2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Σχετικά έγγραφα
ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

2. Metoda celor mai mici pătrate

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Curs 3. Spaţii vectoriale

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

4. Interpolarea funcţiilor

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Curs 4 Serii de numere reale

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

2. Functii de mai multe variabile reale

BILANT DE MATERIALE legii conservarii masei Gin = Gout consum specific Randamentul de produse finite pierderi de materiale Gin = Gout + Gp

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

7. METODE TERMODINAMICE DE STUDIU

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

METODE NUMERICE APLICAŢII

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

ANALIZĂ MATEMATICĂ REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sondajul statistic- II

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

III. TERMODINAMICA. 1. Sisteme termodinamice

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

B( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j


13. AMPLIFICATOARE LOGARITMICE

Proprietatile descriptorilor statistici pentru serii univariate

4. Metoda Keller Box Preliminarii

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Elemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv

Tema: şiruri de funcţii

CURS 6 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ (continuare)

MARCAREA REZISTOARELOR

Teoria aşteptării- laborator

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Integrala nedefinită (primitive)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

INTEGRAREA ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE CU CONDIŢII INIŢIALE. 1. Metode cu paşi separaţi Formularea problemei

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Curs 1 Şiruri de numere reale

[ ] 3. Structura mulţimii soluţiilor admisibile ale unei probleme de programare liniară

页面

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Note de curs "Mecanica teoretică"

Transcript:

Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub ormă vectorală sstemul se scre ude T ş [ ] T Dacă aduăm î amb membr ş otăm cu G sstemul se oate ue sub orma echvaletă G Evdet estă ş alte metode de a ue sstemul sub orma Eemlul Se observă că rma ecuaţe u este lară Acest sstem se oate ue sub orma echvaletă Sstemul d oarte smlu se oate reolva cu metoda substtuţe Îlocud î rma ecuaţe obţem 9 ecuaţe care admte ± rădăcle

9 Baele Aale Numerce Aşadar soluţle eacte ale sstemulu sut ş e D [ ] o vecătate a uctulu Î această vecătate sstemul se oate ue sub orma echvaletă ~ ~ ş sut varate echvalete de tul ale sstemulu î vecătatea uctulu Î cotuare reetăm două metode umerce de reolvare aromatvă a sstemelor elare etoda aromaţlor succesve e D R o mulţme coveă mărtă ş îchsă ş e sstemul G D Presuuem de asemeea că Notăm cu G C D Î aceste codţ estă m su D m m m m m m Teorema Dacă G C D G D D ş < atuc sstemul G admte o sură soluţe î domeul D care se ală cu metoda aromaţlor succesve Demostraţe e D ş D oarecare D Teorema lu Larae etru ucţ de ma multe varable reultă că etru orce estă ξ θ < θ < astel îcât

Ssteme de ecuaţ elare 9 ξ ξ Ţâd seama că D m reultă m m m ş ma dearte m G G ma ma Cum < reultă că alcaţa este o cotracţe D D G : Coorm teoreme de uct a lu Baach reultă că estă uc astel îcât Aşadar * este soluţa ucă a sstemulu d domeul D Această soluţe se ală cu metoda aromaţlor succesve e oarecare ş e şrul aromaţlor succesve * D * * G D G Acest şr este coveret î R ş lmta sa este soluţa sstemulu ş dec a sstemulu echvalet resectv Teorema lu Baach e dă ş evaluarea eror ş aume lm * * Observaţa Teorema rămâe valablă ş dacă orma se îlocueşte cu altă ormă de matrce de eemlu sau Cosderăm d ou sstemul d eemlul Î domeul [ ] D acest sstem este echvalet cu sstemul Î acest domeu sstemul admte o sură soluţe ş aume

9 Baele Aale Numerce Deoarece [ ] 888 798 ş reultă 9 ş 8 8 dec Aşadar dacă D atuc D Î cotuare avem ; ; m m ; m ; m 9 < ş < Aleem ş cetrul dretuhulu Se obţ următoarele valor etru şrul aromaţlor succesve Nr de teraţ 9 78 88 87 88 7 79 7 7 7 7 Î cotuare reetăm metoda aromaţlor succesve etru o sură ecuaţe elară e dec ecuaţa a b [ ] Această ecuaţe se ue sub orma echvaletă [ a b] D Teorema reultă că dacă C a b : a b a b su ; a b < [ ] [ ] [ ] ş { [ ]} atuc ecuaţa admte o sură rădăcă î tervalul [ a b] ş aceasta este * lm ude ar [ a b] este arbtrar Eemlu e ecuaţa ; [ ; ]

Ssteme de ecuaţ elare 9 orma echvaletă este Avem ş < [ ; ] Se oate alee Şrul aromaţlor succesve este Se obţ următoarele valor etru şrul aromaţlor succesve Numărul teraţe etoda Newto - Rahso e D R o mulţme coveă mărtă ş îchsă ş e sstemul elar Presuuem că D T este o soluţe olată a sstemulu T D ş că este u uct aroat de adcă << Presuuem de asemeea că ucţle sut de clasă C e D Î aceste codţ dacă D se ală îtr-o vecătate sucet de mcă a uctulu avem d Reultă că sstemul se oate îlocu cu sstemul lar aroat d d Sub orma vectorală sstemul se scre ude d T ş d d d Deoarece sstemul este aroat de sstemul e aştetăm ca soluţa sa să e aroată de soluţa a sstemulu T

9 Aşadar vercă relaţa d Î cotuare cosderăm sstemul lar Baele Aale Numerce d ş e aştetăm ca soluţa sa să se aroe ma mult de Aşadar vercă relaţa d Î eeral cosderăm şrul de vector { } d ş e aştetăm că { } să coveară la Reamtm că etru orce a D ş orce cu roretatea: T h hh R dah ah ude a a a a a Dacă resuuem că este esulară atuc d cotutate reultă că estă o vecătate V a uctulu a astel îcât este esulară etru orce V Î această codţe d reultă Teorema e D R o mulţme coveă mărtă ş îchsă D o soluţe olată a sstemulu ş e r > astel îcât bla Br { R ; < r} D Presuuem că C D B r Estă > astel îcât Estă > astel îcât B orcare ar Atuc şrul { } det de are roretăţle: r

Ssteme de ecuaţ elare 97 a b Dacă < atuc şrul { } este coveret ş lm Demostraţe D ormula Talor reultă că etru orce ş orce N estă u uct e semetul de dreată deschs de caete ş ξ astel îcât! d d ξ Ţâd seama că d ξ ξ ş de otea reultă d Î cotuare avem d Pe de altă arte d reultă 7 d d Cum d ş 7 obţem d sau 8 Î sârşt ţâd seama ş de otea avem Aşadar am demostrat armaţa a

Baele Aale Numerce 98 Dacă otăm cu c d a reultă c 9 Partcularâd dcele obţem succesv c c c c c Dacă < c atuc lm dec { } este coveret ş Cu aceasta teorema este demostrată lm Eemlu Reluăm sstemul d Î domeul [ ] D sstemul admte o sură soluţe ş aume 798 888 ş ; ; ; ; Coorm avem

Ssteme de ecuaţ elare 99 Prmele teraţ sut reetate î tabelul următor Numărul teraţe 889 88 7 79 798 [ ] ; 9 ma Aşadar utem lua 9 ; ; ; ş dec 7 88 8 9 < Reultă că alortmul Newto Rahso este coveret î acest ca Observaţa etoda Newto eusă ac are u coveet maor ş aume atul că la ecare as trebue calculată versa D motve de cotutate utem resuue că îtr-o vecătate sucet de mcă a uctulu avem Se obţe astel metoda Newto modcată v v v v Observăm că v dar î eeral v etru > L Katorovc a studat metoda Newto modcată ş a dat codţ sucete care asură covereţa alortmulu

Baele Aale Numerce Î cotuare să aalăm metoda NewtoRahso etru o sură ecuaţe elară [ab] Presuuem că ecuaţa admte o sură rădăcă [ab] Alortmul reve la ' [ a b] B a O b A D uct de vedere eometrc reretă abscsa uctulu î care taeta la racul ucţe î uctul [ ] îtâleşte aa O Îtr-adevăr ecuaţa taete la rac î uctul [ ] este e abscsa uctulu î care această taetă îtâleşte aa O Avem ş ma dearte ' adcă rma teraţe d e m { ; [ab]} Atuc utem lua Evdet m m su{ " ; [ab]} Alortmul este coveret dacă <

Ssteme de ecuaţ elare Eemlul e ecuaţa - - ; [] Ecuaţa admte o sură rădăcă reală < ; > Alortmul este arbtrar ; ; " ; 8 9 < < de ude reultă covereţa şrulu { } det de Valorle obţute dua rmele teraţ sut trecute î tabelul de ma os Numărul teraţe 8 97 9 9 9 Eercţ Să se ăsească soluţa aromatvă a sstemulu stuată î dretuhul D [- ] [ ] olosd metoda aromaţlor succesve R Cosderăm G : D D ude G su m ar dec G D

Baele Aale Numerce este o cotracţe ş şrul aromaţlor succesve G covere la soluţa sstemulu Valorle obţute duă rmele teraţ sut trecute î tabelul de ma os Numărul teraţe -7 8-79 7 99 9999 Să se ăsească soluţa aromatvă a sstemulu stuată î dretuhul D olosd metoda aromaţlor succesve R Puem sstemul sub orma ş atuc G este o cotracţe a lu D Îtr-adevăr su D m ar 7 dec G este o cotracţe ş şrul aromaţlor succesve G covere la soluţa sstemulu Cosderâd ş avem: Numărul teraţe 7 Să se ăsească soluţa aromatvă a ecuaţe e - - stuată î tervalul [ ] olosd metoda aromaţlor succesve

Ssteme de ecuaţ elare e R Ecuaţa se oate ue sub orma ϕ ude ϕ este o cotracţe ş şrul aromaţlor succesve ϕ covere la soluţa ecuaţe Valorle obţute duă rmele teraţ sut trecute î tabelul de ma os Nr de teraţ 97 8 9 * Să se ăsească soluţa aromatvă d cadraul îtâ etru sstemul l olosd metoda Newto R Şrul aromaţlor succesve ude: l Se obţ: - 9 8 99 ; - 8 97-9 8 99 ; - 9-7 77 87 ; - 8 79-97 77 87-7 9-97 77 87 ş a m d - 7 9 Să se ăsească soluţa aromatvă > > etru sstemul

Baele Aale Numerce olosd metoda Newto R Şrul aromaţlor ude: Se obţ următoarele reultate dacă se oreşte cu : 7 7 ; 7 9 89 88 89 ; 898 88 8 8 ; 7 9 87 9 79 77 9 87 799 77 olosd metoda Newto să se aromee soluţa otvă a sstemulu de ecuaţ elare cosderâd X R Şrul aromaţlor ude : ; ; X X

Ssteme de ecuaţ elare - - X Se obţ următoarele reultate dacă se oreşte cu : X 7 7 7 X ; 7 87 X 7-899 97-8 8 7 79 X ; 99 9 7898 X 7-8978 98-9 8 9 7 X ; 99 9 78 X 7 Să se ăsească soluţa aromatvă > > etru sstemul olosd metoda Newto modcată R Şrul aromaţlor succesve ude: Se obţ următoarele reultate dacă se oreşte cu :

Baele Aale Numerce 7 77 7 79 8 98 7 79 79 7 77