CAPITOLUL VII ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL
|
|
- Βαρβάρα Μητσοτάκης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CAPTOLUL V ELEMENTE E CALCUL VARAŢONAL Proleme geometrice şi mecice e clcl vriţiol cţiolă cţii misiile Clsificre etremelor fcţiolelor (etreme solte etreme reltive) Lemele fmetle le clclli vriţiol Vom efii oţiile e ză le clclli vriţiol pori e l ieile sgerte e câtev proleme e etremm clsice ) Prolem rchistocroei Prim prolemă e clcl vriţiol fost prolem rchistocroei U pct mteril M poreşte i A fără viteză iiţilă şi se mişcă s cţie grvitţiei pe rcl e cr AB cprisă îtr- pl verticl (fig) Prolem rchistocroei costă î rmătorele: itre tote crele etee ce esc pctele A şi B să se etermie cee pe cre pctl M jge i A î B î timpl cel mi scrt Vitez li M î fiecre pct l rcli AB este: s V g t Timpl î cre pctl mteril M escrie rcl AB v fi t e: T s V g () [] 87
2 eci timpl T ecesr c pctl mteril să jgă i A î B pe rcl () [] re epresi : T [ ] C [ ] g Spem că timpl este o fcţiolă e tip itegrlă cre epie e şi cre verifică coiţiile () () cţiol () re c omei e efiiţie fcţiile e clsă C [] cre trec pri pctele te A şi BAceste fcţii se mesc liii misiile î czl prolemei rchistocroei s triectorii optimle Prolem revie eci l etermi cr () C [] cre trece pri pctele A şi B petr cre fcţiol () i vlore miimă ) Prolem geoezicelor ie (S) o porţie eteă e sprfţă cărei ecţie s formă implicită este (z) ir rc e cră prţiâ sprfeţei (S) şi cre B (S) trece pri pctele A şi B e pe sprfţ A (S) (fig) Nmim cră geoezică sprfeţei orice rc e cră e pe ig sprfţ (S) ce relizeză miiml istţei itre oă pcte e pe sprfţă că () zz() [] z C [] st ecţiile prmetrice le i rc e cră e pe sprfţ (S) ce trece pri A şi B tci lgime rcli este tă e: () [ ()z() ] () z () 88
3 Î cest fel prolem geoezicelor costă î etermire fcţiilor () şi z() e clsă C [] cre să trecă pri A B şi să stisfcă ecţi sprfeţei eci (()z()) şi să relizeze miiml fcţiolei () cre epie e oă fcţii ecoscte () şi z() Mlţime liiilor misiile petr fcţiol () reprezită totlitte rcelor e cră e pe sprfţ (S) c tget cotiă şi cre trece pri pctele te A şi B ) Prolem sprfeţelor miime(plte) tă fii o cră simplă îchisă C sittă î spţil c trei imesii se cere să se etermie sprfţ eschisă (S) mărgiită e cestă cră şi cre re ri miimă ie Γpr O C pr O S şi zz() () ecţi sprfeţei (S) (fig) Ari sprfeţei (S) este tă e eglitte: z z () [ z] AS Avem e etermit fcţi zz() cre fce miimă itegrl () şi i vlorile zϕ() pe cr Γ frotier omeili ) Proleme e etremm coiţiot Cele trei eemple cosierte reprezită proleme tipice e clcl vriţiol (etremm ecoiţiot) O ltă clsă e proleme e clcl vriţiol o costitie prolemele e etremm coiţiot Prolem formei e echilir i fir gre fleiil şi ietesiil e lgime tă fit l cpete (fig) 89
4 Poziţi e echilir corespe czli câ orot cetrli e grette G re vlore miimă ie :() ecţi e echilir Atci: l () G (l - lgime AB ) l Prolem formei e echilir lăţişorli costă î etermire fcţiei () C [] cre să trecă pri pctele A şi B să verifice coiţi ` l şi să relizeze miiml fcţiolei () Prolem izoperimetrică Se cere cr plă îchisă e lgime l cre elimiteză omei mărgiit e rie mimă ie (t)(t) t [] ecţiile prmetrice le ei cre C Avem: () ()() () Coiţi c lgime crei C să fie l se scrie: (5) t l ir ri mărgiită e cestă cră este tă e itegrl: (6) A ( ) t Avem e etermit (t)(t) spse l coiţiile () () () () cre verifică (5) şi fc itegrl (6) mimă Î eemplele prezette mi ss s- ps prolem etremelor or itegrle cre epi e fcţiile cre itervi s seml e itegrre Astfel î priml eempl vem o itegrlă e form: (7) [ ] ) ( 9
5 î l oile : (8) [ z] ( z z ) ir î l treile : (9) [ ] ) ( efiiţie ie o mlţime e fcţii că fiecărei fcţii f fcem să-i corespă măr rel vom spe că vem o fcţiolă [f] efiită pe c vlori î R efiiţie Se meşte veciătte e oril N l fcţiei f mlţime fcţiilor f cre petr orice [] verifică ieglităţile: () f ( ) f ( ) < ε f ( ) f ( ) < ε ( ) ( ) f ( ) f ( ) < ε e ε> t efiiţie ifereţ δf ()f()-f () [] se meşte vriţi rgmetli fcţiolei [f] câ se trece e l fcţi f l fcţi f Î eemplele epse e mi ss m văzt că tote fcţiile mlţimii pe cre este efiită o fcţiolă [f] st lte î cosierre î prolem respectivă (e miim s mim) efiiţie Se mesc fcţii misiile îtr-o prolemă e etremm ei fcţiole [f] f cele fcţii i cre stisfc coiţiile splimetre impse e prolem respectivă Să precizăm ce se îţelege pri miml s miiml ei fcţiole ie [f] o fcţiolă efiită pe mlţime şi G mlţime fcţiilor misiile îtr-o prolemă e etremm fcţiolei [f] Eviet G efiiţie Se spe că [f] mite mim solt petr f G că petr orice fcţie f G vem: [f ] [f] 9
6 că petr orice fcţie f G vem: [f ] [f] tci se spe că f relezeză miim solt l fcţiolei [f] C şi petr etremele ei fcţii eori e itereseză etremele solte le ei fcţiole ci etremele reltive î cre oţie e veciătte jocă rol importt efiiţie Se spe că fcţiol [f] mite mim reltiv tre petr f G că eistă o veciătte e oril zero fcţiei f stfel îcât petr orice fcţie f G coţită î cestă veciătte [f ] [f] că cestă ieglitte re loc mi petr fcţiile f G sitte îtr-o veciătte e oril îtâi fcţiei f se spe că [f] mite petr f mim reltiv sl Alog se efiesc miimele reltive tri şi sle le fcţiei [f] Mimele şi miimele ei fcţiole se mesc etremele celei fcţiole Eviet orice etrem solt l ei fcţiole este şi etremm reltiv tre e semee orice etremm reltiv tre îeplieşte şi coiţiile i etremm reltiv sl Î cele ce rmeză vom etermi coiţii ecesre e etremm rltiv sl ceste fii coiţii ecesre şi petr etremm reltiv tre s petr etremm solt Petr stilire or stfel e coiţii vom tiliz oă teoreme jtătore cre se mesc lemele fmetle le clclli vriţiol LEMA (Lgrge) ie fcţi f C[] că () ( ) η ( ) f petr orice fcţie cotiă c erivt cotiă η C [] şi cre verifică coiţiile η() η() tci f() pe [] 9
7 emostrţie Să prespem că îtr- pct c [] m ve f(c) că c tci pe z cotiităţii rezltă f() Alog petr c e cee vom mite că f(c) c () Ptem cosier f(c)> (ltfel îmlţim c - relţi () eorece f C[] şi f(c)> rezltă că eistă itervll (αβ) α < c < β coţit î [] stfel îcât să vem : f()> (αβ) Cosierăm fcţi: ( α) η( ) 9 ( β ) ( α β ) ( α β ) Oservăm că η() stisfce coiţiile lemei (ϕ() η() şi η C []) şi f ( ) ( ) f ( ) ( α) ( β ) > β η eorece f()> petr (αβ) α eglitte oţită cotrzice eglitte () i lemă şi lem este stfel emostrtă LEMA ( Bois Rmo) ie fcţi cotiă g C[] că () ( ) η ( ) g petr orice fcţie η C [] cre verifică coiţiile η() η() tci g() este costtă pe itervll [] Pri comire celor oă leme oţiem o propoziţie e ză coţiâ cele oă leme şi cre se plică l ecere coiţiilor ecesre e etremm LEMA UNAMENTALĂ A CALCULULU VARAŢONAL ie fcţiile cotie fg C[] că f () [ ( ) η ( ) g( ) η ( ) ]
8 petr orice fcţie η C [] cre verifică coiţiile η() η() tci fcţi g este erivilă pe [] şi g () f() emostrţie Cosierăm fcţi ) f ( t) t ( Oservăm că ()f() şi eci: f ( ) η( ) η( ) ( ) η( ) ( ) ( ) η ( ) ( ) η ( ) C cest () evie: [ ) ( ) ] g( η ( ) Pe z lemei rezltă g()() costt e e g ()f() cţiole e form [ ] ) ( Coiţii ecesre e etrem Ecţi li Eler Coiţi li Legere Să cosierăm fcţiol : R () [ ] ( ) efiită pe mlţime liiilor misiile: { C [ ] / ( ) ( ) } e C ([ ] ) R [ ] 9 Vom etermi o coiţie ecesră e etremm reltiv petr fcţiile e clsă C [] ie () fcţi cre relizeză etremm reltiv petr () şi η() ritrră e clsă C [] c η() şi η() cţi: () Y() () αη() e α este prmetr mic î mol este o fcţie misiilă şi prţie ei veciătăţi e oril îtâi fcţiei () Îloci î () pe () cy() şi prespâ η() fiă oţiem o itegrlă î fcţie e prmetrl α:
9 [ ] [ ( ) αη ( ) ( ) αη ( ] α ) că () relizeză etremm reltiv l itegrlei î mlţime ttror fcţiilor misiile cest v trei să fie etremm reltiv şi î mlţime Y() oţite i () petr iferite vlori le li α Coiţi ecesră e etremm este () Oservăm că: { η ( } [ ] [ ( ) ( ) ] ( ) [ ( ) ( ) ] η ) e şi Ultiml terme pote fi itegrt pri părţi: [ η( ) ( )] ( ) η ( ) η( ) ( ) torită fptli că η() η() priml terme i memrl rept l eglităţi e mi ss este l eci coiţi () evie: () () ( ) ( ) η ( ) î cre fcţi () relizeză etremm l itegrlei () Eglitte () re loc petr orice η() C [] spsă coiţiilor η() η() C jtorl lemei ecem că fcţi () verifică ecţi: () ( ) ( ) Ecţi (5) se meşte ecţi li Eler corespzătore fcţiolei () şi se mi pote scrie şi s form: ( ) ; ; e Am oţit stfel rmătorl rezltt: Teoremă (Eler) că ( ) C [] şi că () relieză etremm reltiv l itegrlei [ ] ) ( î mlţime fcţiilor i cls 95
10 C [] cre stisfc coiţiile l limită () () tci () verifică ecţi li Eler () Oservţie Ecţi li Eler este o coiţie ecesră r sficietă petr fcţi () cre relizeză etremm l fcţiolei () efiiţie Orice cră itegrlă ecţiei li Eler (5) se meşte etremlă fcţiolei () chir că cest relizeză etremm l fcţiolei Coiţi li Legere Petr etermi tr etremli ei fcţiole rol importt îl jocă vriţi e oril oi : e δ [ ; η] [ P( ) η Q( ) η ] ( P ) Q( ) Oservăm că vriţi e oril oi este formă pătrtică î rport c η şi η Are loc: Teorem (Legere) [ ; η] δ e ici vem: Teorem (Legere) ie fcţiol [ ] ) ( efiită pe mlţime liiilor misiile C []() () Coiţi ecesră c lii etremlă () [] să relizeze miiml fcţiolei [] este c e- lgl etremlei să fie îepliită ieglitte: (5) ( ) Alog petr c lii etremlă () [] să relizeze miml fcţiolei [] este c e- lgl ei să fie îepliită ieglitte: (6) ( ) Oservţie Relţiile (5) şi (6) se oţi i δ [ ; η] s δ [ ; η] 96
11 cţiole coţiâ erivte e ori sperior Ecţi Eler Poisso Coiţi li Legere Eempl ie fcţiol : R () () [] ( ) efiită pe mlţime liiilor misiile: C ( ) ( ) { C [ ] / ( ) ( ) { } } e ([ ] ) R [ ] Î mlţime liiilor misiile se cere să se etermie fcţi C [] cre verifică l cpetele itervlli [] coiţiile: ( ) ( ) ( ) ( ) () ( ) ( ) { -} şi relizeză etreml fcţiolei () cţi c proprietăţile e mi ss verifică ecţi: () ( ) ( ) mită ecţi li Eler-Poisso emostrţi celor e mi ss se fce stfel: că () este o fcţie cre relizeză etremm reltiv î mlţime cre stisfce () tci () relizeză etremm reltiv şi î mlţime fcţiilor Y()()αη() e η() este o fcţie fiă i cls C [] lâ-se î pctele şi împreă c erivtele sle pâă l oril - iclsiv ir α este prmetr cre i vlori sficiet e mici î mol Îloci î () pe () c Y() se oţie o itegrlă fcţie e α : ( α) ( αη αη () αη cre v trei să iă etremm petr α Petr cest este ecesr c () Avem: () ) 97
12 e e tegrâ pri părţi oţiem: η () () [ η η η ( ) ] () () [ η ( ) ] η ( ) () () ( ) η ( ) () ( ) η ( ) ( ) ( ) ( ) η () () { } ( η () η () { }) eci: (5) () ( ) ( η() ) torită cestei eglităţi şi lemei coiţi () se rece l () şi eci este etermit Clclâ vriţi e oril oi δ [; η] se pote răt că petr c lii etremlă ( ) [ ] să relizeze miiml fcţiolei () este ecesr c e lgl ei să vem: (6) ( ) ( ) ( ) ir petr c lii etremlă () [] să relizeze miml fcţiolei () este ecesr c e- lgl ei să vem: (7) ( ) ( ) ( ) eglităţile (6) şi (7) reprezită coiţiile li Legere corespzătore fcţiolei () e- lgl etremlei () Eempl ie fcţiol [] ( ) misiile { C [] () () () () } " efiită pe mlţime liiilor Să se etermie lii misiilă cre relizeză etreml fcţiolei şi să se specifice tr cesti Avem şi ecţi Eler-Poisso v fi: 98
13 e e oţiem () c solţi geerlă A A A Costtele se etermiă i coiţiile ()() () () cee ce sigră c lii etremlă să fie o liie misiilă Oţiem: [] eorece ( ) > coiţi li Legere rtă că lii etremlă A relizeză miiml fcţiolei Se oţie mi [ ] 7 cţiole epizâ e mi mlte fcţii Sisteml Eler-Lgrge Coiţi Legere Eempl Să cosierăm fcţiol : R () [ ] ( ) efiită pe mlţime liiilor misiile: { C ] { } ( ) ( ) { } } [ şi C ([ ] ) R [ ] Î mlţime liiilor misiile se cere să se etermie fcţiile [ ] C şi cre verifică l cpete coiţiile l limită: () ) ( ) { } ( şi se relizeză etreml fcţiolei () Are loc rmătore Teoremă: că C ([ ] ) etreml fcţiolei () tci ele verifică ecţiile: şi fcţiile relizeză () { } 99
14 (() sisteml li Eler-Lgrge corespzător fcţiolei ()) form: Y emostrţie: Cosierăm o mlţime prticlră e fcţii misiile e ( ) ( ) α η ( ) [ ] { } e { } este sisteml e fcţii petr cre fcţiol () mite etremm reltiv η () st fcţii fite ritrre i cls C [ ] cre se leză î etremităţile şi ir α α α st prmetri c vlori mici î mol Îloci Y () î () oţiem: ( α α α ) ( αη α η α η αη α η ) cţi e mi ss e vriile v trei să mită etremm reltiv petr α α α Petr cest este ecesr c: eci α petr α α α α α η η { } tegrâ pri părţi şi ţiâ sem că η () η () oţiem: η ( ) { } olosi Lem se oţie sisteml () Oservţie: Orice solţie sistemli () se meşte etremlă fcţiolei () O etremlă prticlră este complet etermită pri coiţiile l limită () A ij ie ( ) o etremlă fcţiolei () şi fie ( ) i j { } i j Are loc Teorem (Coiţi Legere) Notăm pri:
15 () A A A A A A A A A A A A A A că : şi * (5) ( ) { } () > > > tci relizeză miim petr fcţiol () ir că * * * () > > > tci relizeză mim petr fcţiol () Vlore etremă fcţiolei î czrile () s () e mi ss v fi [ ] Eempl Să se etermie etreml fcţiolei şi tr li că : R [ z] [( ) ( z ) z] (z) C () z() z Sisteml Eler-Lgrge este : " z z" Solţiile st : C e z Ce C e C e C C cos C cos C si si şi i (z) oţiem C C C C ; eci lii etremlă ce relizeză etreml este tă e : si z -si Coiţiile li Legere st:
16 z şi i () rezltă că etreml z zz (si -si ) relizeză miim petr fcţiolă Vlore miimă se oţie şor: mi (si -si ) 5 cţiole etermite pri itegrle mltiple Ecţiile li Eler Ostrogrschi Eempl Petr şriţ eperii vom cosier fcţiol pritr-o itegrlă lă: () [] : R R efiită Se pe prolem etremelor cestei fcţiole î mlţime fcţiilor ( ) C () ce i vlori te pe frotier C omeili : () ( ) f ( ) C Are loc rmătore: Teoremă (Ostrogrschi) că C ( ) R ( ) şi lâ vlori ritrre ir () relizeză etremm reltiv l fcţiolei () î mlţime fcţiilor i cls C () cre verifică eglitte ( ) C f ( ) ; tci () este solţie ecţiei c erivte prţile: () ( ) ( ) e emostrţie: Vom cosier mlţime fcţiilor () U ( ) ( ) αη( ) e () este fcţi petr cre () mite etremm η C () ritrră şi η( ) C ir α este prmetr cre i vlori mici î mol că () re
17 etremm î mlţime fcţiilor misiile ceeşi propriette o v ve şi î mlţime () Petr cest este ecesr c itegrl: ( ) ( αη αη αη ) α să mită etremm petr α Coiţi ( ) se scrie ezvoltt: ( ) η η η tegrl referitore l ltimii oi termei se mi pote scrie: η η η η η olosi forml li Gree prim itegrlă i memrl rept se pote trsform îtr-o itegrlă pe frotier C omeili : evie: η η X η ( ) C eorece η ( ) c itegrl criliie este lă şi coiţi ( ) ( ) η( ) Acestă coiţie re loc î ipotezele lemei (î R ) e ici rezltă ecţi () şi teorem este emostrtă Oservţie: Ecţi () se meşte ecţi li Eler Ostrogrschi corespzătore fcţiolei () Orice solţie ecţiei () se meşte etremlă fcţiolei () chir că ce fcţie relizeză efectiv etremm l fcţiolei Aăgâ l ecţi () o coiţie l limită e form ( ) f ( ) se oţie o etremlă prticlră c Teorem li Ostrogrschi pote fi etisă petr o fţiolă e form:
18 [ ] Ω e R Ω Ecţi li Eler-Ostrogrschi v ve form: } { e Eempl Să se găsescă etreml fcţiolei: [ ] Ω e ( ) : Ω C ( ) { } : R Solţie: Ecţi li Eler Ostrogrschi corespzătore fcţiei este : () s ( / ) cre este ecţi li Lplce S- oţit prolem iterioră irichlet petr cerc Petr impe mi şor coiţi l limită vom trece l coorote polre: () si cos e e rezltă: ( / ) rctg Oservăm că: şi
19 5 Oţiem: () şi şi () şi Îloci () î ( / ) cest evie: (5) c coiţi l limită: (6) cos si cos Petr rezolvre prolemei (5) şi (6) vom folosi meto seprării vriilelor ; cătăm o solţie e form : (7) ( ) ( ) ( ) T R Oservăm că ( ) ( ) ( ) ( ) T R T R // / şi ( ) ( ) // T R Îloci î (5) oţiem: (8) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) // / // T R T R T R e e pri împărţire l ( ) ( ) T R oţiem: (9) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) T T R R R R // / // Memrl stâg l ecţiei (9) fii o fcţie mi e ir memrl rept fii o fcţie mi e eglitte lor este posiilă petr orice şi orice mi că cei oi memri ceeşi vlore costtă pe cre o otăm c λ ; i relţi (9) oţiem rmătorele ecţii:
20 // () T ( ) λt ( ) şi // / () R ( ) R ( ) λr( ) cţi căttă ( ) treie să fie perioică î rport c c perio ică să vem ( ) ( ) Petr cest T ( ) treie să fie perioică c perio Avem eci e găsit vlorile prmetrli rel λ petr cre ecţi () re solţii ele (prolem Strm - Lioville) perioice c perio Ecţi () este o ecţie ifereţilă liiră omogeă c coeficieţii costţi c ecţi crcteristică: r λ şi răăciile r ± λ Czl λ λ λ < Găsim T( ) C e Ce cre este o solţie epoeţilă relă şi c tre este perioică Czl λ Avem r r şi T ( ) A B Vom etermi A şi B stfel îcât T ( ) să fie perioică c perioă ică T( ) T ( ) A B ( ) şi eci T ( ) A (o costtă) solţie lă icceptilă A B B Czl λ > Ecţi crcteristică re răăciile complee cojgte r ±i λ şi eci solţi geerlă este T ( ) Acos λ Bsi λ i coiţi ( ) T ( ) şi i fptl că fcţiile si şi cos st perioice c perio T rezltă că: ( ) λ λ s λ e e: () λ { } eci solţi geerlă ecţiei () este: () T ( ) A cos B si { } C vlorile proprii () stfel oţite ecţi () evie: ( / // / ) ( ) R ( ) R( ) R Ecţi ( / ) este e tip Eler ; petr itegrre ei vom fce schimre e t vriilă e Oţiem: 6
21 R şi R / ( ) // ( ) e t e t R t R R t t // / Îloci R ( ) şi R ( ) ecţi ( / ) evie: ( // R ) R t cre este o ecţie ifereţilă liiră c coeficieţi costţi vâ ecţi crcteristică r c răăciile r ± şi solţi geerlă: () R ( ) C Petr prolem li irichlet iterioră treie să lăm eorece î cz cotrr petr şi eci solţi r fi mărgiită î origie eci s e form: (5) R ( ) C Am găsit stfel petr ecţi (5) solţiile : (6) ( ) R ( ) T ( ) { } (6 / ) ( ) ( A cos B si ) { } A A C şi B B C 7 Coform pricipili sprperii efectelor cătăm o solţie ( ) e (7) ( ) ( A cos B si ) Vom etermi coeficieţii A şi coiţi l limită (6): ( ) cos B stfel îcât ecţi (7) să verifice * * Oservăm că A A N { } B N eci solţi ( ) primeşte form:
22 8 (8) cos ) ( cţiol [ ] mite miim [ ] eorece ( ) > şi ( ) ( ) ( ) ) ( _ > Oservăm că cos si cos si si cos cos si cos si si si cos cos cos si cos si 6 6 s cos U eci (9) [ ] / cos mi e : / ( ) Relţi (9) se mi scrie: / / mi 8 cos si cos 8 e e 7 mi
23 6 Proleme izoperimetrice Etreme coiţiote le fcţiolelor Teorem li Eler Prolem li Lgrge Se meşte prolemă izoperimetrică prolem etermiării etremlelor ei fcţiole e form: () [ ] ( ) c coiţi l limită: () ( ) ( ) { } şi coiţiile splimetre: () G ( ) i { p} i i e p st p costte te Vom emi czl câ fcţiol este e form: () [ ] ( ) şi este tă o sigră coiţie splimetră: m (5) G ( ) cţiile G şi costt m st te Are loc rmătore: Teoremă (Eler) că fcţi C [ ] (6) ( ) ( ) şi verifică coiţiile l limită este o etremlă fcţiolei () şi verifică î pls coiţi (5) şi că () este o etremlă itegrlei (5) tci eistă o costtă λ stfel îcât () să fie o etremlă fcţiolei [ ] (7) K[ ] ( ) λg( ) emostrţie: Să cosierăm fmili e fcţii (8) ( α α ) ( ) αη ( ) α η ( ) Y 9
24 e () este etreml căttă η () şi η () st oă fcţii fie ritrre i C [] le l cpetele itervlli : (9) η () η () η () η () ir α şi α oi prmetri sficiet e mici î mol Îloci î itegrl (5) î locl fcţiei () fcţi Y( α α ) i (8) oţiem o itegrlă epizâ e α şi α : şi coiţi (5) evie ( α α ) G( αη α η αη α η ) () ( α ) m α Să rtăm că i cestă eglitte ptem scote pe α î fcţie e α Clclăm erivtele prţile le fcţiei ( α ) petr α α Avem: α ( ηig ηi G ) i {} α i tegrăm pri părţi ltiml terme şi ţiâ sem e (9) oţiem: α i () G G η ( ) i { } i că () este o etremlă itegrlei (5) tci : G G şi ptem lege fcţi η () stfel c α Ecţi () este verifictă e vlorile prticlre α α ( ) m eorece Y() stisfce (5) torită coiţiei coform teoremei referitore l fcţiile implicite α eistă o veciătte pctli α î cre ecţi () efieşte pe α c fcţie e α ir erivt α α î pctl α este: () α α α α
25 Relâ fmili e fcţii (8) cre epie cm e sigr prmetr α (eorece α este fcţie e α efiită pri ()) şi îloci î () oţiem o fcţie e α ( α ) ( αη α η αη α η ) cre treie să mită etremm petr α eci ( ) Avem: ( ) α α η η η η α α s itegrâ pri părţi ltiml terme şi ţiâ sem e (9)oţiem α ( ) η η α că îlocim e () ecem: α α c vlore s i () î cre fcem îlocirile te ( ) η λ G G η e η λ G G η Acestă eglitte se mi pote scrie: ( ) λg λg η ( ) Coiţi ( ) (lem fmetl) se rece l ( λg ) λg cre este chir ecţi li Eler corespzătore fcţiolei (7) Teorem este emostrtă Prolem li Lgrge Să cosierăm fcţiol:
26 () [ z] ( z z ) Prolem li Lgrge costă î etermire i rc e cră () ( ) z z( ) [ ] cre este sitt pe sprfţ: (5) G ( z) şi etremeză itegrl () Pctele A( z ) şi B( z ) ( ) prţi sprfeţei eci G( z ) şi G( z ) ptl că A şi B prţi crei se trce pri coiţiile l limită: (6) ( ) ( ) z( ) z z( ) z Are loc rmătore: Teoremă: (Lgrge) că sisteml e fcţii () este sistem etreml l fcţiolei () c coiţiile (5) şi (6) tci eistă o fcţie λ() stfel îcât sisteml () este sistem etreml l fcţiolei [ G] (7) K[ z] λ( ) 7 Proleme propse Să se etermie etremlele şi tr lor petr fcţiol: : R ) ) C [ ] [ 8 ] C ( ) [ ] [ e ] e [ ] ( ) ( ) e e
27 Să se etermie etremlele şi tr lor petr fcţiol R : ) [ ] ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) { } C e ) [ ] [ ] [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) { } sh C e Să se etermie etremlele şi tr lor petr fcţiol [ ] R z : ) [ ] [ ] ( ) ( ) ( ) 5 z z C z e z z z ) [ ] [ ] ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) { } z z C z e z
28 Să se etermie etreml fcţiolei : R [ ] ( ) ( ) ( ) { } Ω Ω Ω R şi C e 5 Să se etermie etremlele fcţiolei : R ) [ ] [ ] ( ) ( ) { } 6 c legtr C e ) [ ] [ ] ( ) ( ) { } e si c legtr C
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Tema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Capitolul 2 Notite de curs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA
Cpitoll 2 Notite de crs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA B Pricipil plicrii lgerei oolee i stdil circitelor de comttie Cotct deschis, ecl stis B; Cotct ichis, ecl pris B; Becl este o ctie de poiti cotctli;
CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,
Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Integrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Integrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
sin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR
Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,
CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA î ul uiversitr 9 PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii lor
4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
REZIDUURI ŞI APLICAŢII
Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Breviar teoretic Vectori în plan
Proiect cofiţt i Foul Socil Europe pri Progrmul Operţiol Sectoril Dezvoltre Resurselor Ume 7- prioritră Eucţi şi formre profesiolă î sprijiul creşterii ecoomice şi ezvoltării societăţii zte pe cuoştere
TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ petru emeul de bcluret şi dmitere î îvăţămâtul superior l UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii
CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.
APITOLUL II FUNŢII OMPLEXE orpl merelor complee ostrcţ ş repreetre merelor complee Imposbltte reolvăr or ecţ lgebrce î corpl merelor rele R cos pe lgebrşt tle î secoll XVI să trocă o epres e orm b b R
Exerciţii de Analiză Matematică
Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Universitatea,,Constantin Brâncuşi Tg-Jiu Facultatea de Inginerie
Uiversie Cosi Brâcşi Tg-Ji Fcle de Igierie Prof iv dr MIODRAG IOVANOV Tg Ji - 6 - C U P R I N S CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE Ecţii difereţile Solţi geerlăsolţii riclre Ierrere geomerică Eemle Problem
CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ
CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ În teori Integrlei definite numită şi Integrl Riemnn, s- urmărit c, l numite funcţii rele de o vriilă relă, dte pe mulţimi din R, după o schemă
EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau
EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE
Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.
Trigonometrie FuncŃii trigonometrice. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic b c b sin B, cos B, tgb c C c ctgb, sin B cosc, tgb ctgc b b. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice. sin:r [-,] A c B sin(-x)
9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare
lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte
Sisteme de ecuatii liniare
Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu
4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier
4.7 Reprezetre compeă seriior Fourier Presupuem că f ( ) îdepieşte codiţii suficiete petru dezvotre î serie Fourier. Atuci pote fi reprezettă pe [, ] cu seri: f b + ( cos + si ) f cos d,,, b f si d,, Foosid
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Laura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară
Lur Rdu Miime şi mime î mtemti elemetră Ploieşti MINIME ŞI MAXIME ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ (EDITIE ONLINE, FORMAT PDF, Autor: LAURA RADU ISBN 978-97--5- Site we: wwwmteiforo Tote drepturile preetei ediţii
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.
Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Adrian Stan Editura Rafet 2007
Dreptul de copyright: Crte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului Adri St Editur Rfet 007
P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ
P P Ó P r r t r r r s 1 r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s Pr s t P r s rr r t r s s s é 3 ñ í sé 3 ñ 3 é1 r P P Ó P str r r r t é t r r r s 1 t r P r s rr 1 1 s t r r ó s r s st rr t s r t s rr s r q s
λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0
ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice
1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)
CLASA XII- ALGEBRĂ Ordiul uui elemet l uui grup D Heuerger Teoremele lui Lgrge şi Cuchy petru grupuri iite D Heuerger 3 Aplicţii le teoremei lui Lgrge î proleme de teori umerelor V Pop 3 Noţiui şi rezultte
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:
ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute
Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté
Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté Alexis Nuttin To cite this version: Alexis Nuttin. Physique des réacteurs
Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri
reptul de copyright: rte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului, Refereţi ştiiţifici: Profesor
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ
CAPITOLUL ME5 5 eiduuri Teore reiduurilor Defiiţi reiduului Fie w o fucţie litică vâd î u puct sigulr iolt Atuci îtr-o coroă circulră < r e dite o devoltre î serie Luret < w c Se ueşte reiduu l fucţiei
2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL
1 2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL 2.1 Probleme clsice de clcul vriţionl Din punct de vedere istoric, prim problemă de clcul vriţionl este ş numit problemă lui Dido. Legend mitologică spune că Dido, su
COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ
COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.
ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,
ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE
MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. Precizri si recomdri privid desfsurre ctivittilor l discipli MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE Tip curs obligtoriu Mulul de curs recomdt R. Trdfir I. Dud A. Bciu R. Io Mtemtici
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.
II 4»» «i p û»7'' s V -Ζ G -7 y 1 X s? ' (/) Ζ L. - =! i- Ζ ) Η f) " i L. Û - 1 1 Ι û ( - " - ' t - ' t/î " ι-8. Ι -. : wî ' j 1 Τ J en " il-' - - ö ê., t= ' -; '9 ',,, ) Τ '.,/,. - ϊζ L - (- - s.1 ai
MULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL
CAPITOLUL 4 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL 4 Itoducee Clculul viţiol se ocupă cu studiul etemelo petu o clsă specilă de fucţii umite fucţiole Aceste fucţiole sut defiite pe sumulţimi le uo spţii de fucţii
CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010
ETAPA FINALĂ - mi 00 BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A. Pe o dreptă se consideră 00 puncte, cre formeză 009 segmente, fiecre de cm. Pe primul segment, desupr dreptei, construim un pătrt, pe l doile segment,
SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ
DUMITRU BUŞNEG FLORENTIN CHIRTEŞ DN PICIU PROBLEME de LGEBRĂ LINIRĂ Prefţă estă ouă lurre pre o otiure firesă lurării [6]; mele reprezită de fpt pliţii l lurările [ ] Dă [6] oţie pliţii legte de struturile
P r s r r t. tr t. r P
P r s r r t tr t r P r t s rés t t rs s r s r r t é ér s r q s t r r r r t str t q q s r s P rs t s r st r q r P P r s r r t t s rés t t r t s rés t t é ér s r q s t r r r r t r st r q rs s r s r r t str
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
OperaŃii cu numere naturale
MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =
UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE
UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ MATEMATICI SUPERIOARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ - Ediţie reviuită - Lector Agel Picu Editur Uiversităţii
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare
Algebră liniră CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE 6 Forme linire Fie V un spţiu vectoril peste un corp K Definiţi 6 Se numeşte formă liniră su funcţionlă liniră o plicţie f : V K cre stisfce
Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu
Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:
TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE
TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE 35 TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE Obiective: Deinire principlelor proprietăţi mtemtice le uncţiilor, le itelor de uncţii şi le uncţiilor continue Deinire principlelor
1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu
revist@teiforo PROBEMA UNII NOIEMBRIE 07 EN/RO pg Mri Chirciu SOUȚII - PROBEMA UNII OCTOMBRIE 07 pg 3 Măescu Avr Coreliu Alte soluții dte de : Gheorghe Alexe, George-lori Șerb Rox, Mri Chirciu, Octvi Stroe,
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii
Tem 4 Primitiv şi itegrl Riem. Alicţii. Modulul 4. - Primitiv. Alicţii Noţiue de rimitivă s- degjt di licţiile mtemticii î situţii cocrete, cre costă î determire modelului mtemtic l uui roces tuci câd
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro
nlz în regm dnmc scemelr electrnce c recţe Egene Psdărăsc - DCE EM 6 electrnc.gen.r emnr 6 6 NLI ÎN EGIM DINMIC CHEMELO ELECTONICE C ECŢIE 6. Nţn teretce generle de ter trprţlr H s ntrre eşre Fg. 6. În
r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s
r t r r é té tr q tr t q t t q t r t t rrêté stér ût Prés té r ré ér ès r é r r st P t ré r t érô t 2r ré ré s r t r tr q t s s r t t s t r tr q tr t q t t q t r t t r t t r t t à ré ér t é r t st é é