Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Σχετικά έγγραφα
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Curs 4 Serii de numere reale

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Tema: şiruri de funcţii

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Eşantionarea semnalelor

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Prelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

6. Circuite liniare în regim periodic nesinusoidal

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 2 Şiruri de numere reale

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 1 Şiruri de numere reale

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

3. ERORI DE MÃSURARE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

4. Integrale improprii cu parametru real

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE TEORIA PORTOFOLIULUI

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Analiza bivariata a datelor

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL

FLUCTUAŢII STATISTICE

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

8. SEMNALE EŞANTIONATE

Transcript:

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d fucţii. Să s afl mulţima d covrgţă a sriilor d putri: ) a) + x, b) + ) β x,, β >, c) 5 9 4 3) 3 7 4 ) x, d)! Rzolvar: x Aplicăm Dfiiţia: Numim sri d putri o sri d forma a x ud a ) st u şir d umr ral. Torma lui Abl: Ptru oric sri d putri a x xistă R a.î. R şi: ) Sria st absolut covrgtă ptru oric x a.î. x < R chivalt x R, R)). ) Sria st divrgtă ptru oric x a.î. x > R. D asma avm că ptru oric ρ a.î. < ρ < R, sria st uiform covrgtă ptru oric x a.î. x ρ chivalt x [ ρ, ρ]) Numărul R s umşt raza d covrgţă a srii d putri. Torma lui Cauchy-Hadamard: Fi sria d putri a x şi R raza sa d covrgţă. Atuci R s poat calcula după formull: a) R a, b) R a) Avm sria + a x ud a covrgţă folosid prima formulă. a ) ) + + a + a. Est covabil să calculăm raza d ) + ) Lucia Maticiuc Dci R adică sria st st absolut covrgtă ptru oric x a.î. x < /, chivalt x /, /), sria st divrgtă ptru oric x a.î. x > / şi sria st uiform covrgtă ptru oric x a.î. x ρ, chivalt x [ ρ, ρ] ud ρ, /)

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Î captl x R şi x R covrgţa trbui studiată sparat. Astfl ptru x / obţim sria ) ) + + ) ) ) + ud b iar ptru x / obţim sria ) b ) ) + ) + S poat arăta!) că b dci sriil d mai sus sut divrgt doarc trmii grali ai clor două srii u tid la ). Dci mulţima d covrgţă st /, /). Idicaţi: b doarc ) + + ) ) + + ) + ) + + ) + ) [ + ) ] b + ) Ptru a găsi acastă ită st suficit să calculăm ita următoar, aplicâd L Hospital d două ori + x) x x x + ) b) Î acst caz a. Putm calcula raza după ambl formul. Astfl a β + ) β + β + Lucia Maticiuc Avm imdiat că +, s poat arăta acasta pri două mtod ) c + + c c + sau ) s arată mai îtâi cu L Hospital că x x + x + ) x... vzi Smiarul x x 8. Dci şi + ). β

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Dci a β adică raza R β şi avm că sria st st absolut covrgtă ptru oric x a.î. x < β/, chivalt x β/, β/), sria st divrgtă ptru oric x a.î. x > β/ şi sria st uiform covrgtă ptru oric x a.î. x ρ, chivalt x [ ρ, ρ] ud ρ, β/) Î captl x β/ şi x β/ covrgţa trbui studiată sparat. Astfl ptru x β/ obţim sria + ) β x + ) ) β + ) β ) + ) iar trmul gral al acsti srii st ) car vidt u tid la ci, p subşiruri, tid la şi. Dci sria d mai sus st divrgtă. Ptru x β/ obţim sria + ) β x + ) ) β + ) β + ) iar trmul gral al acsti srii st car vidt u tid la ci la. Dci sria d mai sus st divrgtă. Dci mulţima d covrgtă rămâ β/, β/) Tmă: să s calculz raza R folosid cl d al doila mod d calcul. c) Avm a calcul 5 9 4 3) şi st avatajos să calculăm folosid al doila mod d 3 7 4 ) a + a 5 9 4 3) 4 + ) 3 7 4 ) 3 7 4 ) 4 + 3) 5 9 4 3) 4 + 4 + 3 dci R adică avm că sria st st absolut covrgtă ptru oric x a.î. x <, chivalt x, ), sria st divrgtă ptru oric x a.î. x > şi sria st uiform covrgtă ptru oric x a.î. x ρ, chivalt x [ ρ, ρ] ud ρ, ). Î captl x şi x covrgţa trbui studiată sparat. Astfl ptru x obţim sria 5 9 4 3) 5 9 4 3) 3 7 4 ) x 3 7 4 ) ) S poat arăta!) că şi avm imdiat că 5 9 4 3) a 3 7 4 ) Lucia Maticiuc a + 4 + a 4 + 3 < adică şirul a ) dscrşt. Dci di critriul lui Libiz obţim că sria d mai sus st covrgtă. P d altă part ptru x obţim sria 5 9 4 3) 3 7 4 ) x 3 5 9 4 3) 3 7 4 )

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Avm că a + 4 + a 4 + 3 dci critriul raportului u spu imic. Aplicăm î cotiuar critriul lui Raab- Duhaml. ) ) a 4 + 3 a + 4 + 4 + < dci sria d mai sus st divrgtă. Mulţima d covrgţă st [, ). d) a + a + )! + ) +! + ) + ) + + ) + ) + ) dci R şi avm că sria st st absolut covrgtă ptru oric x a.î. x <, chivalt x, ), sria st divrgtă ptru oric x a.î. x > şi sria st uiform covrgtă ptru oric x a.î. x ρ, chivalt x [ ρ, ρ] ud ρ, ). Î captl x, x studim sparat. Astfl ptru x sria dvi! ) ) b ud b!. Avm că doarc s şti că b + b + )!+ + ) +! + ) + ) + + ) + ) + ) > şirul + ) tid crscător la Dci şirul b ) st crscător şi ar trmi pozitivi, dci avm că b şi dci ) b adică sria! ) ) b st divrgtă. Ptru x sria dvi ud b!. Avm ca mai sus că! b + b b + ) > Dci şirul b ) st crscător şi ar trmi pozitivi, dci avm că b adică sria! b st divrgtă. Dci mulţima d covrgţă a srii st, ). Lucia Maticiuc 4

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc. Să s dzvolt î sri d putri fucţiil: a) f x), b) f x), c) f x), d) f x) arctgx + x x + x Rzolvar: Aplicăm Dfiiţia: Fi I u itrval şi a I. Fi f : I R o fucţi idfiit drivabilă î puctul a. S umşt sri Taylor a fucţii f î puctul a sria f a) + f a) x a) + f a) x a) + f a) x a) 3 + + f ) a) x a) +!! 3!! Torma: Sria Taylor a fucţii f î puctul a st covrgtă îtr-u puct x I cătr valoara f x) dacă şi umai dacă rsturil R x) al formuli lui Taylor formază u şir covrgt la. Î particular ptru a obţim sria Mac-Lauri asociată ui fucţii f. Dfiiţia Formula lui Taylor): Fi I u itrval dschis. Dacă f : I R st o fucţi d + ) ori drivabilă p I atuci ptru oricar două puct x, a I cu x a ar loc Poliomul f x) f a) + f a) x a) + f a) x a) + f a) x a) 3 +!! 3! + + f ) a) x a) + R x)! T x) f a) + f a) x a) + f a) x a) + f a) x a) 3 + + + f ) a) x a)!! 3!! s umşt poliomul Taylor d grad, ataşat fucţii f î puctul a. Catitata R x) st rstul di formula Taylor şi ar divrs form d xprimar x a) x ξ) a) R x) f +) ξ)! x a)+ b) R x) f +) ξ) + )! ud ξ st u puct îtr a şi x. rstul lui Cauchy rstul lui Lagrag Î particular ptru a obţim Formula lui Mac-Lauri: Fi I R u itrval dschis c coţi p. Dacă f : I R st o fucţi d + ) ori drivabilă p I atuci ptru oric puct x I ar loc f x) f ) + f ) x + f ) x + f ) x 3 + + f ) ) x + R x)!! 3!! Lucia Maticiuc a) Trbui calculat drivatl d ordi al fucţii. Astfl ) f x) + x) ) ) + x) + x f x) ) + x) ) ) ) + x) 3 )! + x) 3 f x) )! + x) 3) )! 3) + x) 4 ) 3 3! + x) 4 5

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc dci iductiv dducm că dci f ) x) )! + x) +) f ) ) )! Obţim că sria Taylor asociată fucţii f î puctul a adică sria Mac-Lauri) st!! x +!! x 3! 3! x3 + + )!! x + x + x x 3 + + ) x + ) ) x Mai îtâi trbui dtrmiată raza d covrgţă a acsti srii. Avm că a ) dci a + ) + ) a adică R şi sria st absolut covrgtă ptru x cu x <. Tmă: d studiat covrgţa î puctl x, x sriil obţiut sut divrgt doarc trmul lor gral u tid la ) Ptru a dmostra că acastă sri ar suma f x) trbui sa aplicăm Torma 55. Formula lui Taylor asociată acsti fucţii î puctul a st adică f x) f a) + f a) x a) + f a) x a) + f a) x a) 3 +!! 3! + + f ) a) x a) + R x)! f x) x + x x 3 + + ) x + + R x) ud R x) st dat d aumit formull. S poat arăta!) că R x),. Dci, coform ui Torm avm că sria ) ar suma dată d f x), adică ar loc următoara dzvoltar importată + x + x x + x x 3 + + ) x + ) x, x cu x < b) Î dzvoltara d mai sus trcm x î x, dci ar loc altă dzvoltar importată x x) + x) x) 3 + + ) x) + + x + x + x 3 + + x + x, x cu x < Lucia Maticiuc c) Î dzvoltara lui + x trcm p x î x şi obţim + x x + x ) x ) 3 + + ) x ) + x + x 4 x + + ) x + ) x, x cu x <

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc d) Rscriu dzvoltara d mai sus î y: + y y + y 4 y + + ) y +, y cu y < şi itgrz trm cu trm: + y dy dci obţim dzvoltara dy y dy + y 4 dy y dy + + ) y dy + arctgx x x3 3 + x5 5 x7 7 + + x + ) +, x cu x < + 3. Să s dzvolt î sri d putri fucţia f x) + x), R \ N Rzolvar: Avm f x) + x), f x) ) + x), dci pri iducţi f ) x) ) ) + ) + x) dci f ), f ), f ) ) adică f ) ) ) ) + ) Sria Taylor asociată fucţii f î puctul a st + ) x + x ) ) + ) + + x + )!!! Ptru a calcula raza d covrgţă a acsti srii să otăm cu a şi să calculăm ) ) + ) ) + )! ) ) + )! + a + a dci raza st R adică sria st covrgtă ptru oric x, ). Obsrvaţi: î captl x, x covrgţa trbui studiată sparat... P d altă part formula lui Taylor asociată acsti fucţii î puctul a st ) ) + )! + x) + ) x + x ) ) + ) + + x + R x)!!! S poat arăta!) că R x),. Dci, coform ui Torm avm că sria ) asociată fucţii f x) + x) ar suma dată d chiar f x) + x), adică ar loc următoara dzvoltar importată umită dzvoltara biomială + x) +! Lucia Maticiuc ) x+ x ) ) + ) + + x +, x cu x <!! 7

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc 4. Să s dzvolt î sri d putri, dtrmiâd mulţima d covrgţă, următoarl fucţii: 5x a) 5x x, b) x x) + x) Rzolvar: a) Mai itâi dscompum fracţiil î fracţii simpl. Ptru acasta găsim divizorii umitorului. Astfl ştim că î gral ar loc scrira ax + bx + c a x x ) x x ) ud x, x sut rădăciil cuaţii ax + bx + c. Dci î cazul ostru 5x x x 5x + x ) x + ) x) x + ) doarc 49, x, x. Va ava loc dscompura 5x 5x x a x + b x + ud a, b trbui dtrmiaţi a.î. să aibă loc galitata dci { a b 5 a + b 5x a x + ) + b x) 5x x x) x + ) 5x x a b) + a + b) 5x x x) x + ) adică a, b 5x 5x x x + x + Acum ptru ficar fracţi simplă î part folosim dscompuril fudamtal vzi xrciţiul.). Dci x + x + x + x 3 + + x +, x cu x < x + x ) + + x x x ) x ) 3 + x ) + + ) + + ) ) 3 ) x + x + x 3 + + x + x cu x < x < Lucia Maticiuc Vom obţi dzvoltara 5x 5x x + x + x + x 3 + + x + + + ) x + x + [ ) ] + x, x cu x < 8 ) 3 x 3 + + ) x +

Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc b) Dtrmi a, b, c R a.î.ar loc x x) + x) a x + b x) + c + x aducâd la aclaşi umitor obţi x a x) + x) + b + x) + c x) x) + x) x a + c dci b c adică a /4, b /, c /4 a + b + c x x) + x) 4 x + x) + 4 + x Ptru trmii x şi ştim dzvoltăril vzi xrciţiul.). + x Să dtrmiăm î cotiuar dzvoltara lui. Plcăm d la x) şi drivz trm cu trm şi vom obţi Dar Dci x ) x + x + x + x 3 + + x + + + x + 3x + + x + x) + x + 3x + + x + + ) x + x + ) x x x) + x) 4 x + x) + 4 + x x + + ) x + ) x 4 4 [ 4 + ] + ) + 4 ) x [ + ] ) x x Lucia Maticiuc 9