CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Σχετικά έγγραφα
CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

4. Interpolarea funcţiilor

6. VARIABILE ALEATOARE

Tema: şiruri de funcţii

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Curs 3. Spaţii vectoriale

2. Functii de mai multe variabile reale

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR

Integrale cu parametru

2. Metoda celor mai mici pătrate

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

4. Integrale improprii cu parametru real

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

sin d = 8 2π 2 = 32 π

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

INTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

4. Serii de numere reale

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Sondajul statistic- II

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

3. Caracterizarea microgeometriei suprafeţelor de frecare 18

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

OperaŃii cu numere naturale

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Exerciţii de Analiză Matematică

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Curs 4 Serii de numere reale

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

cele mai ok referate

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Integrale generalizate (improprii)

METODE NUMERICE APLICAŢII

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Transcript:

CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte cotuă pe porţu dcă este cotuă pe [, cu ecepţ uu umăr ft de pucte de dscotutte de prm speţă (fg O stfe de fucţe este tegrbă O Fg b Remtm că fucţ f : este perodcă de perodă T dcă f ( + T f (, dec Lem Fe f + : o fucţe perodcă de perodă Atuc f ( d f ( d Demostrţe Petru cest este sufcet să observăm că + f ( d f ( d + f ( d + f ( d Cu schmbre de vrbă + de ude rezută em f ( d + t, obţem f ( tdt f ( d + f ( d, + f ( tdt, Î geer, dcă f re perod T, tuc + T T f ( d f ( d

Ser Fourer 3 Defţ Fe ( α, ( β două şrur de umere ree Ser de fucţ α + ( α cos + β s se umeşte sere trgoometrcă de coefceţ α,, stfe de ser de fucţ α + ( α cos + β s se umesc poome trgoometrce β, ( Sumee prţe e ue Defţ 3 Fe fucţ f :, perodcă de perodă, cotuă pe porţu pe orce terv compct ş fe f ( d, f ( cos d, b f ( s d, Atuc ser trgoometrcă + ( cos + b s se umeşte ser Fourer tştă fucţe f, r coefceţ, b se umesc coefceţ Fourer fucţe f Defţ 4 Fucţ f :[, se umeşte cotuu dfereţbă pe porţu (su etedă pe porţu pe [, dcă este dervbă pe [, cu ecepţ uu umăr ft de pucte ş f este cotuă pe [, cu ecepţ cestor pucte î cre re mte tere fte Teorem (Drchet Fe f : o fucţe perodcă de perodă, cotuu dfereţbă pe porţu pe orce terv compct [ b, ] Atuc ser Fourer ( este covergetă pe ş vem f ( + f ( + + ( cos + b s,, ude f ( cos d,, b f ( s d, Observţ Dcă, î pus, f este cotuă pe, vem f ( + ( cos + b ( f se dezvotă î sere Fourer pe s, ( Observţ Dcă fucţ este mpră, tuc, f este pră, tuc b, Dcă fucţ f

4 ECUAŢII Eempu Să se dezvote î sere Fourer pe tervu [, ] fucţ f ( Fe f :, fucţ obţută pr preugre pr perodctte, cu perod T, fucţe f Deorece fucţ este pră, coefceţ b sut u Vom ccu coefceţ Avem: 3 d, 3 s cos d s d cos 4 ( cos d + ( Î cosecţă, 4, b,, dec 3 ( + 4 cos, [, ] 3, Î prtcur, petru obţem o dettte cuoscută, dtortă u Euer: 6 Teorem (Fejér Fe f : o fucţe cotuă, perodcă de perodă, s + ( cos + b s, ş sumee Fejér de ordu, s + s + + s σ, Atuc şru de fucţ (σ coverge uform f pe Teorem 3 (Weerstrss Fe f : o fucţe cotuă, perodcă de perodă Atuc petru orce > estă u poom trgoometrc stfe îcât f T < Demostrţe Fe T σ m, ude m stfe îcât σ m este dt de Teorem u Fejér Teorem 4 (Weerstrss Dcă fucţ petru orce > estă u poom gebrc P stfe îcât σ p f <, petru orce p m Putem ege T f :[, este cotuă, tuc f P <

Ser Fourer 5 Demostrţe Petru îceput, fe f :[, ] o fucţe cotuă cre stsfce f ( f ( ş f preugre pr perodctte pe fucţe f Coform Teoreme 3, petru orce > estă u poom trgoometrc T stfe îcât T α p + ( α cos + β s f T <, cu Dezvotâd î sere fucţe cos ş s, rezută că estă u rg m stfe îcât m T < Notâd P ( m, rezută că f P < Să presupuem cum că fucţ f u m stsfce codţ f ( f (, dec f ( f ( Cosderăm fucţ cotuă f ( f ( g :[, ], g( f ( + Atuc g ( f (, g ( f (, dec g ( g( Coform ceor de m sus, petru orce > estă u poom P stfe îcât g P <, dcă f ( f ( f ( + P ( <, [, ] f ( f ( Notâd Q ( P (, rezută că f Q < Î sfârşt, fe f :[, o fucţe cotuă ş b h :[, ] [,, h( t + t Evdet, h este u homeomorfsm Cosderăm fucţ g :[, ], g ( t f ( h( t, t [, ] Ţâd sem de cee de m sus, rezută că petru orce > estă u poom stfe îcât g P <, dcă P f ( h( t P ( t <, t [, ] Î cosecţă, f ( P ( h ( <, [, Notâd Q P h, rezută că f Q <

6 ECUAŢII Ser Fourer geerzte Fe ( H, <, > u spţu prehbert re ş fe { e, e,, e,} u sstem ortoorm de eemete d H Aşdr vem:, dcă j < e, e j > δ j, dcă j Fe H orecre Coefceţ Fourer (geerzţ u î rport cu sstemu ortoorm e, e,, e,} se defesc stfe: r ser { ξ <, e >,, ( ξ, ( e se umeşte ser Fourer tştă u î rport cu sstemu ortoorm e, e,, e,} { Teorem ξ e ce, c, Demostrţe Îtr-devăr: c e Aşdr, vem c e < c e, j c j e j > ( c ξ c ξ + c + ξ + c Evdet cestă eprese este mmă dcă ( ξ ξ (3 ξ e ce, c, c ξ, Rezută că Cororu Dcă ξ,, sut coefceţ Fourer u ortoorm e, e,, e,}, tuc re oc egtte u Besse: { î rport cu sstemu ξ (4 dec Demostrţe D (3 rezută că ξ e ξ,

Ser Fourer 7 Făcâd ξ, se obţe (4 Defţ Sstemu ortoorm { } se umeşte îchs dcă Sp { e } este des î H, dec dcă petru orce H ş orce > estă c, c,, c stfe îcât c e < Teorem Dcă sstemu ortoorm dettte u Prsev: e ( { e } este îchs tuc re oc ξ (5 Demostrţe Este sufcet să rătăm că ξ (6 Fe > Atuc estă c, c,, c stfe îcât c e D (3 obţem Aşdr < c ξ > c e + ( ξ ξ ξ + > Cum este rbtrr, făcâd, rezută (6 Defţ U sstem ortoorm { e } se umeşte compet (tot dcă orce H cre stsfce ξ <, e >, petru orce, cocde cu eemetu u d H, dec H Teorem 3 Orce sstem ortoorm îchs este compet Demostrţe Deorece ξ,, d egtte u Prsev rezută că H Afrmţ recprocă u este devărtă î geer Se pote răt că îtr-u spţu Hbert cee două oţu cocd

8 ECUAŢII Fe [ b, ] Vom ot cu C([, spţu vector fucţor cotue pe porţu pe [, cre stsfc f ( [ f ( + f ( + ], [, Evdet C([, C([, Pe C([, defm următoru produs scr b < f, g > f ( g( d, f, g C([, Îtr-devăr, se verfcă uşor că dcă f, g, f, f C([,, tuc: < f + f, g >< f, g > + < f, g >, < α f, g > α < f, g >, α, < f, g >< g, f >, < f, f > Vom răt cum că d < f, f >, rezută că f Să presupuem că b f ( d : < < < < < < f (, Fe Δ b o dvzue tervuu [,, stfe îcât fucţ este cotuă pe tervu Cosderăm fucţe g :[, ],, f ( +, dcă, g ( f (, dcă (,, f (, dcă Fucţ g este cotuă pe, ] ş f ( d g ( d Î cosecţă [ g (, [, ], dec f (, (,, f ( +, f ( Atuc petru orce,, f ( [ f ( + f ( + ] Pr urmre f (, [, Î cocuze, C([, este u spţu prehbert Fe cum spţu prehbert H C([, ] Să cosderăm î cest spţu şru de fucţ trgoometrce, cos, s, cos, s,, cos, s, (7 Se deduc cu uşurţă următoree formue mportte: d, (8

Ser Fourer 9 cosm d, m, (9 s m d, m, (, dcă m cos m cos d, m,,, dcă m (, dcă m s m s d, m,,, dcă m ( s m cos d, m, (3 Să dovedm, de eempu, ( Dcă m, tuc d egtte cos m cos [cos( m + + cos( m ], rezută că cos m cos d s( m + s( m m + m De semee cos m d ( + cos md ( + s m m D egtăţe (8-(3, rezută că şru (7 este u sstem ortogo Pe de tă prte, cum f < f, f >, d ceste egtăţ rezută că, cos s, Î cosecţă, sstemu de fucţ, cos, s, cos, s,, cos, s, (4 este u sstem ortoorm de fucţ Fe,, coefceţ Fourer d Teorem u Drchet Notăm cu b, c, d, c, d,, c, d c,, coefceţ Fourer geerzţ î rport cu sstemu ortoorm (4 Atuc: c < f, > f ( d, c d < f, cos > f ( cosd,, b < f, s > f ( s d, Iegtte u Besse deve

ECUAŢII su + ( + b f ( d + ( + b f ( d (5 Se pote răt că sstemu trgoometrc (4 este îchs Rezută că re oc egtte u Prsev, dcă + ( + b f ( d (6 Eempu Î czu fucţe f :[, ] R, sut ( +,, b ( + + Pe de tă prte ch f ( d sh D egtte u Prsev obţem ch +, + sh de ude rezută că ch sh + sh f e sh (, coefceţ Fourer, 3 Ser Fourer petru fucţ perodce de perodă T Fe f : o fucţe perodcă de perodă, cotuă pe porţu, h :, ht ( t ş g :, g f h Fucţ g este perodcă de perodă Îtr-devăr g ( t + f ( h( t + f t + f ( t g( t, t Dcă f este cotuu dfereţbă pe porţu pe orce terv compct d, tuc ş g re cestă proprette Dcă, î pus, f este cotuă, d Teorem u Drchet rezută că g(t + ( cos t + b s t, t, ude

Ser Fourer ude Cum g( tcost dt,, b g( ts t dt t, obţem f ( + ( cos + b s,,, f ( cos d,, b f ( s d, Eempu Să se dezvote î sere Fourer pe tervu (, fucţ f ( Fucţ fd mpră, rezută că, Pr ccu obţem b ( + Atuc + ( s, (,