Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Σχετικά έγγραφα
COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Tema: şiruri de funcţii

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OperaŃii cu numere naturale

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

4. Integrale improprii cu parametru real

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

4. Serii de numere reale

Integrale cu parametru

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

2) Numim matrice elementara o matrice:

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

MULTIMEA NUMERELOR REALE

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Adrian Stan Editura Rafet 2007

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Exerciţii de Analiză Matematică

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Curs 4 Serii de numere reale

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

, să scriem un program pentru a afla rangul n 1 începând de la care

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Varianta 1

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

9. STABILITATEA SISTEMELOR

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

Sisteme de ecuatii liniare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

CULEGERE DE PROBLEME

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Transcript:

Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul se umeşte moic su uitr terme liber,,, poliomul este cu coeficieţi complecşi şi scriem f X, ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi complecşi poliomul este cu coeficieţi reli şi scriem f X,,,, ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi reli poliomul este cu coeficieţi rţioli şi scriem f X,,,, ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi rţioli poliomul este cu coeficieţi îtregi şi scriem f X,,, ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi îtregi X X X X, ) Grdul uui poliom Dcă f X X X şi tuci spuem că poliomul f re grdul Notţie grd f su gr f Dcă f tuci poliomul se umeşte costt şi grd f Dcă f tuci poliomul se umeşte ul şi grd f 3) Eglitte poliomelor m m Fie f X X X şi g bmx bm X bx b Poliomele f şi g sut egle şi scriem f g dcă m şi i bi, i, dică u grde egle ir coeficieţii corespuzători egli 4) Vlore uui poliom Fie f X X X şi Numărul f se umeşte vlore poliomului î α şi se obţie di clculul îlocuirii edetermitei X cu α Dcă f tuci umărul α se umeşte rădăciă poliomului f Sum coeficieţilor se obţie clculâd vlore poliomului î dică f

Termeul liber se obţie clculâd vlore poliomului î dică f 5) Operţii cu poliome m i j Fie f, g [ X], f X i şi g bj X, m i Sum poliomelor f şi g este poliomul defiit pri: j f g c X, ude b, m c şi grd( f g) mxgrd f, grd g, m Sum se efectueză pri dure termeilor(moomelor) semee Produsul poliomelor f şi g este poliomul defiit pri: m f g cmx cx c, ude c ib j,, m şi grd( f g) grd f grd g produsul se efectueză pri desfcere prtezelor şi poi pri reducere termeilor(moomelor) semee Împărţire poliomelor f şi g se efectueză plicâd lgoritmul petru flre câtului şi restului Nu este idict să plicăm lgoritmul l împărţire cu biomul X Restul împărţirii uui poliom f pri biomul X este egl cu vlore poliomului î dică f ( ) deci reţiem că r f Câtul şi restul împărţirii uui poliom f pri biomul X se pot fl cu i j schem lui Horer Teorem împărţirii cu rest Oricre r fi poliomele f, g [ X ], grd f grd g, g, există şi sut uice poliomele qr, [ X] cre u proprietăţile: f gq r; şi grd g Avem evidet că grd q grd f grd g Dcă efectiv u putem plic lgoritmul l împărţire cu X X tuci determire restului se v fce stfel: Aplicăm TIR şi obţiem f X X qmx Clculăm f şi f î două moduri şi obţiem u sistem î m şi grd r Rezolvăm sistemul şi obţiem f f b f b bf m,, b b b 6) Divizibilitte poliomelor Fie f, g [ X] Poliomul f este divizibil cu poliomul g dcă există u poliom q [ X] stfel îcât f g q Notăm f g su g f f g dcă şi umi dcă f împărţit l g dă restul

f g dcă f împărţit l g u dă restul Dcă f g tuci grd f grd g Dcă f g dcă şi umi dcă rădăciile lui g sut şi rădăcii petru f f g dcă o rădăciă lui g u este rădăciă şi petru f 7) Rădăciile poliomelor Numărul α este rădăciă petru poliomului f dcă şi umi dcă f Teorem lui Bézout Fie f [ X ] u poliom eul şi Poliomul f este divizibil cu biomul X dcă şi umi dcă f dică este rădăciă Dcă α este rădăciă petru poliomul f tuci f ( X ) Dcă α şi β sut rădăcii petru poliomul f tuci f ( X ) şi f ( X ) Dcă f ( X ) şi f ( X ) tuci f ( X ) ( X ) Spuem că este rădăciă multiplă de ordi p petru poliomul f [ X ], dcă f ( X ) p şi f ( X ) p Dcă p tuci α se mi umeşte rădăciă dublă petru poliom, ir dcă p 3 tuci α se mi umeşte rădăciă triplă petru poliom f l este rădăciă dublă petru poliomul f [ X ], dcă f ll f dică α este rădăciă petru f, petru f l şi u e petru f l l f l f este rădăciă triplă petru poliomul f [ X ], dcă ll f lll f dică α este rădăciă petru f, petru f l, petru f l l şi u e petru f l l l Poliomul cre re o ifiitte de rădăcii este poliomul ul 8) Rădăciile poliomelor cu coeficieţi reli Fie f [ X ] şi umerele bi, b respectiv bi,, b Dcă f re rădăci complexă bi, b tuci şi bi rădăciă şi mâdouă u celşi ordi de multiplicitte este Dcă f re rădăci complexă bi, b tuci f ( X ) ( X ) Numărul rădăciilor di \ dică pur complexe le poliomului f este pr Dcă grdul lui f este impr tuci poliomul re cel puţi o rădăciă relă Dcă grdul lui f este impr tuci poliomul re u umăr impr de rădăcii rele 3

Dcă grdul lui f este pr tuci poliomul re u umăr pr de rădăcii rele su deloc Dcă f f b tuci poliomul f re cel puţi o rădăciă relă î itervlul b,, b,, b 9) Rădăciile poliomelor cu coeficieţi rţioli Fie f [ X ] şi umerele b d, d, d respectiv b d,, b, d Dcă f re rădăci irţiolă b d, d, d tuci şi b d este rădăciă şi mâdouă u celşi ordi de multiplicitte Dcă f re rădăci irţiolă b d, d, d tuci f ( X ) ( X ) ) Rădăciile poliomelor cu coeficieţi îtregi Fie f [ X ] şi umărul ude pq,, pq, Dcă f re rădăci frcţi ireductibilă p q p tuci p şi q q dică p divide termeul liber şi q divide coeficietul domit Rădăciile îtregi sut divizori i termeului liber U poliom u dmite rădăcii îtregi dcă vlorile poliomului î divizori îtregi i termeului liber sut eule Dcă f este moic(uitr) tuci rădăciile rţiole sut umi îtregi U poliom moic u dmite rădăcii rţiole dcă u re ici îtregi ) Descompuere î fctori Fie f X, f X X X cu rădăciile disticte x, x,, x Formul de descompuere este : f X xx x X x Dcă rădăciile u sut disticte tuci: p p p f X x X x X x ude p, p,, p sut ordiele de multiplicitte rădăciilor x, x,, x Orice poliom de grd cu coeficieţi reli pote fi descompus îtr-u produs de poliome de grdul I su grdul II cu coeficieţi reli Petru descompueri căutăm rădăcii îtregi pritre divizorii termeului liber plicâd schem lui Horer Dcă cuoştem rădăciile x, x,, x putem fl poliomul desfăcâd prtezele X xx x X x Î formul de descompuere f X x X x X x putem d vlori prticulre petru edermit X şi vom obţie diverse relţii ) Poliome reductibile-ireductibile 4

Poliomul f cu grd f, se umeşte reductibil peste mulţime de umere M dcă există poliomele g,h di M X de grde strict mi mici decât grdul lui f, stfel îcât f g h Î cz cotrr poliomul f este ireductibil peste mulţime M Orice poliom de grd este ireductil Orice poliom de grd este reductil peste f M X este ireductibil peste o mulţime de umere M Dcă u poliom tuci u re rădăcii î M dr ivers u dică dcă f M X u re rădăcii î M u îsemă că este ireductibil peste M Poliomele ireductibile peste sut de form f x b su f x bxc, ude bc,, U poliom f pote fi ireductibil peste o mulţime dr reductibil peste ltă mulţime 3) Relţii ître rădăcii şi coeficieţi-relţiile lui Viète Fie f X, f X X X cu rădăciile x, x,, x Relţiile lui Viète sut : V xx x V xx xx3 x x C termei 3 C termei V3 xxx3xxx4 xx x ; V x x x ( ) 3 Sum iverselor rădăciilor V x x x V Sum pătrtelor rădăciilor x x x V V Dcă x x x tuci poliomul u re tote rădăciile rele Dcă plicăm defiiţi rădăcii petru fiecre î prte tuci pri dure relţiilor putem obţie iformţii despre lte sume de puteri de rădăcii Dcă cuoştem V, V,, V tuci ecuţi cre re soluţiile x, x,, x este : x Vx V x ( ) V x ( ) V 4) Teoremă Orice ecuţiei poliomilă de grd re exct rădăcii complexe u epărt disticte 5) Teorem fudmetlă lgebrei (teorem D Alembert Guss) Orice ecuţie poliomilă de grd mi mre su egl cu re cel puţi o rădăciă complexă 5

6) Teorem Abel-Ruffii Orice ecuţie poliomilă de grd mi mre decât 4 u este rezolvbilă pri rdicli 7) Rezolvre ecuţiilor poliomile de form X X X Petru ecuţiile de grdul I şi II vem formule de rezolvre cuoscute 4 Petru rezolvre ecuţiilor bipătrte de form x bx c se fce substituţi x t Petru ecuţiile reciproce dică ecuţiile cu coeficieţii termeilor egl depărtţi de extremi, egli plicăm lgoritmul : Dcă grdul este impr tuci este rădăciă şi plicâd schem lui Horer obţiem o ltă ecuţie reciprocă, dr de grd pr Dcă grdul este pr tuci se fce substituţi x t, x şi pri x clcul se observă că x+ t x Ecuţiile biome de grd impr de form x,, u rădăci relă x * Ecuţiile biome de grd pr de form x,, u rădăciile rele x 8) Studiul rădăciilor uei ecuţii se pote fce şi cu teoremele Drboux, Rolle Cu jutorul cestor teoreme se pot determi umărul rădăciilor rele le ecuţiei precum şi itervlele î cre ceste rădăcii sut situte, dcă sociem fucţi poliomilă f : Coseciţă Teoremei lui Drboux Dcă o fucţi este cotiuă pe u itervl I şi f f b,, bi, I tuci ecuţi f x re cel puţi o soluţie î itervlul (,b) Şirul lui Rolle Ître două rădăcii le derivtei există cel mult o rădăciă fucţiei Algoritmul este: l Se rezolvă ecuţi f x şi obţiem rădăciile x, x,, x Fcem u tbel de form x x x x l f x f x lim f x f x f x f x lim f x x x lizăm vriţi semului fucţiei f Ître două vriţii de sem cosecutive le fucţiei f(x) există o rădăciă poliomului f 6