Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

Σχετικά έγγραφα
4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Tema: şiruri de funcţii

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2. CONVOLUTIA. 2.1 Suma de convolutie. Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare.

Sisteme de ordinul I şi II

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Sisteme de ordinul 2: model, funcţie de transfer, simulare, identificarea parametrilor

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

cele mai ok referate

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii

4. Integrale improprii cu parametru real

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Matematici Speciale. Conf.Dr. Dana Constantinescu Departamentul de Matematici Aplicate Universitatea din Craiova

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Integrale cu parametru

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Modele dinamice de conducere optimală a activităţii firmei 9. Modelul Jorgenson

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

Exerciţii de Analiză Matematică

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Curs 4 Serii de numere reale

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Punţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

Universitatea,,Constantin Brâncuşi Tg-Jiu Facultatea de Inginerie

m (2.384) (ω), jh I b) Se reprezinta grafic separat functiile M(ω) si φ(ω) pentru ω [0, ) sau functiile H R (ω) si H I

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

4. Serii de numere reale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

9. STABILITATEA SISTEMELOR

TORSIUNEA BARELOR DREPTE

2) Numim matrice elementara o matrice:

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

!!" #7 $39 %" (07) ..,..,.. $ 39. ) :. :, «(», «%», «%», «%» «%». & ,. ). & :..,. '.. ( () #*. );..,..'. + (# ).

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

RĂSUCIREA (TORSIUNEA)

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Transcript:

5..04 u Fig..83.5..3. Elemeul de îârziere de ordiul doi, Elemeul de îârziere de ordiul doi coţie douǎ elemee cumulore de eergie su subsţǎ. Peru elemeul de ordi doi ecuţi difereţilǎ se oe scrie î mi mule forme, c de exemlu () () ()+ ()+ 0 () b0u(), 0, > 0,b0, b0, + k 0 0 0 (.565) 0 () () ()+( + ) ()+ () k u () (.567) () +, () ()+ ()+ () k u(). (.569), su cosele de im, k ese fcorul de mlificre, ω - ulsţi urlǎ, ξ - fcorul de morizre. Fucţi de rsfer elemeului ese H(s) k s +( + ) s+ k s + s+. (.570) Ecui crcerisic si rǎdǎciile ei su:

5..04 s + s+ 0 ; s +(+ s, (- - ) su s, -, ) s+0 (.57) Î fucţie de vlore fcorului de morizre ξ se disig ru czuri ) elemeul eriodic: ξ >. - ; s -, > >0. s h( ) L H ( s) L s k e e h(0 ) 0; h () ( ) k (0) k ( 3 ) s k ; lim h() 0. Rǎsusul l imuls re exresi (.574) Rǎsusul l imuls ese rereze î fig..85. h() h() Fig..85 Rǎsusul idicil se obţie cu relţi (.575) si ese rereze grfic i fig..85

5..04 w() L - H(s) L s - k - - k s s +( + )s + - e + - - e () (.575) ) elemeul eriodic criic: ξ. s - -, s h() L w( 0 ) 0,w - + { H(s) } L w() L >0. ( h(0 ) 0, h - k + () (0 ) 0 ; lim w() k. - + () k s+ ) k (0+ ) H(s) L s - - + k e. e - (). () k s ( s+ ) - () w( 0+ )0,w (0+ )0 ; lim w() k. 3) Elemeul oscil: 0 < ξ <. s, - j -. h() L k - k - w() L { H(s) } L - - { e H(s) s - } L - - e si - - si s ( s k s + s+ - (). k + s+ ) - + rcg - (). Pucele de exrem reliv le fucţiei (.584) u bscisele si ordoele: 3

5..04 Fig..86 l,l 0,,,... - l - + l k e w( l ) - - l k e,l,3,5,...,l 0,,4..587) Vlore mximǎ rǎsusului se obţie eru l w( ) k +e - wm mx - - s e mx - - s Deorece î regim sţior w() () s k, se deermiǎ surreglre rǎsusului idicil, coform relţiei (.456) - mx s - e (.589) - s Se defieşe decremeul oscilţiilor λ c fiid rorul mliudiilor douǎ ulsuri de ceişi sem le regimului rzioriu. w ( ) l+ - e -, l. (.590) w ( ) l- Di relţi (.590) se oe deermi fcorul de morizre ξ l 4 + l Se u i evide douǎ regimuri limiǎ: (.59) 4

5..04 eru ξ 0, λ, oscilţiile u se morizezǎ şi di (.584) rezulǎ u regim oscil w() k ( - ), 0 cos (.59) - eru ξ, se obţie regimul eriodic criic: w() d de (.578) Dur regimului rzioriu, coform relţiilor (.458) - (.46), eru o bere Δ 0.0k 0.0w, rezulǎ cǎ ese dǎ de relţi 4 4 ; w()- w() <0,0k,( ). 4) Elemeul coserviv, ξ 0. (.593) Peru ξ 0 rǎdǎciile ecuţiei crcerisice su ur imgire s j. (.594), Rǎsusul l imuls se obţie di (.580) eru ξ 0 h() k si ( ) () (.595) Rǎsusul idicil ese d de ecuţi (.59). Fucţiile h() şi w() eru ξ 0 su oscilţii emorize, cu ulsţi eglǎ cu ulsţi urlǎ ω. Peru 0 ξ < elemeul u mi oe fi descomus î elemee de ordiul uu ( ) coiuid el îsuşi u eleme i. Î fig..88.,b. se reziǎ rǎsusul l imuls h() reseciv rǎsusul idicil w() le elemeului eru ξ ε [0,]. Rǎsusul l frecveţǎ l elemeului se obţie îlocuid s jω î fucţi de rsfer. k k H(j ) ; - + j - + j Exresiile eru crcerisicile de frecveţǎ su: (.596) 5

5..04 H H k ( - ) k (- ) R( ) ( - ) + 4 (- ) + 4 3 - k - k ) ( - ) + 4 (- ) + 4 I ( (.598) (.599) M( ) k ( - ) + 4 k (- ) + 4 (.600) ( ) - rcg - rcg - - (.60) Crcerisic H R (ω) rezeǎ î fig..89, dmie u mxim, eru ξ < /, de coordoe k - ; H R ( ) mx 4 - (.60) ir eru orice ξ 0 dmie u miim de coordoe k + ; H R ( ) - mi 4 + (.603) Crcerisic H I (ω) rezeǎ î fig..89 ese egivǎ şi re u miim de bscisǎ 4 - + - + 3, < 3 < (.604) 3 Fig..89 6

5..04 Crcerisic M(ω), fig..90, eru ξ < /, re u mxim, de coordoe (r,mr), cre evideiz u feome de rezo k r - ; M mx ( ) M r M( r ) - (.605) Pulsţi de rezoţǎ rezulǎ di relţi (.605) r r - < Se defieşe fcorul de rezoţǎ Q, Fig..90 M( r ) M mx ( ) Q M(0) M(0) - (.607) Crcerisicile M(ω) şi φ(ω) su rezee î fig..90. Peru locul de rsfer l elemeului se uilizezǎ o rerezere grficǎ dimesiolǎ, fig..9; eru k si diferie vlori le fcorului de morizre ξ, eru ulsţi ormǎ η (0, + ) se rsezǎ Fig..9 7

5..04 Crcerisic eure-frecveţǎ ese dǎ de relţi AdB( ) 0 lg M( ) 0 lg 0 lg k - 0 lg (- ) + 4 (.608) k (-) + 4 Crcerisic re simoele, ele AdB( AdB( ) 0 lg k ) 0 lg k eru» - 0 lg 0 lg k - 40 lg - 40 lg m 0 0 db/dec; m m 0-40 db/dec - 40 db/dec Pulsţi de frâgere, eru cre cele douǎ simoe se iersecezǎ ese f, Asimoele crcerisicii fzǎ - frecveţǎ se obţi di relţi (.60) ( ) 0 eru» ; ( ) - eru «(.6) L ulsţi de frâgere η, fz re vlore - π/. - π/. - π/. Fig..9 - π 8

5..04 Exemle de elemee :. Moorul de cure coiuu. Ecuţiile de fuciore moorului su d i u - k R i + L d (.56) d mm k i J. d Elimiâd cureul i di ecuţiile (.66) şi oâd () ω() şi u() u se obţie ecuţi L J k () R J ()+ k () ()+ k Se iroduc oţiile () u() m () ()+ R L () k k () k ()+ u() L J L J JR L kk ; ; ; k k R L J m R J ; k k k L k m (.68) (.69) ude m ese cos de im elecromecicǎ moorului; ese cos de im circuiului rooric. Ecuţi (.68) devie () ()+ () ()+ () k u() (.60) Peru ξ, m 4, rǎdǎciile ecuţiei crcerisice le ecuţiei (.60) su rele egive, deci moorul de cure coiuu ese u eleme eriodic; eru ξ <, m < 4, moorul de cure coiuu ese u eleme oscil. 3) Fie sisemul hidrulic reze î fig..93 form di douǎ rezervore lege î serie rir-o reziseţǎ hidrulicǎ. Se resuue cǎ ri robieele V 0, V, V curgere ese lmirǎ, ir reziseţele hidrulice le cesor robiee su R 0, R, R. 9

5..04 Fig..93 Ecuţiile de echilibru de msǎ eru cele douǎ rezervore su A d h( q - q ) d gh gh q ; q3 A d h ( q - q ) d R R 3 (.6) Elimiâd vribilele iermedire se obţie ecuţi geerlǎ smblului celor rezervore vâd c mǎrime de ieşire ivelul h (), deci () h () şi c mǎrime de irre debiul q ; deci u() q (). R g A R g A ()+ R g A + R g A () () () () ()+( + ) ()+ () k ()+ () R u(). g u() (.63) (.65) A R A R >0 >0 ; R ; k >0 g g g Rǎdǎciile ecuţiei crcerisice socie ecuţiei (.65) su rele, disice, egive şi, deci, smblul celor douǎ rezervore se comorǎ c u eleme eriodic. 0

5..04.5..6. Elemeul rece-o Ese u eleme descris de o ecuţie difereţilǎ de form () ()+ () - u () ()+ u() (.654) reseciv de fucţi de rsfer H(s) - s+ s+ Rǎsusurile l imuls si idicil su - - h() L { H(s)} L - + s + - -()+ e (),h(0+ ),h(+ ) 0 (.655) (.656) - H(s) - w() - - L L - e s s s + w( 0 ) -,w(+ ). + (), (.657) Acese rǎsusuri su rerezee grfic î fig..0. Fig..0 Peru s jω di (.655) se obţie rǎsusul l frecveţǎ - j + - - j - - j H(j ), j + + + (.658)

5..04 Crcerisicile de frecveţǎ u exresiile - - H R( ) ; + + - - I ( ) H + + (.659) M( ); ( ) - rcg - rcg. - - Dcǎ se elimiǎ η îre H R (ω) şi H I (ω) di (.659) se obţie ecuţi locului de rsfer H R ( )+ H ( ) I η ω (.66) cre ese u cerc cu cerul î origie lului H R (ω), jh I (ω) şi de rzǎ uirǎ, fig..0. Elemeul rece-o ermie recere uiformǎ uuror frecveţelor cu iroducere uor defzje fucţie de frecveţǎ. Di ces moiv se mi umeşe şi eleme defzor ur. Fig..0 Exemle de siseme fizice cre se comorǎ c u eleme rece- o. ) Se cosiderǎ u ermomeru cu mercur. L o creşere bruscǎ emerurii mediului exerior (cre cosiuie mǎrime de irre), re loc mi îâi dilre ubului de siclǎ, cee ce roduce iiţil o scǎdere ivelului mercurului. Aoi e mǎsurǎ ce mercurul se îcǎlzeşe, ivelul cesui creşe, urmǎrid creşere emerurii.

5..04.5..7. Elemee de fzǎ miimǎ şi emiimǎ Se ue îrebre î ce codiţii îre M(ω) şi φ(ω) exisǎ o relţie bie deermiǎ, sfel c sisemul sǎ oǎ fi crceriz umi de u di cese douǎ crcerisici de frecveţǎ. Fie rǎsusul l frecveţǎ uui sisem dimic H(j ) H ( )+ j H ( ). (.66) R I Dcǎ H(s) ese o fucţie de rsfer cre re oli şi zerouri umi î Re s < 0, uci su verifice rsformele Hilber H I ( ) - - H R( ) - H R( ) d - rsformre direc - H I ( ) d - rsformre ivers - (.663) î cre ω ese ulsţi î [rd/s] Di exresi rǎsusului l frecveţǎ, scrisǎ sub form olrǎ rezulǎ j ( ) H(j ) M( )e (.664) j ( ) H l(j ) l H(j ) l M( )e l M( )+ j ( ) A( )+ j ( ); A( ) l M( ) (.665) A(ω) se umeşe eure. H l (s) coresude fucţiei de rsfer Q(s) H l(s) l H(s) l l Q(s)- l P(s) (.666) P(s) Zerourile oliomelor Q(s) şi P(s) su sigulriǎţi eru fucţi H l (s). Acesǎ fucţie ese olomorfǎ dc cese rǎdcii se fl î Re s<0. 3

5..04 Peru sisemele liire cre sisfc rsformre (.667), deci cre u fucţii de rsfer cu zerouri şi oli umi î Re s < 0, H l (s) sisfce relţiile rsformei Hilber (.663) cre devi ( ) - - A( ) ( ) d ; A( ) - - - (.668) Relţiile (.668) se umesc codiţiile lui Bode şi sisfc o legǎurǎ biuivocǎ îre A(ω) şi φ(ω) eru o umiǎ clsǎ de siseme umie siseme de fzǎ miim. Defiiie. Sisemele moovribile le cǎror fucţii de rsfer u oli şi zerouri umi î Re s < 0 se umesc siseme de fzǎ miimǎ. Sisemele moovribile le cǎror fucţii de rsfer u oli umi î Re s < 0 şi zerouri î o lul s se umesc siseme de fzǎ emiimǎ. 4