţi, tuci puctele, B, C sut pucte coliire C B C B Teoremă (Cev): Fie triughiul BC şi, B, C trei pucte stfel îcât,, BC B C C B Dcă reptele, BB, CC sut cocurete, tuci re loc relţi B B C C C B C B Teoremă (Reciproc teoremei lui Cev): Fie triughiul BC şi, B, C trei pucte stfel îcât 4 Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

,, BC B C C B Dcă re loc relţi, BB, CC sut cocurete B B C C, tuci reptele C B C B Teoremă (V uel): Fie triughiul BC şi puctele ' BC, C C ', B B ' Dcă reptele ' ' B C P, CB, BC sut cocurete îtr-u puct P, tuci re loc relţi B C C B P IX Prousul sclr oi vectori Defiiţie: Fie u şi v vectori Se umeşte prous sclr l vectorilor u şi v umărul rel u v cos( u, v) Notţie: u v= u v cos( u, v) Teoremă (eprimre î coorote prousului sclr): Dcă u i j şi v i j tuci u v Oservţie: i i, j j, i j j i Teoremă: Fie u şi v vectori u v Proprietăţi: Fie vectorii u, vw, şi m tuci u loc: u u u ; u v v u (comuttivitte); mu v muv u mv ; 4 u v u v 5 uv petru cos (, ) uv şi uv petru cos ( uv, ) ; 6 u v w u v u w (istriutivitte fţă e ure vectorilor); Elemete e geometrie litică Distţ itre ouă pucte, şi B, : B Pt reptei B : m B, Coorotele mijlocului M l segmetului B : B M, B M 4 Coorotele puctului N cre împrte segmetul B î rportul k : 5 Coorotele ortocetrului G l BC k N, k N ue,, B,, C G,, : G 6 Ecuţi reptei etermită e u puct şi o irecţie: Fie, : r r tv, t M, ue r vectorul e poziţie l puctului Oservţie: uv cos ( uv, ) u v M şi vectorul, k k v tuci M, ir r vectorul e poziţie l puctului 5 Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

t 7 Ecuţii prmetrice le reptei : :, t t 8 Ecuţi crteziă reptei : :, şi 9 Ecuţi geerlă reptei : : c, su, ue m pt reptei Ecuţi eplicită reptei : : m, ue m este pt reptei şi este orot l origie Ecuţiile reptelor prlele cu ele e coorote : :, reptă verticlă, :, reptă orizotlă Ecuţi reptei pri tăieturi : :, şi ue, şi B, reprezită puctele e itersecţie le reptei cu ele e coorote Ecuţi reptei etermite e puctul M, şi pt m : m 4 Ecuţi reptei etermite e ouă pucte isticte, şi B, : : :, şi SU 5 Ughiul ouă repte î pl Fie : c şi : c tuci ughiul reptelor este ughiul formt e vectorii lor irectori şi este etermit e relţi: cos 6 Poziţi reltivă ouă repte î pl Dreptele : c şi : c sut : ) prlele c m m ) cofute c c c c) cocurete ) perpeiculre m m Coiţi e prlelism: m m Coiţi e perpeiculritte: m m 7 Distţ e l puctul, M l rept h : c : 8 ri triughiului cu vârfurile,, B,, C SU BC, ue c M, h BC, BC BC, : 9 Coiţi e coliiitte puctelor,, B,, C, : 6 Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

BC, CERCUL, SU Ecuţi cercului este: r, ue C, este cetrul cercului, ir r, rz cercului Dcă C, O, ecuţi cercului este: Ecuţi geerlă cercului este: r m m p, ue,, este r p Tipuri e itemi (ivel : tehologic-t, știițele turii-ș, mtemtică iformtică-m) T Fie triughiul BC și M mijlocul lturii BC Să se rte că M B C B, BC, T Î triughiul BC puctele M, N, P sut mijlocele lturilor C Să se rte că M P N T Să se emostreze că î ptrulterul BCD re loc relți B CD D CB T4 Fie triughiul BC și M, N, P sut mijlocele lturilor BC, C, B, ir O u puct î pl Să se rte că O OB OC OM ON OP T5 Se cosieră pătrtul BCD și O cetrul său Să se clculeze O OB OC OD T6 Î triughiul BC se cosieră puctele D și E stfel îcât D DB, E BC Să se rte că reptele BC și DE sut prlele T7 Fie triughiul BC și M BC stfel îcât BC BM Să se rte că M B C T8 Pe lturile B și C le triughiului BC se iu puctele M și N stfel îcât M MB și N C Să se rte că vectorii MN și BC sut coliiri 4 T9 Î reperul O,, i j se cosieră vectorii u i j și v 5i j Să se etermie coorotele vectorului 5u v T Î reperul crtezi O se u vectorii O, și, petru cre vectorul O 5OB re coorotele, T Să se etermie Rștii că vectorii u 4i j și v i j sut coliiri T Să se etermie m Rstfel îcât vectorii u m 4i m j și iă celși moul T Să se etermie m R stfel îcât puctele,, B,4, C m, m OB Să se etermie umerele rele, v m i m j să să fie coliire 7 Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

T4 Fie r i j, rb i j și rc i j vectorii e poziție i vârfurilor triughiului BC Să se etermie vectorul e poziție l cetrului e greutte l triughiului m, m 8, 5 C m, Să se etermie umerele rele m, T5 Se cosieră puctele, B, stfel îcât vectorul e poziție l cetrului e greutte l triughiului BC să fie vectorul ul, B, Să se etermie istț itre T6 Î reperul crtezi O se cosieră puctele și și B T7 Se cosieră puctele, m, B-m, Să se etermie m R T8 Î reperul crtezi O se cosieră puctele,, B, și 4,5 etermie vlorile lui petru cre triughiul este reptughic î T9 Să se etermie, R știi că rept e ecuție 5 B -,4 T Să se etermie istț e l puctul, : 8 stfel îcât B 4 C, ue R Să se, și trece pri puctele O l puctul e itersecție l reptelor : și Ș Fie triughiul BC Să se etermie kz stfel îcât BC C k B M C Să se etermie k Rstfel îcât Ș Fie G cetrul e greutte l triughiului BC și GM BC, GM kbc Ș Se cosieră puctele,, B, 4, C 6, și M BC vectorul M Ș4 Fie triughiul BC și puctele M B și N C stfel îcât MB BC 4 Să se etermie stfel îcât vectorii MN și BC sut coliiri Dcă M 4, BM m, N m și CN 6, să se etermie m N Ș5 Să se etermie coorotele simetricului puctului fță e mijlocul segmetului B (,), C (,) Ș6 Se cosieră puctele 6,, B 6,9,, u B BC Ș7 Să se clculeze B C CD BC că,4 C Să se etermie coorotele vectorului î czul 4,5, B 4,, C,,,6 D, Ș8 Să se etermie m R petru cre reptele : m și : m 5 sut prlele Ș9 Se cosieră î pl puctele, CD sut prlele, B,, C,, D, Ș Î reperul crtezi O se cosieră puctele,, B, și C, Să se verifice că reptele B și coorotele puctului D stfel îcât ptrulterul BCD să fie prlelogrm Ș Să se etermie m R petru cre puctele să fie coliire :,5,5,, B, m+ Să se etermie ), B, C m ; ),,, Ș Să se etermie ecuți meiei use i vârful C l triughiului BC î czurile :, 5,6,,, C m ), B, C ; ), B, C, Ș Să se etermie lugime îălțimii use i vârful O l triughiului MON, ue M 4,,, N și 8 Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr

O, Ș4 Să se etermie coorotele vârfurilor triughiului BC știi că suporturile lturilor triughiului sut reptele e ecuții :, : 4 și : Ș5 O reptă re pt reptă cre re orot eglă cu 7 m și coție puctul, M rătți că ughiul vectorilor u i j și v i j este otuz Să se etermie scis puctului P e pe M Puctele, B, C, D verifică relți B C D rătți că B, C, D sut coliire,, C, M Clculți istț e l puctul l rept etermite e puctele B și M4 Scrieți ecuți reptei cre coție puctul, M5 Î sistemul e coorote O se cosieră puctele, puctul M,5 l meitore segmetului B M și este perpeiculr pe rept : 5 și B, Determiți istț e l M6 Determiți Rpetru cre istț itre reptele : 5 și : să fie eglă cu M7 Determiți Rpetru cre reptele isticte : 4, : 4 și : 4 sut echiistte M8 Determiți Rpetru cre reptele :, : și : sut cocurete M9 Determiți ecuți reptei știi că reptele și : 4 sut simetrice fță e O M Să se etermie știi că reptele : și : coici M Fie puctele, M Fie, și, B, B 4,6 și,- M Fie puctele, și G,4 C flți lugime isectorei i triughiului BC B Determiți ecuțiile reptelor cre trec pri și sut situte l istț e coorotele mijlocului lturei BC,, C,, ue, Z M4 Fie puctele, B și Dcă G este cetrul e greutte l triughiului BC, etermiți ) rătți că, că, tuci puctele, B și C sut ecoliire ) rătți că că este umăr pr, tuci ri triughiului BC este u umăr turl impr M5 Î reperul crtezi O se cosieră puctele log,log9 și B -,, N ) Să se etermie ecuți reptei B și B ) Să se rte că B, oricre r fi N c) Să se emostreze că petru orice N, puctul prție reptei 9 Feerți Nțiolă socițiilor e Păriți - Îvățămât Preuiversitr