DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

Σχετικά έγγραφα
Sisteme de ecuatii liniare

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Matematica Semestrul 1

Tema: şiruri de funcţii

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Laura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

Integrale generalizate (improprii)

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

2) Numim matrice elementara o matrice:

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

4. Integrale improprii cu parametru real

Integrale cu parametru

OperaŃii cu numere naturale

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

2AM = AI + AJ EF. Aplicând lema de mai sus în triunghiurile ABD şi ACD avem

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

CAPITOLUL 7 CONICE SI CUADRICE

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

Varianta 1

EXAMENE ŞI CONCURSURI

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Adrian Stan Editura Rafet 2007

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Analiza bivariata a datelor

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

4. Serii de numere reale

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

ANTOHE FLORIN-MIHAI. Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010 ISBN

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

1.3 ESTIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂSURĂRII

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

REVISTÃ NATIONALÃ DE CULTURÃ MATEMATICÃ ; PUBLICAÞIE SEMESTRIALÃ, AN V, NR IX, 2012

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Exerciţii de Analiză Matematică

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE ALGEBRA

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

CURS 11, Analiză matematică, semestrul I,

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Transcript:

DUMITRU BUŞNEG FLORENTIN CHIRTEŞ DN PICIU PROBLEME de LGEBRĂ LINIRĂ

Prefţă estă ouă lurre pre o otiure firesă lurării [6]; mele reprezită de fpt pliţii l lurările [ ] Dă [6] oţie pliţii legte de struturile lgerie fudmetle de grup iel şi orp tul lurre oţie pliţii legte de spţii vetorile Cele prope de proleme (împreuă u soluţiile omplete sut struturte pe 6 prgrfe î oordţă u strutur lurărilor [] Lurre se dreseză î primul râd studeţilor de l fultăţile de mtemtiă-iformtiă oferid mteril petru semirizre ursurilor de lgeră liiră E pote fi utiliztă î eglă măsură şi de studeţii politehişti şi de profesorii de mtemtiă di îvăţămâtul preuiversitr Primele prgrfe pot fi utilizte şi de elevii lselor XI- şi XII- petru pregătire trdiţiolelor oursuri de mtemtiă de l oi Sperăm ă şi de dt est m oferit ititorilor oştri o lurre utilă şi de litte Criov utorii

î ( ( (( B B B Ide de otţii şi revieri : stfel îât : impliţi (ehivleţ logiă : utifitorul uiversl (eisteţil : elemetul prţie mulţimii : mulţime este ilusă î mulţime B : mulţime este ilusă strit î mulţime B : iterseţi mulţimilor şi B B : reuiue mulţimilor şi B \ B : difereţ mulţimilor şi B B : difereţ simetriă mulţimilor şi B P(M : fmili sumulţimilor mulţimii M C M : omplemetr î rport u M mulţimii B : produsul rtezi l mulţimilor şi B M : rdilul mulţimii M ( dă M este fiită M reprezită umărul elemetelor lui M : fuţi idetiă mulţimii N(N* Z(Z* Q(Q* Q * R(R* R * : mulţime umerelor turle (eule : mulţime umerelor îtregi (eule : mulţime umerelor rţiole (eule : mulţime umerelor rţiole strit pozitive : mulţime umerelor rele (eule : mulţime umerelor rele strit pozitive C(C* : mulţime umerelor omplee (eule δ ij : simolul lui Kroeker ( diă petru i j şi z K K petru i j : modulul umărului omple z : vom desem î geerl u orp omuttiv : K K (de ori

m [m] mmm (m mmd m ( mod p Z M (K M m (K : umărul îtreg m divide umărul îtreg : el mi mi multiplu omu l umerelor turle m şi : el mi mi multiplu omu : el mi mre divizor omu l umerelor turle m şi : el mi mre divizor omu : m este ogruet u modulo p ( diă p m- : mulţime lselor de resturi modulo umărul turl ( : mulţime mtrielor pătrtie de ordi u elemete di mulţime K : mulţime mtrielor u m liii şi oloe u elemete di mulţime K I (O : mtrie uitte ( ulă de ordi ( tr(m : urm mtriei pătrtie M det(m : determitul mtriei pătrtie M M - : ivers mtriei pătrtie M M t : trspus mtriei pătrtie M M* : djut mtriei pătrtie M rg(m : rgul mtriei M GL (K : grupul liir de grd peste orpul K SL (K : grupul speil de grd peste orpul K S : mulţime permutărilor supr uei mulţimi u elemete H G : H este sugrup l grupului G V V : K-spţiile vetorile V şi V sut izomorfe Hom K (V V : mulţime pliţiilor liire de l V l V Ed K (V : : mulţime edomorfismelor lui V dim K (V : dimesiue lui V peste K Ker(f : uleul lui f Im(f : imgie lui f rg(f : rgul lui f V V : sum K-spţiilor vetorile V şi V V V : sum diretă K-spţiilor vetorile V şi V

P f P M V λ PPL [X] ~ f : poliomul rteristi l lui f : poliomul rteristi l mtriei M : spţiul vetoril l vetorilor proprii orespuzători vlorii proprii λ : prolemă de progrmre liiră : ielul poliomelor îtr-o edetermită u oefiieţi î ielul omuttiv : fuţi poliomilă tştă poliomului f [X]

CUPRINS Prefţă Ide de otţii şi revieri Euţuri / Soluţii Mtrie Determiţi Ivers uei mtrie / Rgul uei mtrie Spţii vetorile / 7 pliţii liire / 86 Sisteme de euţii liire Vetori şi vlori proprii 6 / 98 Progrmre liiră / 7 6 Forme iliire Forme pătrtie 8 / Biliogrfie 6

ENUNŢURI Mtrie Determiţi Ivers uei mtrie Rgul uei mtrie Fie M (C ir mtrie e se oţie di îlouid fiere elemet pri ojugtul său Să se demostreze ă: (i det( det( ; (ii det( det( ; (iii Dă B M (R şi BB tui det( B ; (iv Dă M (R tui det( I Fie M (C Să se rte ă : d (i verifiă euţi mtrielă X -(dxdet(i O ; (ii Dă eistă k î k O şi O tui O Fie M (C Să se rte ă petru orie d eistă C î I u d -det( ir petru - şi - pliţie Să se luleze ( petru şi 7

Să se determie M (Z î det( - Fie N Să se determie X M (R î: X X - 6 Fie M (R u propriette ă I Să se demostreze ă petru orie X M (R eistă Y Z M (R uie î X Y Z Y Y şi Z -Z 7 Fie B M (R ( î B O Să se demostreze ă : (i Dă k u k N * tui det(b-b; (ii Dă k u k N * tui det(b-b; (iii Dă k su k u k N * tui det(b-b 8 Fie B M (R Să se rte ă dă BB O tui BB O Este rezulttul devărt î M (R? 9 Fie B M (C şi α C Să se rte ă : (i tr(±b tr( ± tr(b; (ii tr(α αtr(; (iii tr(b tr(b; (iv Dă U M (C este iversilă tui tr(uu - tr( Dă B M (C şi B B tui B B Fie M (C 8

9 (i Clulâd î două moduri det( să se deduă eglitte: - (( ---; (ii Utilizâd (i să se deduă fptul ă produsul două umere de form - (u Z este de eeşi formă Fie C (i Să se demostreze ă ; (ii Utilizâd (i să se deduă idetitte: ( ( B C B-C-BC ude B C Fie M m (C B M m (C şi C M (C Să se demostreze ă det( det( det C C O B m (ude O m M m (C este mtrie u tote elemetele egle u zero Fie B C M (C Să se demostreze ă det( det( ( det B C B O Fie B M (C Să se demostreze ă det( det ib B B

6 Fie M d d d d M (C Să se demostreze ă det(m ( d 7 Fie C şi ( (i Să se rte ă det ( ( ; (ii Dă mi vem C tui ( ( (z z z z u z z - - z - - z - - ; (iii Să se deduă di (ii idetitte lui Euler: ( ( z z z z 8 Dă d C tui (i d ---d; (ii

d d -[ d -(dd d] vem: 9 (Chio Să se rte ă petru orie N şi (ude ij C Fie mulţimi fiite Notăm u ij umărul de elemete le mulţimii i j i j Dă este mtrie ( să se rte ă det( ij i j Fie ( ij i j o mtrie de ordiul defiită stfel: ij m(i j orire r fi i j Să se luleze det( Fie ( ij i j o mtrie de ordiul defiită stfel: ij mi(i j orire r fi i j Să se luleze det( Fie ( ij i j o mtrie de ordiul defiită stfel: ij i-j orire r fi i j Să se luleze det( Fie o mtrie pătrtiă de ordiul le ărei elemete sut şi Să se rte ă:

(i det( este u umăr pr; (ii Să se determie vlore mimă (respetiv miimă pe re o pote lu det( Fie o mtrie pătrtiă de ordiul le ărei elemete sut şi Să se determie vlore mimă pe re o pote lu det( 6 Fie ( ij i j o mtrie de ordiul î ij {- } orire r fi i j Să se rte ă det( este u umăr îtreg multiplu de - 7 Să se luleze vlore mimă (respetiv miimă determiţilor de ordiul le ăror elemete sut şi 8 Să se rezolve î M (C euţi X 6 ( 9 Fie M (C iversilă Să se demostreze ă ( t - ( - t Dă M (C este iversilă şi simetriă tui şi - este simetriă Fie M (C petru re eistă k N k î k O Să se demostreze ă det(i k- O mtrie M (C se zie ivolutivă dă I şi idempotetă dă Să se demostreze ă: (i Dă este idempotetă tui -I este ivolutivă; (ii Dă este ivolutivă tui ( I este idempotetă Fie M (R e re elemetele de pe digol priiplă egle u ir sum elemetelor de pe fiere liie şi fiere oloă eglă u Să se rte ă det ( >

Fie M (R şi X M (R e re tote elemetele egle Să se rte ă det (X det(-x det ( Dă B M (C tui ( det (Bdet(-B [det(det(b] Reipro dă vem î ( este verifită petru orie B M (C tui 6 Fie M (C u d Să se d demostreze ă dă petru umărul turl otăm d tui petru orie d d 7 Fie mtrie Să se demostreze ă petru 6 orie eistă mtriele X Y M (C eule distite şi î X Y det(> 8 Fie M (R î I Să se demostreze ă 9 Fie N şi M (R î petru u k N * să vem k I Să se demostreze ă: (i Petru k impr vem det( > ; (ii Petru k pr şi impr oluzi de l putul (i u mi este epărt devărtă Să se demostreze ă dă B C M (R ir este mtrie omută ître ele tui det( B C -B-BC-C

det( B Fie B M (R î det(bb Să se rte ă Dă B M (C şi α C tui det(αi B det(αi B ir poi să se deduă fptul ă dă P C[X] tui det P(B det P(B Fie B M (R î B O rătţi ă petru orie M (R u lo ieglităţile: det(bb- şi det(b-b Fie B M (R Să se luleze det( ştiid ă sut îdepliite odiţiile: (i det( B det( C B det( C B det( ( C B (ii det(b I Fie M (R rătţi ă următorele firmţii sut ehivlete: (i eistă p N * î p O ; os (ii eistă R î si si os 6 Fie B C M (C B fiid iversilă Să se demostreze ă următorele firmţii sut ehivlete: (i BC B BC; (ii CB - CB - B - 7 Fie M (R λi petru orie λ R Să se rte ă euţi X - X t dmite soluţii X M (R dă şi umi dă eistă p R-{ î I p 8 Fie M (R u det( d î det(d * Să se rte ă det(-d *

9 Fie M (R u d > Să se rte ă orire d r fi N * I Fie B C M (R mtrie re omută două âte două î umerele det( det(b det(c sut eule şi u u tote elşi sem Să se demostreze ă det( B C > Fie M (R O u propriette ă eistă R * î t I Să se rte ă orire r fi m Z eistă R (re depide de m î m ( t m I Fie mtriele eule M (R u proprietăţile: I R şi k k petru orie k { } Să se rte ă: (i det k ; k (ii Dă det k şi petru orie R tui k k k O Să se rte ă petru orie M (C eistă C M (C u propriette * C t C - şi să se determie tote mtriele C M (C re u estă propriette ă: Fie M (Q î det( I Să se demostreze det(-i det( (det(i Se osideră mulţime mtrielor

M M ( C şi B M (C Să se rte ă B B orire r fi M dă şi umi dă B M 6 Să se rte ă dă B M (C sut două mtrie iversile u propriette ă B B O şi eistă d C î I BdB O tui d 7 Fie N Petru orie mtrie M (C otăm u m( umărul tuturor miorilor săi euli Să se rte ă: (i m(i -; (ii dă M (C este esigulră tui m( - 8 Fie B M (R semee î M (C (diă eistă o mtrie iversilă P M (C î P PB Să se demostreze ă şi B sut semee şi î M (R 9 Fie mtriele B M (C re verifiă relţiile: B B 997 I B 998 I Să se rte ă mtrie B I este iversilă 6 Fie u iel omuttiv uitr şi N Notăm GL ( {M M ( det(m este u elemet iversil î } SL ( { M M ( det(m } Să se demostreze ă: 6

(i GL ( şi SL ( sut grupuri reltiv l îmulţire mtrielor SL ( este sugrup l lui GL ( şi petru orie X GL ( şi orie Y SL ( vem X - YX SL (; (ii Dă K este u orp fiit u p elemete tui GL (K re (p -(p -p (p -p - elemete; (iii Dă U V M (Z U V tui UV SL (Z şi petru orie M SL (Z eistă mtriele T T r {U t tr V} şi umerele t t r Z î M T T r ; (iv Dă mi osiderăm şi W M (Z W tui W GL (Z şi petru orie M GL (Z eistă mtriele r rs R R s {U V W} şi umerele r r s Z î M R R 6 Fie M (C B M (C î B Să se luleze det(b s 6 Demostrţi ă dă - liii le uui determit D de ordi u elemetele î progresie ritmetiă tui D 6 Fie p şi q două umere rele î p -q < Să se rte ă dă este u umăr turl impr şi M (R tui pqi O 6 Fie M (R o mtrie î α ude α R α ± Să se rte ă mtrie B I este iversilă 6 Fie R distite două âte două î π Se defieşte mtrie M (C ( kp kp 7

ude os( k i si( k k p { } Să se rte kp k ă det( R dă şi umi dă este impr p k 66 Fie B M k (R u B B Să se rte ă det(b dă şi umi dă det( B orire r fi N * 67 Să se determie mtriele M (C u propriette ( * * p 68 Să se rte ă produsul două mtrie simetrie este o mtrie simetriă dă şi umi dă mtriele omută 69 O mtrie ( ij M (C se umeşte ortogolă dă t I rătţi ă petru o mtrie pătrtiă să fie ortogolă este eesr şi sufiiet să iă lo u ditre următorele relţii: ki kj δ ij k ik jk δ ij k 7 Fie ( petru orie i j petru orie i j ij im j M m (R Să se rte ă rg( dă şi umi dă eistă m R şi R î ij i j orire r fi (i j { m} { } 7 Să se disute după vlorile prmetrului rel λ rgul mtriei: λ λ 6 7 Să se luleze rgul mtriei: 8

6 6 7 Fie M m (C ir B M m (C u m> Să se demostreze ă det(b Spţii vetorile Fie V { R > } Defiim : V V V şi : R V V pri orire r fi V şi α α orire r fi V α R (i Să se rte ă V este u R spţiu vetoril; (ii Să se determie o ză lui V şi dimesiue lui V peste R (i Să se rte ă mulţime V { Q} este u spţiu vetoril peste orpul Q l umerelor rţiole fţă de operţiile oişuite de dure două umere rele şi de îmulţire uui umăr rel u u umăr rţiol (ii elşi luru petru V { Q} Fie V u K spţiu vetoril Dă α K* şi V ir α tui Fie k şi K două orpuri î k K ir k este suorp l lui K Să se demostreze ă grupul (K devie î mod oi k - spţiu vetoril Să se rte ă vetorii sut liir depedeţi î R privit R - spţiu vetoril şi liir idepedeţi î R privit Q - spţiu vetoril 9

6 Fie M s (C { M (C t } şi M s (C { M (C t - } (i Să se rte ă M s (C şi M s (C sut suspţii vetorile le lui M (C; (ii Să se determie âte o ză estor şi să se rte ă ( ( dim C M s (C ir dim CM s (C ; (iii Să se rte ă M (C M s (C M s (C 7 Să se rte ă V R este suspţiu vetoril l lui M (R ir poi să se determie o ză şi dimesiue lui V 8 Fie ( ( C tui { } este ză î C dă şi umi dă 9 Să se determie α R î vetorii ( - ( α ( - ( - di R să geereze: (i u suspţiu vetoril de dimesiue ; (ii u suspţiu vetoril de dimesiue Să se determie α β R î mtriele: α β di M (R să fie liir idepedete Î spţiul vetoril rel R se du vetorii ( şi ( - Să se ompleteze eşti pâă l o ză lui R

(Grsm Fie V u K- spţiu vetoril de dimesiue fiită ir V şi V două suspţii vetorile le sle Să se rte ă : dim K (V V dim K V dim K V dim K (V V Fie V u spţiu vetoril de dimesiue ir V V două suspţii vetorile le sle de dimesiue p şi q respetiv u p q > Să se rte ă V şi V u î omu el puţi u elemet eul (i Să se rte ă mulţime: M { ( ij ij M (R ij petru i > j} este u suspţiu vetoril l lui M (R; M s (R M (ii Să se determie o ză petru M şi dim RM ; (iii Să se găsesă âte o ză petru suspţiile M s (R M şi Fie V u K - spţiu vetoril şi V î id K { } Să se rte ă id K { } 6 Fie F(R {f : R R} (i Să se rte ă F(R devie î mod oi spţiu vetoril rel defiid petru fg F(R şi α R: f g αf : R R pri (f g( f( g( (αf( αf( orire r fi R; (ii Dă λ λ λ R sut distite două âte două tui fuţiile { e λ e λ } sut liir idepedete î F(R; (iii elşi luru petru mulţimile de fuţii: { si os }; { si os }; { os os os }; d { si si si }; e { si os si os si os }; f { si si si };

g { os os os } 7 Fie V u spţiu vetoril peste K de dimesiue fiită ir V V suspţii vetorile le lui V V V dim K V dim K V - Să se rte ă V V V şi dim K (V V - 8 Fie V V două suspţii de dimesiui fiite le spţiului vetoril V; B { p } B { q } B { p r } (r q ze respetiv le suspţiilor V V V V p Dă i α ij j β ij j r i q sut srierile j r j vetorilor r q î z B tui vetorii i α ij j r i q ostituie o ză suspţiului V V 9 Folosid rezulttul di prolem terioră să se determie o ză lui V V ude V şi V sut suspţii le lui R u zele B { } B { } respetiv ude ( ( ( ( ( ( Fie V şi V două suspţii vetorile le lui R de dimesiui fiite vâd zele B { k } V şi B { l } V (k l Să se puă î evideţă u lgoritm re să permită ostruire porid de l B şi B uor ze petru V V şi V V Să se determie âte o ză petru suspţiile V V şi V V î fiere di zurile: (i ( ( - ( ( - ( ( -; (ii ( - ( ( - ( ( - ( -; (iii ( ( ( ( ( ( p j

Î R osiderăm vetorii: ( - ( (- ( ( - ( - (i Să se rte ă B { } B { } formeză o ză petru R ; (ii Să se srie mtriele de treere de l B l B şi de l B l B ; (iii Dă ( R să se determie oordotele lui î rport u zele B şi B Să se luleze u jutorul lemei sustituţiei rgul mtriei: 6 6 Să se disute u jutorul lemei sustituţiei (după prmetrul rel α rgul mtriei: α α Fie ( (- (- şi ( - di R Cu jutorul lemei sustituţiei să rte ă vetorii { } formeză o ză petru R ir poi să se determie oordotele lui î estă ouă ză Să se luleze u jutorul lemei sustituţiei ivers mtriei: M (R

6 Fie u umăr turl şi otăm u V mulţime poliomelor u oefiieţi di C de grd el mult (i Să se demostreze ă î rport u operţiile uzule (dure poliomelor respetiv îmulţire uui poliom u u slr omple V este u C- spţiu vetoril de dimesiue ; (ii Să se demostreze ă petru α C fit mulţime B { X- (X- (X- } este o ză spţiului vetoril V ; (iii Să se determie oordotele lui f î rport u z de l (ii 7 Fie (α α t β C t (t Să se rte ă mulţime M {f : C C α f( α t f(t β} îzestrtă u dure oişuită fuţiilor şi îmulţire uei fuţii u u umăr omple formeză u C- spţiu vetoril dă şi umi dă β 8 Fie p u umăr prim şi u umăr turl Cosiderăm mulţimile: V {f Z p [X] grd f } V { f f V} (ude pri f îţelegem derivt formlă poliomului f (i Să se rte ă V este u Z p - spţiu vetoril ir V este u suspţiu l lui V ; (ii Să se determie dimesiuile elor două spţii vetorile V şi V 9 Se oteză u S mulţime tuturor şirurilor ( de umere omplee re verifiă reureţ liiră de ordi k: k k k- k- orire r fi N Presupuem ă euţi rteristiă soită : k r k k- r k- r re rădăiile simple r r r k C (i Să se demostreze ă î rport u operţiile uzule ( dure şirurilor respetive produsul ditre u şir şi u umăr omple S este u spţiu vetoril omple ;

(ii Fie ( S u şir fit Notâd u ( k soluţi sistemului: k r r rk k r r rk k k k k r r rk k k să se demostreze ă petru orie N vem : r r k r k (iii Să se deduă pe z elor de l (ii ă mulţime B {(r (r (r k } este o ză spţiului vetoril S Fie M (C ( Să se demostreze ă se pote srie su form XY YX ( u XY M (C dă şi umi dă tr( pliţii liire Dă V şi V sut K-spţii vetorile tui f : V V este pliţie liiră dă şi umi dă petru orie α β K şi V vem f(αβ αf(βf( Fie V u K-spţiu vetoril Sut ehivlete următorele firmţii: (i dim V ; (ii petru orie f Ed K (V eistă α K î f( α Dă V şi V sut două K-spţii vetorile tui petru f : V V pliţie liiră sut ehivlete: (i f este fuţie ijetivă;

(ii f trsformă orie sistem de vetori liir idepedeţi di V î sistem de vetori liir idepedeţi di V ; (iii Ker(f {}; (iv Petru orire K-spţiu vetoril V şi g h : V V pliţii liire di f g f h g h Oservţie estă prolemă e permite să umim moomorfisme pliţiile liire ijetive Dă V şi V sut două K-spţii vetorile tui petru f : V V pliţie liiră sut ehivlete: (i f este fuţie surjetivă; (ii Im(f V ; (iii Petru orire K-spţiu vetoril V şi g h : V V pliţii liire di g f h f g h Oservţie estă prolemă e permite să umim epimorfisme pliţiile liire surjetive Fie R [X] {P R[X] grd(p } şi D : R [X] R - [X] D(P P P R [X] I : R [X] R [X] I(P P ~ ( t dt P R [X] Să se rte ă D şi I sut pliţii liire şi să se puă î evideţă mtriele lor î rport u zele oie 6 Fie digrm omuttivă de K-spţii vetorile: f g M M M α β γ u v N N N u ele două liii ete (diă Ker(g Im(f şi Ker(v Im(u Să se rte ă: X 6

(i Dă α γ şi u sut moomorfisme tui β este moomorfism; (ii Dă α γ şi g sut epimorfisme tui β este epimorfism; (iii Dă β este epimorfism şi u şi γ sut moomorfisme tui α este epimorfism pri 7 Î rport u z oiă di R se defieşte f : R R f( ( - - ( R (i Să se rte ă f Ed(R ; (ii Să se srie mtrie lui f î rport u zele oie; (iii Să se rte ă B { } ude ( - ( - ( - formeză o ouă ză petru R şi poi să se srie mtrie lui f î rport u ou ză B 8 O pliţie liiră f : R R re î rport u zele oie le lui R mtrie M Să se determie 7 âte o ză şi dimesiuile petru Ker(f şi Im(f 9 Fie f g Ed(R Dă mtrie lui f î rport u z ( ( este ir mtrie lui g î rport u z 6 ( ( este B să se srie mtriele pliţiilor fg 6 9 f g î rport u z { } (vetorii i şi i i sut srişi î rport u z oiă lui R 7

Fie f : R R o pliţie liiră ărei mtrie î rport u zele oie di R şi R este Se ere: 8 (i Să se determie rgul lui f; (ii Să se preizeze z şi dimesiue petru Ker(f şi Im(f; (iii Să se determie o ză şi dimesiue petru suspţiul vetoril f(v l lui R ude V {( R } Fie f:r R o pliţie liiră î f(e e ( - - f(e -e (- - f(e e (- - f(e -e ( - - ude {e e e e } este z oiă di R Să se determie: (i Mtrie lui f î rport u zele oie; (ii O ză şi dimesiuile petru Ker(f şi Im(f Fie V u K-spţiu vetoril şi V V suspţii vetorile le lui V î V V V Defiim p i : V V i p i ( i i orire r fi V V Să se rte ă: (i p i Ed(V i ; (ii Ker(p V Ker(p V Im(p V Im(p V ; (iii p p p p ; (iv p p p p ; (v p p V 8

Fie z i C fit Defiim f : C C pri f(z z z petru orie z C Să se rte ă f Ed(C şi să se srie mtrie s î rport u z { i} Fie V u K-spţiu vetoril şi f Ed(V Să se rte ă V {g Ed(V f g } este u suspţiu vetoril l lui Ed(V Fie ( ( - R ir {e e e e } z oiă lui R Dă otăm V <{e e }> şi V <{ }> tui R V V 6 Fie V u K-spţiu vetoril şi f Ed(V Să se demostreze ă V Ker(f Im(f dă şi umi dă Im(f Im(f f 7 Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită (i Dă dim K V N * să se ostruisă o pliţie liiră f Ed(V î Im(f Ker(f; (ii Este posiilă o stfel de ostruţie dă dimesiue lui V este umăr impr? 8 Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită Dţi eemplu de o pliţie liiră f : V V petru re u re lo eglitte V Ker(f Im(f 9 Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită Să se de eemplu de două edomorfisme f g Ed(V f g Im(f Im(g şi Ker(f Ker(g Fie V W două K-spţii vetorile W de dimesiue fiită ir f g Hom K (V W Să se rte ă: dim Im(fg dim Im(f dim Im(g î 9

Fie V u K-spţiu vetoril ir Ed(V {f:v V f pliţie liiră} Petru f g Ed(V defiim fg f g : V V pri (fg( f(g( şi (f g( f(g( V Să se rte ă (Ed(V devie stfel iel uitr Fie V şi W două K-spţii vetorile ir Hom K (V W {f:v W f pliţie liiră} Petru f g Hom K (V W şi K defiim fg f : V W pri (fg( f(g( şi (f( f( V Să se rte ă î felul est Hom K (V W devie î mod oi K-spţiu vetoril Fie K u orp omuttiv V(K ls K-spţiilor vetorile şi N V(K fit Defiim h N h N : V(K V(K pri h N (X Hom K (N X respetiv h N (X Hom K (X N Dă X Y V(K şi f Hom K (X Y defiim h N (f:h N (X h N (Y şi h N (f:h N (Y h N (X pri h N (f(α f α şi respetiv h N (f(β β f petru orie α h N (X şi β h N (Y Să se rte ă: (i h N (f şi h N (f sut pliţii liire; (ii h N due moomorfisme î moomorfisme pe âd h N due epimorfisme î moomorfisme; (iii Dă î V(K vem şirul et surt de pliţii liire f g M M M tui şi şirurile: N N h ( f N h ( g N ( h ( M h ( M h ( M h N ( g h N ( f ( h N ( M h N ( M h N ( M sut ete î V(K N

Fie V u R su C-spţiu vetoril ir f g Ed(V î f g şi fg sut proietori Să se rte ă Im(fg Im(f Im(g şi Ker(fg Ker(f Ker(g V K Dă V este u K-spţiu vetoril de dimesiue tui ( izomorfism de K-spţii vetorile 6 Fie k u orp fiit de rteristiă p > Să se demostreze ă umărul elemetelor lui k este de form p u N* 7 Să se demostreze ă grupurile (R şi (C sut izomorfe Sisteme de euţii liire Vetori şi vlori proprii Fie P X X C[X] ( petru re eistă C diferite două âte două î P ~ ( P ~ ( ( P ~ fiid fuţi poliomilă tştă lui P Să se rte ă Să se demostreze ă dă P R[X] grd(p şi k P ~ ( d k tui P Să se deduă de ii ă:

Să se disute după α β R sistemul 7 ( ( β β α α Fie R Să se demostreze ă sistemul re soluţii strit pozitive < Să se demostreze ă dă Z tui sistemul z z z z dmite umi soluţi lă z 6 Să se determie soluţiile de ză le sistemului omoge 7 Dă d R u sut tote ule tui sistemul t z d t z d t dz dt z dmite umi soluţi lă

8 Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sum două soluţii ori produsul uei soluţii pritr-u umăr α să fie di ou o soluţie eluişi sistem de euţii liire 9 Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru o omiţie liiră dtă de soluţii le uui sistem eomoge de euţii liire să fie di ou o soluţie estui sistem (i Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sistemul de euţii să iă soluţie uiă; (ii eeşi prolemă petru sistemul i i i i (i Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru z d z d sistemul de euţii să iă soluţie uiă; z d z d (ii eeşi prolemă petru sistemul i i i z d i i Dă d R să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sistemul de euţii liire z du v z du v z du v u dv z v z du să iă soluţii eule Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sistemul de euţii liire u oefiieţi reli

să iă soluţii eule λ z t λ fz et f λz dt e dz λt Fie umere rele distite două âte două ( N şi fie mtrie Dă otăm u j mtrie re se oţie di suprimâd olo e oţie puterile de ordi j le lui (j { } să se demostreze ă det( j ( petru orie j j l k k < l Fie umerele rele λ i i i (i î λ λ λ λ λ λ Să se rte ă: 6 (i Fie M (R Să se rte ă dă t O tui O ; (ii Fie B C M (R Să se rte ă dă B t C t tui B C; (iii Fie M m (R u propriette ă eistă M m (R î Să se rte ă euţi mtrielă X B ude B M m (R este omptiilă dă şi umi dă B B Î est z să se rte ă mulţime soluţiilor euţiei osiderte este: { BY- Y Y M (R}

7 Să se rte ă: (i Dă M (C este sigulră (det( tui eistă B M (C eulă î B B O ; (ii O mtrie M (C este sigulră dă şi umi dă eistă o mtrie B M (C eulă î petru orie p N * (B p p B p 8 Să se determie vetorii şi vlorile proprii i mtrielor: (i (ii (iii ( 6 (iv 6 9 (v 6 8 9 Fie M (C o mtrie le ărei vlori proprii sut λ λ Fie de semee f C[X] f X k X k- k- X k şi otăm f( k k- k- k I Să se rte ă det(f( f(λ f(λ Fie M (C o mtrie le ărei vlori proprii le presupuem uosute Să se determie vlorile proprii le mtrielor: (i - (dă eistă; (ii ; (iii k (k N * ; (iv k k- k- k I ude k C Fie M (C ( u vlorile proprii distite două âte două Să se idie u proedeu de lul k petru k N * 6 pliţie M (C 6 9 M (C 6 8

Folosid teorem Cle-Hmilto să se luleze ivers mtriei Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită şi f g Ed K (V î g f V Să se rte ă petru orie h Ed K (V pliţiile liire g h f şi h u eleşi vlori proprii Fie V u K-spţiu vetoril şi f g Ed K (V î f g g f Să se rte ă: (i Orie suspţiu propriu l lui f (diă V λ { V f( λ} u λ vlore proprie lui f este ivrit î rport u g; (ii Im(f şi Ker(f sut suspţii vetorile le lui V ivrite î rport u g Fie m M (R Să se demostreze ă t t det( m m Să se deduă de ii ă dă m sut simetrie tui det( m 6 Fie M (C Să se demostreze ă det(b det( det(b petru orie B M (C petru re B B dă şi umi dă O 7 Fie M (Q Să se demostreze ă det( -9I dă şi umi dă -9I O Rămâe devărtă firmţi dă M (R? 8 Fie ( Q şi mtrie M (Z Să se determie mtrie X M (R î X X 6

9 Fie Γ o prte stilă mulţimii M (Z î rport u dure şi îmulţire î -I Γ Să se rte ă: (i Dă U Γ şi det(u ± tui U - Γ; (ii Dă U Γ şi det(u tui eistă V Γ V O î UV VU O Determiţi umerele N * petru re eistă B M (C î (B - B I Fie umere turle eule Dă otăm d ij ( i j i j Să se rte ă det( d ij i j Fie B C D M (C şi C iversile Dă k B C k D petru orie k N * să se rte ă B D Fie V W două K-spţii vetorile de dimesiui şi respetiv m ir f Hom K (V W g Hom K (W V Să se rte ă (- λ P f g (λ (- m λ m P g f (λ Să se deduă fptul ă dă V este u R su C spţiu vetoril de dimesiue fiită ir f g Ed(V tui f g şi g f u elşi poliom rteristi Fie ( ij M (C o mtrie de rg (> Să se demostreze ă eistă umerele p i q i r i s i C î ij p i q j r i s j petru orie i j { } 7

8 Progrmre liiră * Să se srie sistemul de restriţii 6 su form uui sistem de restriţii de elşi sem Să presupuem ă vriilele di prolem u semele orere Să se srie restriţiile di prolem su form u tote vriilele pozitive Să se rte ă mulţime X p soluţiilor posiile uei PPL este oveă Coseiţă: Dă X p oţie el puţi două pute diferite tui oţie o ifiitte de pute Să se srie su formă oiă următorele PPL: (i [m] 6 f orere (ii [mi] 6 f orere

9 * est prgrf (împreuă u soluţiile prolemelor propuse este redtt î e mi mre prte după lurre [] Să se srie su formă stdrd următorele PPL: (i ] [ 8 f opt orere (ii [m] f (iii [mi] 6 f (iv [m] f orere

(v [mi] 6 f orere 6 Să se determie mtriel soluţiile de ză le următorelor PPL: (i [m] f (ii [mi] 8 f (iii [m] f 7 Să se rezolve grfi următorele PPL: (i [m] 6 f

(ii [m] f (iii [m] f (iv [m] f (v [m] f

7 Să se rezolve u jutorul lgoritmului simple următorele PPL: (i [m] 8 f (ii [m] 8 f (iii 6 6 6 6 [m] 8 f (iv [m] f (v [m] f

6 Forme iliire Forme pătrtie 6 Fie V u K- spţiu vetoril de dimesiue fiită ir :V V K o formă iliiră eulă Să se rte ă eistă două pliţii liire fg:v K î ( f(g( petru orie V dă şi umi dă rgul lui este 6 Petru u spţiu vetoril rel V otăm: B(V {:V V R este formă iliiră } B s (V { B(V este simetriă pe V} ir B s (V { B(V este tisimetriă pe V} Să se rte ă: (i B(V devie î mod oi spţiu vetoril rel î rport u operţiile oie de dure formelor iliire şi de îmulţire lor u u umăr rel; (ii B s (V şi B s (V sut suspţii vetorile le lui B(V; (iii B(V B s (V B s (V 6 Fie V u spţiu vetoril rel Să se rte ă B s (V dă şi umi dă ( petru orie V 6 Fie V u spţiu vetoril rel de dimesiue fiită ir f : V R o formă pătrtiă pozitiv defiită Să se rte ă dă este mtrie lui f î rport u z B lui V tui este iversilă şi dă otăm u g form pătrtiă ărei mtrie î rport u z B lui V este - tui g este pozitiv defiită 6 Fie B {e e e } z oiă spţiului vetoril R şi fie :R R R form pătrtiă petru re (e e - (e e (e e (e -e e (e e e (e -e e (e e e 7 (e e e (e -e e Se ere: (i Să se srie mtrie formei iliire î rport u z B; (ii Să se rte ă B este simetriă; (iii Să se srie epresi litiă formei pătrtie f:r R defiită pri f( ( orire r fi R ;

(iv Folosid metod Joi să se determie o epresie oiă petru f şi z lui R î rport u re f re estă epresie oiă 66 Fie :M (R M (R R defiită pri (B tr(b -tr(tr(b orire r fi B M (R Să se rte ă este o formă iliiră simetriă; Petru se ere: (i Să se srie epresi litiă lui î rport u z oiă lui M (R; (ii Să se srie mtrie lui î rport u z oiă lui M (R; (iii Să se determie o epresie oiă formei pătrtie f:m (R R defiită pri f( ( orire r fi M (R folosid metod lui Guss-Lgrge şi să se găsesă z lui M (R î rport u re f re estă formă oiă; (iv Să se preizeze sigtur formei pătrtie f 67 Fie : R R R form iliiră ărei epresie litiă î rport u z oiă lui R este: ( - orire r fi ( ( R Se ere: (i Să se srie epresi mtrielă lui î rport u z oiă lui R ; (ii Să se srie mtrie lui î rport u z B { e e e e } lui R ude e ( - e ( e ( e ( - 68 Fie R [X] spţiul vetoril rel l fuţiilor poliomile rele de grd el mult şi fie :R [X] R [X] R defiită pri (pq ~ p ( t q ~ ( t dt orire r fi pq R [X]

R [X]; Se ere: (i Să se rte ă este o formă iliiră simetriă; (ii Să se srie mtrie lui î rport u z { X X } lui (iii Să se srie mtrie lui î rport u z { -X -X }; (iv Să se srie epresi litiă formei iliire şi epresi litiă formei pătrtie f: R [X] R f(p (p p p R [X] î rport u z { X X }; (v Folosid metod lui Guss-Lgrge să se determie o epresie oiă petru f şi z lui R [X] î rport u re f re estă epresie oiă 69 Fie V u spţiu vetoril rel u z { } Să se determie α R î form pătrtiă f:v R f( α - α V este pozitiv defiită 6 Folosid metod lui Guss-Lgrge să se duă l form oiă form pătrtiă f : R R f( - 6 Se osideră form pătrtiă f:r R re î rport u z oiă lui R re epresi litiă f( - - ( R Să se determie o epresie oiă s folosid metod Joi şi să se găsesă z lui R î rport u re f re estă epresie oiă Este f pozitiv defiită? 6 eleşi eriţe şi î prolem preedetă petru f :R R f( -

( B SOLUŢII Mtrie Determiţi Ivers uei mtrie Rgul uei mtrie (i Dă ( ij ij tui: det sg( σ σ( σ( sg( σ σ( σ( det( σ S (ii Coform u (i vem σ S det( det( det( det( det( det( (iii vem B (ib(-ib C C (ude CiB şi totul rezultă di (ii (iv Rezultă di (iii legâd B I (i Pri lul diret (ii Dă eistă k î k O deduem ă det( stfel ă (d şi dei O k (d k- Cum O tui u eesitte d şi stfel O Î mod evidet ir Di prolem (i deduem ă putem lege d ir -det( Cum ( I ( I ( I deduem ă şi Cum - deduem ă ( verifiă reureţ - petru u şi d ir ( reureţ - petru ( şi -det( petru : stfel petru şirul ( vem odiţiile şi d ir (d -det( - dei euţi rteristiă şirului ( este: ( λ -(dλdet( 6

7 Notâd pri λ λ rădăiile (omplee le euţiei rteristie ( tui (vezi []: i dă λ λ ( det( I λ λ λ λ λ λ λ λ ii dă λ λ λ ( det( ( I λ λ petru orie Î zul prtiulr euţi rteristiă ( este λ -λ de ude λ i λ -i Pri lul diret deduem ă si ( π λ λ λ λ stfel ă dă ţiem ot de relţi ( putem srie: ( ( ( os si si os ( si si π π π π π π Petru vem euţi rteristiă λ -λ6 u λ şi λ Coform u ( : I 6 Petru vem euţi rteristiă λ -λ u λ λ Coform u ( : ( ( ( I

Codiţi det( - este ehivletă u det( det(-i de ude det( det(-i (ăi det( su det( ± şi det(-i vem stfel sistemele: şi ( ( ( ( Primul sistem este ehivlet u ir l doile u Deduem imedit ă - - şi - u Z (î primul z şi respetiv - - şi -- u Z (î l doile z Fie X d R o soluţie euţiei d Oţiem folosid det(b det( det(b (det(x - det(xii det(x-ii ( Dă det(xii rezultă (i(di- de ude d d su d Pri urmre X I diă X I O relţie di re X X - O otrdiţie Dei det(xii log det(x-ii Di relţi ( rezultă det(x şi îlouid î relţi uosută X -(dxdet(x I O (oform prolemei (i oţiem X (dx şi de ii X k (d k- X u k N * 8

Dă otăm α d relţi X X - pri idetifire elemetelor devie: (α - α - d(α - α - (α - α - - (α - α - - duâd primele două relţii rezultă α α - - Dă f(α α α - - rezultă f (α α - (α - Dă este pr tui f este strit resătore pe [ şi strit desresătore pe (- şi f(- f( Dă este impr tui f este resătore pe R şi f( Rezultă posiilităţile: X petru impr X ± petru pr mtrie re verifiă relţi di euţ 6 Se rtă uşor ă Y (XX şi Z (X-X verifiă odiţiile di euţ Petru prte de uiitte fie (Y Z o ltă soluţie prolemei tui YZ YʹZʹ Y Y Yʹ Yʹ Z -Z Zʹ -Zʹ Dei Y-Yʹ Zʹ-Z Pe de ltă prte (Y-Yʹ Y-Yʹ Y-Yʹ; (Zʹ-Z Zʹ-Z -ZʹZ şi dei vem şi Y-Yʹ - (Zʹ-Z diă Y-Yʹ Z - Zʹ şi pri urmre Y Yʹ şi Z Zʹ 7 Cum î odiţiile euţului vem (Bi(-Bi -i(b-b deduem ă det(bi det(-bi (-i det(b-b Dă det(bi i (u R tui det(-bi -i stfel ă oţiem eglitte (-i det(b-b de ude se dedu imedit oluziile de l (i (ii şi (iii 9

8 Di relţi BB O rezultă B(BB O diă (B O Dă X M (R şi X O tui X O (vezi prolem (ii diă (B BB O Î zul lui M (R u otreemplu este oferit de perehe de mtrie şi B 9 (i (ii (iii se dedu imedit pri lul ir (iv rezultă di (iii Codiţi di euţ este ehivletă u (I (I B I diă I este iversilă şi (I - I B stfel şi (I B(I I de ude oluzi ă B B B (i Îtr-u prim mod lulăm det( u regul lui Srrus ir î lt mod duâd ultimele două liii l prim (ii Fie i i i Z ir i i i i i i i E (i Ţiâd ot de (i vem: E i -det( i ude i i i i i i i i i i i stfel ă E E det( det( det( ir pri lul vem ă dei E E det( u şi (i Pri lul (ii Notăm s şi s Utilizâd regul lui Lple proprietăţile elemetre le determiţilor şi (i vem: ( (

s B s s s C C B B C ss B ss C ( m sumt l ultim oloă opusele primelor două B C B-C-BC Totul rezultă di regul lui Lple dezvoltâd determitul C O B m det după primele m oloe Totul rezultă di regul lui Lple dezvoltâd determitul C B O det după primele oloe L olo k mtriei B B duăm olo k îmulţită u -i (k şi oţiem ă i B B ib B B det det um l lii k ultimei mtrie duăm lii k îmulţită u i (k şi oţiem ă ib O B ib i B B ib det det stfel (ţiâd ot şi de prolemele şi oţiem ă: det( det( det( det( det( det ib ib ib ib ib B B

6 Dă otăm d şi B tui d B M dei oform prolemei vem ă B det( M det( ib şi um i id det( id i deduem ă det(m ( d ib d 7 (i Se luleză t (ii Se ţie ot de formul det(b det( det(b (iii Rezultă diret di (ii 8 (i (ii Pri lul diret utilizâd proprietăţile determiţilor 9 Di lii i se sde lii îmulţită u i i Fie E {e e e p } Cosiderăm mtrie B M p (R B ( ij u i şi jp ude ( d e j i ij ( şi stfel B t B Totul rezultă um di d e j regul lui Lple det( (- - det( det( (- - - (- i

(i Pritte rezultă di fptul ă toţi termeii determitului sut umerele şi şi ei evetul se redu doi âte doi (iivlore mimă este de eemplu petru mtrie Vlore miimă este Vlore mimă pe re o pote lu det( este de eemplu petru mtrie 6 duâd prim liie l tote elellte liii oţiem o mtrie re re pe liiile de rg elemetele su ee e e permite să sotem ftor omu pe de pe este liii 7 Se pliă prolemele şi 6 Se oţie vlore mimă 6 ir e miimă 6 8 Deduem imedit ă det(x şi stfel dă X M (C tui X αx dei X α - X (u αd Oţiem d ă α - X diă α - α - α - şi α - d 6 6 Deduem imedit ă α α - (d α - α - d 6 8 şi pri urmre X u α 8 α 6 9 vem t ( - t ( - t I t I de ude oluzi ă ( t - ( - t Ţiâd ot de prolem 9 vem: ( - t ( t - - diă - este simetriă

Dă O totul este lr Să presupuem ă d O Relţi k O impliă det( şi dei (d Rezultă O k (d k- dei d Pri urmre O tui I k- I d şi dei det(i k- ((d- tât (i ât şi (ii se verifiă diret pri lul Deduem imedit ă este de form u R stfel det( > Putem srie i D i X det( det( ude D i este determitul oţiut di det(x pri îlouire oloei de ordi i u olo formtă umi u elemete egle u (i log

det( X det( D i i det( X det( X det ( de ude deduem ă ( D i i det ( Pri lul diret Petru reiproă fem î ( pe B u det( şi deduem ă det( det( 6 Fem iduţie după ; petru totul este lr deoree şi d d Sriid ă oţiem relţiile de d reureţă: petru orie Să presupuem dei ă d d dd d tui d d şi d stfel d d d d d ( d ee e este devărt di ipotez de iduţie log restul de eglităţi 7 Deoree det( rezultă ă -( O dei - petru orie Rezultă ă reprezetre erută este posiilă legâd de eemplu X (-/ α / şi Y (-/ β / u α β umere rele ritrre î α β αβ 8 Di I ( -I I det( De semee di I I (I I det(i şi reveid l I det(> 9 Vom demostr petru îeput următore:

Lemă Fie P u poliom u oefiieţi reli fără rădăii rele şi re re oefiietul puterii de grdul el mi mre pozitiv tui det(p( petru orie M (R Îtr-devăr P este de form k > < şi k N * petru orie k k tui r k r P ( ( k k k k det( P ( det( I k k k u şi rămâe să oservăm ă fiere ftor l produsului di memrul drept este pozitiv Se foloseşte fptul ă I k k k k I k k petru orie k şi ă det(x Y petru orie X Y M (R u XY YX (oform prolemei (iii Treem l rezolvre prolemei dte: (i Evidet k Di k I oţiem ( k- - I I dei det( Pe de ltă prte k şi dei (-I ( k- I Coform lemei det( k- I > Rezultă det((-i > Cum k p di relţi ( k- - I I deduem ă ( -I ( (p- I I şi de ii ă det(i > Cum k I şi k este impr oluzioăm ă det( > (ii Fie k u umr pr şi αi Eglitte k I este ehivletă u (α k -α-i O Dei α k -α- Deoree f(αα k -α- este otiuă f(- şi f( - rezultă ă f dmite o rădăiă α < şi î est z α I verifiă relţi k I dr det( α < Deoree mtriele B C omută ître ele putem srie ă: M B C -B-BC-C(αBα C(α BαC u α rădăi uiă uităţii (α stfel det(mdet(αbα C det(α BαC şi dă det(αbα C αα tui det(α BαC α α ( R şi stfel: I 6

det(m(αα (α α --- Fie X B şi YBB Cum: XY B BB(B şi X-Y B B-B(-B oţiem: det((b det((-b det( B det(bb (oform prolemei dei det( B [( det( B ( det( B det( B B ] şi um det(bb rezultă det( B Dă este iversilă tui putem srie αi B(αI B - şi stfel det(αi Bdet(det(αI Bdet( - det(αi B Dă u este iversilă oservăm ă eeptâd o sumulţime fiită de elemete di C vem det[αi ( I B]det[αI B(I ] petru orie α C Cum ei doi determiţi sut poliome î eglitte se meţie şi î dei di ou oţiem ă det(αi Bdet(αI B Fie um P de form P(X- (X- u C tui P(B ( B k I şi P(B ( B k I şi k stfel eglitte det P(B det P(B este imedită Se ştie ă dă B M (R tui det(b-i det(b-i şi det(bi det(bi (oform prolemei Rezultă ă k det[(b-i (B-I ] det(b-i [det(b-i ] ( Dr (B-I (B-I I -(BB (deoree B O log det(i (BB ( Folosid um relţi: det(xydet(x-y [det(xdet(y] petru orie X Y M (R (oform prolemei di ( şi ( rezultă det(i -(BBdet(I (BB[det(I det(bb] [det(bb] diă det(bb- Di B O rezultă 7

det(b dei [det(bdet(b] det(bbdet(b-b şi folosid prim ieglitte rezultă dou Oservţie Se pote demostr de ii ă det(b-bdet(bb det(b I det(bii det(b-ii Cum B M (R vem det(bii det(b-ii Fie g:r R g( det(bi vem g( α βγ petru orie R ude α β γ R αdet(i γdet(b Etizâd pe g l C petru i vem: ( det(bii -βidet(b dei β şi det(b Fie f:r R f( det(b petru orie R tui f( petru orie R ude f( det( şi f ( lim lim det B det( B k Relţi di ipoteză se srie su form f (( k k C Ţiâd sem de form fuţiei f se oţie eglitte: det( B k ( C k k ( C k k ( det( ( det( B C ( det( C Di ( şi ( deduem ă det( (i (ii Dă p O R dei (i (ii Fie p N * p î p O det( p (det( p dei det( 8

Luăm -(tdet( I O (t şi z t O pri iduţie p (t p- petru orie p N * dei (i su t Dă O şi R (ii Dă t t - şi det( z z Luăm os şi (si z (-si u R şi stfel rezultă (ii (ii (i Dă R O eistă p î p O Dă R O eistă p N * p> î p O 6 Vom demostr petru îeput următore: Lemă Dă două mtrii pătrtie X Y verifiă relţi XY I tui ele sut esigulre X - Y şi YX I Demostrţi lemei se zeză pe fptul ă XY I impliă det(x Rezultă ă mtrie X este iversilă Îmulţid l stâg relţi XY I u X - oţiem Y X - dei şi YX I Lem se pliă stfel: (i (ii Di relţi BC BBC deduem (I -B(I -C (B-B(I -C B-BC-BBC B dei (I -B(I -CB - I Coform lemei vem şi (I -CB - (I -BI diă (B - -CB - (I - - B - Pri urmre B - -B - -CB - CB - B - dei CB - CB - B - (ii (i Se demostreză log 7 Presupuem ă euţi X - X t dmite soluţi X M (R tui X - d d X t det(x şi d dei 9

X - X t d det( X ( ude evidet impuem odiţi det(x d ( d d Deoree M (R şi orie mtrie M (R verifiă euţi rteristiă -tr( det( I O deduem ă det( det(x - det(x t d det( X şi tr ( p det( X d Dă p (- I oţiem o otrdiţie Dei eistă p R \ {} î -pi O ude p fost defiit mi sus Dă eistă p R-{ î -pi O şi λi folosim fptul ă verifiă euţi rteristiă -tr( det( I O şi pri sădere deduem ă (tr(-p (det(-i de ude p tr( şi det( u v Pri urmre se srie su form pu u p u v d u u v R v şi deduem ă sistemul u d d p u d ( d d v ( pu u re soluţie dor d v u pu u u p dă p şi ume d d d v v v d u pu ude d R * şi dei mtrie X u v stisfe euţi v u p v X - X t m 8 Fie * q p q d mq-p m p p m q R Pri lul diret vem: det(d * m qd ( d p( d q md d[(d- (mq ] ir odiţi di euţ devie d şi mq 6

tui det(-d * det(- * -(mq (mq-p d m q p q m 9 Mtrie verifiă euţi s rteristiă dei -(d(d- I O Presupuem ă eistă î I Rezultă ă (det( dei det( {- } Cosiderăm poliomele fx -uxv gx - ude ud > ir v {- } Euţi f( re rădăiile rele deoree Δu -v> Rădăiile u pot fi rădăii le euţiei g( deoree dă rezultă şi um u v m ve u u v v otrdiţie Rezultă ă poliomele f şi g sut prime ître ele dei eistă poliomele u oefiieţi reli P şi Q î P fq g estă eglitte fiid o idetitte poliomilă se păstreză âd îlouim pe X pri mtrie dei P(f(Q(g(I Deoree f(g(o estă eglitte mtrielă devie O I otrdiţie Fie f:r R f(det( B C BC vem ă f(det[ (BC ] > şi f(- det[ (B-C ] > Să presupuem de eemplu ă det(bc det(bdet(c < Grfiul lui f este o prolă dei det( B C f( > z Fie M (R O î t I z t z t şi z - t t Di O rezultă ă det( dei este iversilă Fie B 6

Oservăm ă dei eistă t [ π î ost şi si t ost si t B si t ost Se verifiă pri iduţie după m ă B m os mt si mt şi poi petru m dei petru m Z tui m ( t m (B m (B t m m os mt I os mt m petru os mt m si mt os mt k k Dă k di k k rezultă k dk k k d k k α k şi um I d - u sut tote d ule vem k α k k α k d k α k d β k k α k β k şdr k α k β k I k (i Dă α k k { } tui k ( k det( k Dă α α k tui k ( k β k β I ( ( α β ( β I P( k k k k k dei α 6

P fiid u poliom de grd doi u disrimitul: P ( β ( α ( β k k k α Rezultă P z α ( z z ( z z C de ude ( z ( α ( zi ( zi dei det P( α det( z I α β (ii Di odiţi petru orie R rezultă α β diă Δ< pri urmre z C-R tui det P ( det( zi su det( zi dei z su z este rădăi euţiei u oefiieţi reli det( zi dei mele umere sut rădăii Di det( zi z ( d z ( d şi d ( d k O k ( I O rezultă P( diă Petru M (C vem djut * d d şi respetiv trspus t M (C Se oservă ă mtrie d C u C - verifiă propriette di euţ: * C t C - petru orie M (C Dă S M (C stisfe de semee odiţi di euţ tui: (C - S t t (C - S petru orie M (C şi reipro Cum f: M (C M (C f( t petru orie M (C este ijetivă se oţie ă C - S omută u tote mtriele di M (C dei se flă î etrul lui M (C Rezultă ă eistă α C î k 6

C - S αi dei S αc C urmre mtriele ăutte sut de form: α α C * α Fie P(X det( XI Q[X] P(X şi X - u sut prime ître ele î Q[X] Îtr-devăr presupuâd otrriul eistă poliomele R S Q[X] î PR (X -S de ude R P( Dr di ipoteză P ( otrdiţie Cum îsă ( X - este iredutiil î Q[X] (oform riteriului lui Eisestei deduem ă (X - P Deoree grd P şi P este moi rezultă P X - Dei det(xi X - şi oţiem: det( det( I -; det(i det( I -; det(-i det((- I (- - Rezultă: det(-i det((det(i Să otăm u ( mtrie di M determită de umerele Notăm u I şi petru orie i { } i mtrie determită de ij δ ij- Se oservă ă ( Fem oveţi să idetifiăm pe i u i i i i pe i u -i petru i şi pe u Se oservă uşor pri lul ă i j j i ij petru i j Fie i i i şi B j j tui: j B ( i i ( i j j j ( ijij i j ( j j ( i i B j i i j ( Reipro să presupuem ă mtrie B omută u orie mtrie M tui elemetul ij l mtriei se pote srie ţiâd ot de oveţi făută su form: i j j i 6

petru i j ij δ i j petru i j Fie B( ij ij mtrie re omută u orie mtrie M ik k k j Dei B B su δ δ k i k kj k i δ k k j de ude rezultă ă ij- ij petru orie i j Fem pe râd pe i şi j şi oţiem: de ude deduem ă B M ( 6 vem: O O (I BdB Bd B -B-dB(I -B-dB dei I -B-dB O Rezultă I O Dă tui şi I dei B B B O surd dei Cum BdB O impliă I d O rezultă şi d 7 (i Cosiderăm oloele i < <i k { } le mtriei I Oservăm ă sigurul mior de ordi k eul este formt di liiile i < <i k dei petru orire k ditre oloe vem u sigur k mior eul Rezultă ă umărul miorilor euli de ordi k este C şi ă sum lor este - (ii Fie k { } fit şi oloele i < <i k { } Dă toţi miorii de ordi k re oţi este oloe r fi uli tui orie mior de ordi k re oţie este oloe r fi ul log orie mior de ordi k re oţie este oloe r fi ul şi î fil det( fls Dei eistă u mior de ordi k u elemete di 6

este oloe re este eul Rezultă ă vem el puţi k C miori de k ordi k euli (putem lege C sisteme de k oloe di şi tui umărul totl este el puţi - 8 Fie P M (C o mtrie iversilă stfel îât P PB tui: P (z kj kj (u kj iv kj kj UiV ude U V M (R Di relţi (UiV (UiVB seprâd prte relă şi prte imgiră rezultă ă U UB şi V VB Fie poliomul u oefiieţi reli f( det(uv Deoree f(i det(p rezultă ă f este eul şi dei eistă α R u propriette ă f(α tui det(uαv diă UαV este o mtrie iversilă î M (R Dr (UαV UαV UBαVB (UαVB dei şi B sut semee şi î M (R 9 Iversilitte mtriei BI este ehivletă u fptul ă sigur soluţie sistemului liir omoge (BI este soluţi lă (di C Presupuâd ă v este o soluţie vem (folosid fptul ă B B şi iduţi mtemtiă B k v (- k (I k v stfel v B 998 X (I 998 v Lemă Poliomele P(X (X 998 - şi Q(X X 997 - sut prime ître ele Demostrţie Fie z o rădăiă omuă tui z şi z Pri urmre şi z sut vârfurile uui triughi ehilterl Rezultă de ii ă rg(z {-π/ π/} π π π π Dei z os i si su z os i si Î mele zuri otrdiţie 997 z Coform lemei eistă două poliome R S C[X] u propriette ă R [(X 998 -]S [X 997 -] 66

tui R([(I 998 -I ]S([ 997 -I ] I î M (C pliâd l ei doi memri pe v oţiem î stâg şi î drept v Dei v 6 (i Evidet (ii Dă V este u K-spţiu vetoril de dimesiue tui V p Iterpretâd elemetele lui GL (K drept mulţime pliţiilor liire iversile pe V K se oservă imedit ă GL (K este egl u umărul sistemelor ordote (e e de elemete le lui V e ostituie ze le lui V peste K Îsă petru lege o ză lui V peste K putem lege mi îtâi pe e fiid orie elemet eul l lui V (vem p - posiilităţi poi pe e fiid orie elemet l lui V e u este de form e u K (vem p -p posiilităţi; poi pe e fiid orie elemet di V e u este de form e e u K (vem p -p posiilităţi et Dei GL (K (p -(p -p (p -p - (iii Cum det(u det(v deduem ă U V SL (Z Pri lul diret se verifiă eglităţile: U - ; V - ; U k k ; V k petru orie k Z preum k şi eglitte: ( U - V U - V Fie um M SL (Z u d- d Vom demostr pri iduţie mtemtiă supr lui ă M pote fi srisă su form erută de euţ Dă tui d dei d su d - stfel ă M U respetiv M U V U - V U - (ţiem ot de ( 67

Presupuem um ă şi fie q r R stfel îât qr u r< Deoree M V U -q- r ( q d M r qd t tm Coform ipotezei de iduţie putem srie: M T Tm u T i {U V} t i Z im de ude MU q V - M U q V - t tm T T m (iv Cum det(w - deduem ă W GL (Z Fie um M GL (Z u det(m su Dă det(m- um şi det(w- deduem ă det(wm(-(- dei WM SL (Z şi totul rezultă di (iii Dă det(m tui M SL (Z şi di ou se pliă (iii 6 (B dei rg((b rg((bbrg(b dei rg(b diă B este iversilă 8 Cum (B 8 vem (B -(B (B 8 Îmulţid l stâg u B şi l drept u se oţie (B -(B (B Cum B este iversilă rezultă (B -(BI Notâd u t tr(b d det(b vem (B -t(bdi Dă d tui d t şi r rezult B I de ude t (B d d BB I B B t t ee e se oservă ă u re lo Dei d 68

69 6 vem: r r r r r r r r r D ( ( ( ( ( ( r r r r r r r r r! ( r r r r r r r r r r r r! ( (dezvoltâd pe D după ultim oloă 6 Presupuem pri surd ă pqi O tui di idetitte pqi I q p I p rezultă ă I q p I p pliâd determitul î mii memri

p p q oţiem det I Memrul stâg l eglităţii este pozitiv ir memrul drept l eglităţii este strit egtiv deoree p -q < şi este u umăr turl impr dei m oţiut o otrdiţie Rezultă dei ă pqi O 6 Se oţie B-I şi odiţi α se pote srie stfel: (B-I α(b-i su B C B ( I αb αi B( B su B C B ( B α B αi ( I De ii putem srie C B ( I αi I (( α de ude ( B ( B CB ( I αi I ( α m ţiut ot ă α ± şi B I I B Di relţi ( rezultă ă mtrie B re iversă l drept şi dtorită fptului ă B omută u orie putere s rezultă ă estă iversă l drept este iversă şi l stâg Dei mtrie B este iversilă 6 Notăm zk os k i si k k { } zk Să oservăm ă kp şi k z p z z z os( i si( i z z z z z z z z z tui det( z z z z z z z z z 7

7 z z z V z z z z z z ude V este determitul Vdermode de ordiul (s-u dt ftori omui z z z pe liii şi z z z pe oloe vem şdr: < < < p k p k p k p k p k k p z z i z z z z z z z ( ( ( det( şi < < p k k p p k k p z z z z ( det( < p k z k z p ( ( < p k p k z z ( ( ( tui det( R det( det( ( ( i Este eesr petru est - să fie pr impr Î plus este şi sufiiet: k ( ( ] [( ( ( k k k k k k k i ee e îheie soluţi 66 Presupuem ă det(b şi vom demostr ă det( B orire r fi N * (elltă impliţie fiid evidetă Cosiderăm două zuri după um este pr su este impr pr diă p p N vem: p B p ( p (B p ( p ib p ( p -ib p ( p ib p ( p p ib şi treâd l determiţi rezultă: det( p B p det( p ib p det( p p ib det( p ib p impr diă p p N Să otăm u - p rădăiile omplee le euţiei iome ( p Ţiâd

7 sem de fptul ă mtriele şi B omută preum şi de relţiile lui Viète petru euţi ( putem srie: < p j p p p k j k j p p j j p j B B B B ( p B p Deoree - ir rădăiile p sut două âte două ojugte putem srie idetitte oţiută su form: ( p j p p j j B B B B ( ( ( Deoree şi B u elemete rele vem petru fiere j { p}: ( det( B B j j det( det( B B j j det ( det( B B j j det( det( det( B B B j j j ude m ott u X M k (C mtrie oţiută di X M k (C îlouid elemetele estei u ojugtele lor Deoree şi det(b treâd î ( l determiţi rezultă p j p p j j B B B B det( ( det(( det( 67 Dă tui se verifiă uşor ă petru orie mtrie M (C vem ( * * Petru deoseim zurile: i rg( Notăm ddet( Î est z * d - det( * d det( - d - ( * * d - ( * - d - d - d - şi tui ( * * d - d - d este rădăiă de ordiul - uităţii; ii rg( - Î est z presupuâd rezultă ă eistă i j { } î ij (de fpt eistă - semee elemete şi fiăm uul ditre ele Îlouim elemetul ij fit terior u ij t şi stfel rezultă o ouă mtrie ottă (t Î est mod oţiem ă det(t este o fuţie poliomilă de grdul îtâi î t şi det(

Îtr-devăr dezvoltâd det(t după lii i vem: det ( t i Γi ( ij t Γij iγi det ( tγij tγij Proedâd î zul i vem * (t det(t((t - petru t şi ( * (t * (det(t - (t Elemetele lui * (t sut fuţii otiue î t de grd el mult uu dei elemetele lui ( * (t * sut poliome de grd el mult - î t tui âd t rezultă ă elemetele lui ( * (t * tid ătre elemetele lui ( * ( * este fiid ule Dei ( * * Cotrdiţie şi pri urmre î est z iii rg( < - Î est z * ( * * şi dei ( * * tui: 68 Dă B M (C sut simetrie (diă t şi B B t i Dă B este simetriă vem ă (B t B B t t B B B ii Dă B B tui (B t B t t B B 69 Pri lul diret 7 Să presupuem ă rg( Dă rg ( vem ij orire r fi (i j { m} { } dei putem lu m Dă rg ( eistă u elemet eul kp ude (k p { m} { } este fită ir toţi miorii de ordiul doi i mtriei dte sut uli Deoree kp R * putem fi k R * p R * stfel îât kp k p Petru fiere i { m} vom ot şi petru fiere j { } vom ot j kj k i ip p Rezultă ip i p i { m} respetiv kj k j j { } Fie um i { m}-{k} j { }\{p} Sriid ă miorul de ordi doi oţiut pri iterseţi liiilor k şi i u oloele p şi j este ul rezultă kp ij ip kj estă eglitte se srie ehivlet k p ij i p k j şi împărţid pri k p R * oţiem ij i j 7

m demostrt dei ă ij i j orire r fi (i j { m} { } Dă eistă m R şi R î ij i j orire r fi (i j { m} { } se osttă uşor ă toţi miorii de ordiul doi i mtriei dte sut uli dei rg( 7 Cum rg( vem λ rg( λ 7 rg( λ-9 Petru λ rg( ir petru 7 vem ă rg(bmi{rg( rg(b}<m stfel ă î mod eesr det(b 7

Spţii vetorile (i Se verifiă iomele spţiului vetoril (elemetul ul fiid (ii Fie > ( dei este eul î V Deoree petru orie V (dei > eistă α R î α α ( şi ume α log deduem ă {} este sistem de geertori Dă α tui α şi um deduem ă α diă {} este liir idepedetă peste R Dei {} este o ză ir dim RV (i (ii Se verifiă iomele spţiului vetoril Cum α eistă α - î K stfel oţiem α - (αα - (α - α Dă K şi α k tui î mod evidet α K şi stfel (K devie k - spţiu vetoril îmulţire de pe K juâd rolul îmulţirii u slri Deoree de eemplu (- rezultă ă vetorii { } sut R - liir depedeţi Fie Q o omiţie liiră ulă elemetelor { } Dă uul di elemetele este zero tui oligtoriu şi elellte sut zero Presupuem ă u sut tote ule Îmulţid relţi de mi sus u şi elimiâd pe ître ele două relţii oţiem : ( ( şi deoree Q oţiem sistemul: Îmulţid prim euţie u şi dou u şi duâdu-le oţiem: ee e rtă ă este u umăr rţiol otrdiţie de ude Deduem imedit şi ă diă sistemul { } este Q-liir idepedet 7