CAPITOLUL VII ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

Σχετικά έγγραφα
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Tema: şiruri de funcţii

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

4. Integrale improprii cu parametru real

Capitolul 2 Notite de curs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Integrale generalizate (improprii)

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Integrale cu parametru

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Breviar teoretic Vectori în plan

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

Exerciţii de Analiză Matematică

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Universitatea,,Constantin Brâncuşi Tg-Jiu Facultatea de Inginerie

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

Sisteme de ecuatii liniare

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Laura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Adrian Stan Editura Rafet 2007

P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 4 Serii de numere reale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Integrala nedefinită (primitive)

ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

P r s r r t. tr t. r P

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

OperaŃii cu numere naturale

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE

1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Subiecte Clasa a VII-a

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s

Transcript:

CAPTOLUL V ELEMENTE E CALCUL VARAŢONAL Proleme geometrice şi mecice e clcl vriţiol cţiolă cţii misiile Clsificre etremelor fcţiolelor (etreme solte etreme reltive) Lemele fmetle le clclli vriţiol Vom efii oţiile e ză le clclli vriţiol pori e l ieile sgerte e câtev proleme e etremm clsice ) Prolem rchistocroei Prim prolemă e clcl vriţiol fost prolem rchistocroei U pct mteril M poreşte i A fără viteză iiţilă şi se mişcă s cţie grvitţiei pe rcl e cr AB cprisă îtr- pl verticl (fig) Prolem rchistocroei costă î rmătorele: itre tote crele etee ce esc pctele A şi B să se etermie cee pe cre pctl M jge i A î B î timpl cel mi scrt Vitez li M î fiecre pct l rcli AB este: s V g t Timpl î cre pctl mteril M escrie rcl AB v fi t e: T s V g () [] 87

eci timpl T ecesr c pctl mteril să jgă i A î B pe rcl () [] re epresi : T [ ] C [ ] g Spem că timpl este o fcţiolă e tip itegrlă cre epie e şi cre verifică coiţiile () () cţiol () re c omei e efiiţie fcţiile e clsă C [] cre trec pri pctele te A şi BAceste fcţii se mesc liii misiile î czl prolemei rchistocroei s triectorii optimle Prolem revie eci l etermi cr () C [] cre trece pri pctele A şi B petr cre fcţiol () i vlore miimă ) Prolem geoezicelor ie (S) o porţie eteă e sprfţă cărei ecţie s formă implicită este (z) ir rc e cră prţiâ sprfeţei (S) şi cre B (S) trece pri pctele A şi B e pe sprfţ A (S) (fig) Nmim cră geoezică sprfeţei orice rc e cră e pe ig sprfţ (S) ce relizeză miiml istţei itre oă pcte e pe sprfţă că () zz() [] z C [] st ecţiile prmetrice le i rc e cră e pe sprfţ (S) ce trece pri A şi B tci lgime rcli este tă e: () [ ()z() ] () z () 88

Î cest fel prolem geoezicelor costă î etermire fcţiilor () şi z() e clsă C [] cre să trecă pri A B şi să stisfcă ecţi sprfeţei eci (()z()) şi să relizeze miiml fcţiolei () cre epie e oă fcţii ecoscte () şi z() Mlţime liiilor misiile petr fcţiol () reprezită totlitte rcelor e cră e pe sprfţ (S) c tget cotiă şi cre trece pri pctele te A şi B ) Prolem sprfeţelor miime(plte) tă fii o cră simplă îchisă C sittă î spţil c trei imesii se cere să se etermie sprfţ eschisă (S) mărgiită e cestă cră şi cre re ri miimă ie Γpr O C pr O S şi zz() () ecţi sprfeţei (S) (fig) Ari sprfeţei (S) este tă e eglitte: z z () [ z] AS Avem e etermit fcţi zz() cre fce miimă itegrl () şi i vlorile zϕ() pe cr Γ frotier omeili ) Proleme e etremm coiţiot Cele trei eemple cosierte reprezită proleme tipice e clcl vriţiol (etremm ecoiţiot) O ltă clsă e proleme e clcl vriţiol o costitie prolemele e etremm coiţiot Prolem formei e echilir i fir gre fleiil şi ietesiil e lgime tă fit l cpete (fig) 89

Poziţi e echilir corespe czli câ orot cetrli e grette G re vlore miimă ie :() ecţi e echilir Atci: l () G (l - lgime AB ) l Prolem formei e echilir lăţişorli costă î etermire fcţiei () C [] cre să trecă pri pctele A şi B să verifice coiţi ` l şi să relizeze miiml fcţiolei () Prolem izoperimetrică Se cere cr plă îchisă e lgime l cre elimiteză omei mărgiit e rie mimă ie (t)(t) t [] ecţiile prmetrice le ei cre C Avem: () ()() () Coiţi c lgime crei C să fie l se scrie: (5) t l ir ri mărgiită e cestă cră este tă e itegrl: (6) A ( ) t Avem e etermit (t)(t) spse l coiţiile () () () () cre verifică (5) şi fc itegrl (6) mimă Î eemplele prezette mi ss s- ps prolem etremelor or itegrle cre epi e fcţiile cre itervi s seml e itegrre Astfel î priml eempl vem o itegrlă e form: (7) [ ] ) ( 9

î l oile : (8) [ z] ( z z ) ir î l treile : (9) [ ] ) ( efiiţie ie o mlţime e fcţii că fiecărei fcţii f fcem să-i corespă măr rel vom spe că vem o fcţiolă [f] efiită pe c vlori î R efiiţie Se meşte veciătte e oril N l fcţiei f mlţime fcţiilor f cre petr orice [] verifică ieglităţile: () f ( ) f ( ) < ε f ( ) f ( ) < ε ( ) ( ) f ( ) f ( ) < ε e ε> t efiiţie ifereţ δf ()f()-f () [] se meşte vriţi rgmetli fcţiolei [f] câ se trece e l fcţi f l fcţi f Î eemplele epse e mi ss m văzt că tote fcţiile mlţimii pe cre este efiită o fcţiolă [f] st lte î cosierre î prolem respectivă (e miim s mim) efiiţie Se mesc fcţii misiile îtr-o prolemă e etremm ei fcţiole [f] f cele fcţii i cre stisfc coiţiile splimetre impse e prolem respectivă Să precizăm ce se îţelege pri miml s miiml ei fcţiole ie [f] o fcţiolă efiită pe mlţime şi G mlţime fcţiilor misiile îtr-o prolemă e etremm fcţiolei [f] Eviet G efiiţie Se spe că [f] mite mim solt petr f G că petr orice fcţie f G vem: [f ] [f] 9

că petr orice fcţie f G vem: [f ] [f] tci se spe că f relezeză miim solt l fcţiolei [f] C şi petr etremele ei fcţii eori e itereseză etremele solte le ei fcţiole ci etremele reltive î cre oţie e veciătte jocă rol importt efiiţie Se spe că fcţiol [f] mite mim reltiv tre petr f G că eistă o veciătte e oril zero fcţiei f stfel îcât petr orice fcţie f G coţită î cestă veciătte [f ] [f] că cestă ieglitte re loc mi petr fcţiile f G sitte îtr-o veciătte e oril îtâi fcţiei f se spe că [f] mite petr f mim reltiv sl Alog se efiesc miimele reltive tri şi sle le fcţiei [f] Mimele şi miimele ei fcţiole se mesc etremele celei fcţiole Eviet orice etrem solt l ei fcţiole este şi etremm reltiv tre e semee orice etremm reltiv tre îeplieşte şi coiţiile i etremm reltiv sl Î cele ce rmeză vom etermi coiţii ecesre e etremm rltiv sl ceste fii coiţii ecesre şi petr etremm reltiv tre s petr etremm solt Petr stilire or stfel e coiţii vom tiliz oă teoreme jtătore cre se mesc lemele fmetle le clclli vriţiol LEMA (Lgrge) ie fcţi f C[] că () ( ) η ( ) f petr orice fcţie cotiă c erivt cotiă η C [] şi cre verifică coiţiile η() η() tci f() pe [] 9

emostrţie Să prespem că îtr- pct c [] m ve f(c) că c tci pe z cotiităţii rezltă f() Alog petr c e cee vom mite că f(c) c () Ptem cosier f(c)> (ltfel îmlţim c - relţi () eorece f C[] şi f(c)> rezltă că eistă itervll (αβ) α < c < β coţit î [] stfel îcât să vem : f()> (αβ) Cosierăm fcţi: ( α) η( ) 9 ( β ) ( α β ) ( α β ) Oservăm că η() stisfce coiţiile lemei (ϕ() η() şi η C []) şi f ( ) ( ) f ( ) ( α) ( β ) > β η eorece f()> petr (αβ) α eglitte oţită cotrzice eglitte () i lemă şi lem este stfel emostrtă LEMA ( Bois Rmo) ie fcţi cotiă g C[] că () ( ) η ( ) g petr orice fcţie η C [] cre verifică coiţiile η() η() tci g() este costtă pe itervll [] Pri comire celor oă leme oţiem o propoziţie e ză coţiâ cele oă leme şi cre se plică l ecere coiţiilor ecesre e etremm LEMA UNAMENTALĂ A CALCULULU VARAŢONAL ie fcţiile cotie fg C[] că f () [ ( ) η ( ) g( ) η ( ) ]

petr orice fcţie η C [] cre verifică coiţiile η() η() tci fcţi g este erivilă pe [] şi g () f() emostrţie Cosierăm fcţi ) f ( t) t ( Oservăm că ()f() şi eci: f ( ) η( ) η( ) ( ) η( ) ( ) ( ) η ( ) ( ) η ( ) C cest () evie: [ ) ( ) ] g( η ( ) Pe z lemei rezltă g()() costt e e g ()f() cţiole e form [ ] ) ( Coiţii ecesre e etrem Ecţi li Eler Coiţi li Legere Să cosierăm fcţiol : R () [ ] ( ) efiită pe mlţime liiilor misiile: { C [ ] / ( ) ( ) } e C ([ ] ) R [ ] 9 Vom etermi o coiţie ecesră e etremm reltiv petr fcţiile e clsă C [] ie () fcţi cre relizeză etremm reltiv petr () şi η() ritrră e clsă C [] c η() şi η() cţi: () Y() () αη() e α este prmetr mic î mol este o fcţie misiilă şi prţie ei veciătăţi e oril îtâi fcţiei () Îloci î () pe () cy() şi prespâ η() fiă oţiem o itegrlă î fcţie e prmetrl α:

[ ] [ ( ) αη ( ) ( ) αη ( ] α ) că () relizeză etremm reltiv l itegrlei î mlţime ttror fcţiilor misiile cest v trei să fie etremm reltiv şi î mlţime Y() oţite i () petr iferite vlori le li α Coiţi ecesră e etremm este () Oservăm că: { η ( } [ ] [ ( ) ( ) ] ( ) [ ( ) ( ) ] η ) e şi Ultiml terme pote fi itegrt pri părţi: [ η( ) ( )] ( ) η ( ) η( ) ( ) torită fptli că η() η() priml terme i memrl rept l eglităţi e mi ss este l eci coiţi () evie: () () ( ) ( ) η ( ) î cre fcţi () relizeză etremm l itegrlei () Eglitte () re loc petr orice η() C [] spsă coiţiilor η() η() C jtorl lemei ecem că fcţi () verifică ecţi: () ( ) ( ) Ecţi (5) se meşte ecţi li Eler corespzătore fcţiolei () şi se mi pote scrie şi s form: ( ) ; ; e Am oţit stfel rmătorl rezltt: Teoremă (Eler) că ( ) C [] şi că () relieză etremm reltiv l itegrlei [ ] ) ( î mlţime fcţiilor i cls 95

C [] cre stisfc coiţiile l limită () () tci () verifică ecţi li Eler () Oservţie Ecţi li Eler este o coiţie ecesră r sficietă petr fcţi () cre relizeză etremm l fcţiolei () efiiţie Orice cră itegrlă ecţiei li Eler (5) se meşte etremlă fcţiolei () chir că cest relizeză etremm l fcţiolei Coiţi li Legere Petr etermi tr etremli ei fcţiole rol importt îl jocă vriţi e oril oi : e δ [ ; η] [ P( ) η Q( ) η ] ( P ) Q( ) Oservăm că vriţi e oril oi este formă pătrtică î rport c η şi η Are loc: Teorem (Legere) [ ; η] δ e ici vem: Teorem (Legere) ie fcţiol [ ] ) ( efiită pe mlţime liiilor misiile C []() () Coiţi ecesră c lii etremlă () [] să relizeze miiml fcţiolei [] este c e- lgl etremlei să fie îepliită ieglitte: (5) ( ) Alog petr c lii etremlă () [] să relizeze miml fcţiolei [] este c e- lgl ei să fie îepliită ieglitte: (6) ( ) Oservţie Relţiile (5) şi (6) se oţi i δ [ ; η] s δ [ ; η] 96

cţiole coţiâ erivte e ori sperior Ecţi Eler Poisso Coiţi li Legere Eempl ie fcţiol : R () () [] ( ) efiită pe mlţime liiilor misiile: C ( ) ( ) { C [ ] / ( ) ( ) { } } e ([ ] ) R [ ] Î mlţime liiilor misiile se cere să se etermie fcţi C [] cre verifică l cpetele itervlli [] coiţiile: ( ) ( ) ( ) ( ) () ( ) ( ) { -} şi relizeză etreml fcţiolei () cţi c proprietăţile e mi ss verifică ecţi: () ( ) ( ) mită ecţi li Eler-Poisso emostrţi celor e mi ss se fce stfel: că () este o fcţie cre relizeză etremm reltiv î mlţime cre stisfce () tci () relizeză etremm reltiv şi î mlţime fcţiilor Y()()αη() e η() este o fcţie fiă i cls C [] lâ-se î pctele şi împreă c erivtele sle pâă l oril - iclsiv ir α este prmetr cre i vlori sficiet e mici î mol Îloci î () pe () c Y() se oţie o itegrlă fcţie e α : ( α) ( αη αη () αη cre v trei să iă etremm petr α Petr cest este ecesr c () Avem: () ) 97

e e tegrâ pri părţi oţiem: η () () [ η η η ( ) ] () () [ η ( ) ] η ( ) () () ( ) η ( ) () ( ) η ( ) ( ) ( ) ( ) η () () { } ( η () η () { }) eci: (5) () ( ) ( η() ) torită cestei eglităţi şi lemei coiţi () se rece l () şi eci este etermit Clclâ vriţi e oril oi δ [; η] se pote răt că petr c lii etremlă ( ) [ ] să relizeze miiml fcţiolei () este ecesr c e lgl ei să vem: (6) ( ) ( ) ( ) ir petr c lii etremlă () [] să relizeze miml fcţiolei () este ecesr c e- lgl ei să vem: (7) ( ) ( ) ( ) eglităţile (6) şi (7) reprezită coiţiile li Legere corespzătore fcţiolei () e- lgl etremlei () Eempl ie fcţiol [] ( ) misiile { C [] () () () () } " efiită pe mlţime liiilor Să se etermie lii misiilă cre relizeză etreml fcţiolei şi să se specifice tr cesti Avem şi ecţi Eler-Poisso v fi: 98

e e oţiem () c solţi geerlă A A A Costtele se etermiă i coiţiile ()() () () cee ce sigră c lii etremlă să fie o liie misiilă Oţiem: [] eorece ( ) > coiţi li Legere rtă că lii etremlă A relizeză miiml fcţiolei Se oţie mi [ ] 7 cţiole epizâ e mi mlte fcţii Sisteml Eler-Lgrge Coiţi Legere Eempl Să cosierăm fcţiol : R () [ ] ( ) efiită pe mlţime liiilor misiile: { C ] { } ( ) ( ) { } } [ şi C ([ ] ) R [ ] Î mlţime liiilor misiile se cere să se etermie fcţiile [ ] C şi cre verifică l cpete coiţiile l limită: () ) ( ) { } ( şi se relizeză etreml fcţiolei () Are loc rmătore Teoremă: că C ([ ] ) etreml fcţiolei () tci ele verifică ecţiile: şi fcţiile relizeză () { } 99

(() sisteml li Eler-Lgrge corespzător fcţiolei ()) form: Y emostrţie: Cosierăm o mlţime prticlră e fcţii misiile e ( ) ( ) α η ( ) [ ] { } e { } este sisteml e fcţii petr cre fcţiol () mite etremm reltiv η () st fcţii fite ritrre i cls C [ ] cre se leză î etremităţile şi ir α α α st prmetri c vlori mici î mol Îloci Y () î () oţiem: ( α α α ) ( αη α η α η αη α η ) cţi e mi ss e vriile v trei să mită etremm reltiv petr α α α Petr cest este ecesr c: eci α petr α α α α α η η { } tegrâ pri părţi şi ţiâ sem că η () η () oţiem: η ( ) { } olosi Lem se oţie sisteml () Oservţie: Orice solţie sistemli () se meşte etremlă fcţiolei () O etremlă prticlră este complet etermită pri coiţiile l limită () A ij ie ( ) o etremlă fcţiolei () şi fie ( ) i j { } i j Are loc Teorem (Coiţi Legere) Notăm pri:

() A A A A A A A A A A A A A A că : şi * (5) ( ) { } () > > > tci relizeză miim petr fcţiol () ir că * * * () > > > tci relizeză mim petr fcţiol () Vlore etremă fcţiolei î czrile () s () e mi ss v fi [ ] Eempl Să se etermie etreml fcţiolei şi tr li că : R [ z] [( ) ( z ) z] (z) C () z() z Sisteml Eler-Lgrge este : " z z" Solţiile st : C e z Ce C e C e C C cos C cos C si si şi i (z) oţiem C C C C ; eci lii etremlă ce relizeză etreml este tă e : si z -si Coiţiile li Legere st:

z şi i () rezltă că etreml z zz (si -si ) relizeză miim petr fcţiolă Vlore miimă se oţie şor: mi (si -si ) 5 cţiole etermite pri itegrle mltiple Ecţiile li Eler Ostrogrschi Eempl Petr şriţ eperii vom cosier fcţiol pritr-o itegrlă lă: () [] : R R efiită Se pe prolem etremelor cestei fcţiole î mlţime fcţiilor ( ) C () ce i vlori te pe frotier C omeili : () ( ) f ( ) C Are loc rmătore: Teoremă (Ostrogrschi) că C ( ) R ( ) şi lâ vlori ritrre ir () relizeză etremm reltiv l fcţiolei () î mlţime fcţiilor i cls C () cre verifică eglitte ( ) C f ( ) ; tci () este solţie ecţiei c erivte prţile: () ( ) ( ) e emostrţie: Vom cosier mlţime fcţiilor () U ( ) ( ) αη( ) e () este fcţi petr cre () mite etremm η C () ritrră şi η( ) C ir α este prmetr cre i vlori mici î mol că () re

etremm î mlţime fcţiilor misiile ceeşi propriette o v ve şi î mlţime () Petr cest este ecesr c itegrl: ( ) ( αη αη αη ) α să mită etremm petr α Coiţi ( ) se scrie ezvoltt: ( ) η η η tegrl referitore l ltimii oi termei se mi pote scrie: η η η η η olosi forml li Gree prim itegrlă i memrl rept se pote trsform îtr-o itegrlă pe frotier C omeili : evie: η η X η ( ) C eorece η ( ) c itegrl criliie este lă şi coiţi ( ) ( ) η( ) Acestă coiţie re loc î ipotezele lemei (î R ) e ici rezltă ecţi () şi teorem este emostrtă Oservţie: Ecţi () se meşte ecţi li Eler Ostrogrschi corespzătore fcţiolei () Orice solţie ecţiei () se meşte etremlă fcţiolei () chir că ce fcţie relizeză efectiv etremm l fcţiolei Aăgâ l ecţi () o coiţie l limită e form ( ) f ( ) se oţie o etremlă prticlră c Teorem li Ostrogrschi pote fi etisă petr o fţiolă e form:

[ ] Ω e R Ω Ecţi li Eler-Ostrogrschi v ve form: } { e Eempl Să se găsescă etreml fcţiolei: [ ] Ω e ( ) : Ω C ( ) { } : R Solţie: Ecţi li Eler Ostrogrschi corespzătore fcţiei este : () s ( / ) cre este ecţi li Lplce S- oţit prolem iterioră irichlet petr cerc Petr impe mi şor coiţi l limită vom trece l coorote polre: () si cos e e rezltă: ( / ) rctg Oservăm că: şi

5 Oţiem: () şi şi () şi Îloci () î ( / ) cest evie: (5) c coiţi l limită: (6) cos si cos Petr rezolvre prolemei (5) şi (6) vom folosi meto seprării vriilelor ; cătăm o solţie e form : (7) ( ) ( ) ( ) T R Oservăm că ( ) ( ) ( ) ( ) T R T R // / şi ( ) ( ) // T R Îloci î (5) oţiem: (8) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) // / // T R T R T R e e pri împărţire l ( ) ( ) T R oţiem: (9) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) T T R R R R // / // Memrl stâg l ecţiei (9) fii o fcţie mi e ir memrl rept fii o fcţie mi e eglitte lor este posiilă petr orice şi orice mi că cei oi memri ceeşi vlore costtă pe cre o otăm c λ ; i relţi (9) oţiem rmătorele ecţii:

// () T ( ) λt ( ) şi // / () R ( ) R ( ) λr( ) cţi căttă ( ) treie să fie perioică î rport c c perio ică să vem ( ) ( ) Petr cest T ( ) treie să fie perioică c perio Avem eci e găsit vlorile prmetrli rel λ petr cre ecţi () re solţii ele (prolem Strm - Lioville) perioice c perio Ecţi () este o ecţie ifereţilă liiră omogeă c coeficieţii costţi c ecţi crcteristică: r λ şi răăciile r ± λ Czl λ λ λ < Găsim T( ) C e Ce cre este o solţie epoeţilă relă şi c tre este perioică Czl λ Avem r r şi T ( ) A B Vom etermi A şi B stfel îcât T ( ) să fie perioică c perioă ică T( ) T ( ) A B ( ) şi eci T ( ) A (o costtă) solţie lă icceptilă A B B Czl λ > Ecţi crcteristică re răăciile complee cojgte r ±i λ şi eci solţi geerlă este T ( ) Acos λ Bsi λ i coiţi ( ) T ( ) şi i fptl că fcţiile si şi cos st perioice c perio T rezltă că: ( ) λ λ s λ e e: () λ { } eci solţi geerlă ecţiei () este: () T ( ) A cos B si { } C vlorile proprii () stfel oţite ecţi () evie: ( / // / ) ( ) R ( ) R( ) R Ecţi ( / ) este e tip Eler ; petr itegrre ei vom fce schimre e t vriilă e Oţiem: 6

R şi R / ( ) // ( ) e t e t R t R R t t // / Îloci R ( ) şi R ( ) ecţi ( / ) evie: ( // R ) R t cre este o ecţie ifereţilă liiră c coeficieţi costţi vâ ecţi crcteristică r c răăciile r ± şi solţi geerlă: () R ( ) C Petr prolem li irichlet iterioră treie să lăm eorece î cz cotrr petr şi eci solţi r fi mărgiită î origie eci s e form: (5) R ( ) C Am găsit stfel petr ecţi (5) solţiile : (6) ( ) R ( ) T ( ) { } (6 / ) ( ) ( A cos B si ) { } A A C şi B B C 7 Coform pricipili sprperii efectelor cătăm o solţie ( ) e (7) ( ) ( A cos B si ) Vom etermi coeficieţii A şi coiţi l limită (6): ( ) cos B stfel îcât ecţi (7) să verifice * * Oservăm că A A N { } B N eci solţi ( ) primeşte form:

8 (8) cos ) ( cţiol [ ] mite miim [ ] eorece ( ) > şi ( ) ( ) ( ) ) ( _ > Oservăm că cos si cos si si cos cos si cos si si si cos cos cos si cos si 6 6 s cos 8 8 6 U eci (9) [ ] / cos 8 8 6 mi e : / ( ) Relţi (9) se mi scrie: / / 5 7 5 5 7 mi 8 cos 8 8 6 6 8 5 8 8 si 6 8 8 8 cos 8 e e 7 mi

6 Proleme izoperimetrice Etreme coiţiote le fcţiolelor Teorem li Eler Prolem li Lgrge Se meşte prolemă izoperimetrică prolem etermiării etremlelor ei fcţiole e form: () [ ] ( ) c coiţi l limită: () ( ) ( ) { } şi coiţiile splimetre: () G ( ) i { p} i i e p st p costte te Vom emi czl câ fcţiol este e form: () [ ] ( ) şi este tă o sigră coiţie splimetră: m (5) G ( ) cţiile G şi costt m st te Are loc rmătore: Teoremă (Eler) că fcţi C [ ] (6) ( ) ( ) şi verifică coiţiile l limită este o etremlă fcţiolei () şi verifică î pls coiţi (5) şi că () este o etremlă itegrlei (5) tci eistă o costtă λ stfel îcât () să fie o etremlă fcţiolei [ ] (7) K[ ] ( ) λg( ) emostrţie: Să cosierăm fmili e fcţii (8) ( α α ) ( ) αη ( ) α η ( ) Y 9

e () este etreml căttă η () şi η () st oă fcţii fie ritrre i C [] le l cpetele itervlli : (9) η () η () η () η () ir α şi α oi prmetri sficiet e mici î mol Îloci î itegrl (5) î locl fcţiei () fcţi Y( α α ) i (8) oţiem o itegrlă epizâ e α şi α : şi coiţi (5) evie ( α α ) G( αη α η αη α η ) () ( α ) m α Să rtăm că i cestă eglitte ptem scote pe α î fcţie e α Clclăm erivtele prţile le fcţiei ( α ) petr α α Avem: α ( ηig ηi G ) i {} α i tegrăm pri părţi ltiml terme şi ţiâ sem e (9) oţiem: α i () G G η ( ) i { } i că () este o etremlă itegrlei (5) tci : G G şi ptem lege fcţi η () stfel c α Ecţi () este verifictă e vlorile prticlre α α ( ) m eorece Y() stisfce (5) torită coiţiei coform teoremei referitore l fcţiile implicite α eistă o veciătte pctli α î cre ecţi () efieşte pe α c fcţie e α ir erivt α α î pctl α este: () α α α α

Relâ fmili e fcţii (8) cre epie cm e sigr prmetr α (eorece α este fcţie e α efiită pri ()) şi îloci î () oţiem o fcţie e α ( α ) ( αη α η αη α η ) cre treie să mită etremm petr α eci ( ) Avem: ( ) α α η η η η α α s itegrâ pri părţi ltiml terme şi ţiâ sem e (9)oţiem α ( ) η η α că îlocim e () ecem: α α c vlore s i () î cre fcem îlocirile te ( ) η λ G G η e η λ G G η Acestă eglitte se mi pote scrie: ( ) λg λg η ( ) Coiţi ( ) (lem fmetl) se rece l ( λg ) λg cre este chir ecţi li Eler corespzătore fcţiolei (7) Teorem este emostrtă Prolem li Lgrge Să cosierăm fcţiol:

() [ z] ( z z ) Prolem li Lgrge costă î etermire i rc e cră () ( ) z z( ) [ ] cre este sitt pe sprfţ: (5) G ( z) şi etremeză itegrl () Pctele A( z ) şi B( z ) ( ) prţi sprfeţei eci G( z ) şi G( z ) ptl că A şi B prţi crei se trce pri coiţiile l limită: (6) ( ) ( ) z( ) z z( ) z Are loc rmătore: Teoremă: (Lgrge) că sisteml e fcţii () este sistem etreml l fcţiolei () c coiţiile (5) şi (6) tci eistă o fcţie λ() stfel îcât sisteml () este sistem etreml l fcţiolei [ G] (7) K[ z] λ( ) 7 Proleme propse Să se etermie etremlele şi tr lor petr fcţiol: : R ) ) C [ ] [ 8 ] C ( ) [ ] [ e ] e [ ] ( ) ( ) e e

Să se etermie etremlele şi tr lor petr fcţiol R : ) [ ] ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) { } C e ) [ ] [ ] [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) { } sh C e Să se etermie etremlele şi tr lor petr fcţiol [ ] R z : ) [ ] [ ] ( ) ( ) ( ) 5 z z C z e z z z ) [ ] [ ] ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) { } z z C z e z

Să se etermie etreml fcţiolei : R [ ] ( ) ( ) ( ) { } Ω Ω Ω R şi C e 5 Să se etermie etremlele fcţiolei : R ) [ ] [ ] ( ) ( ) { } 6 c legtr C e ) [ ] [ ] ( ) ( ) { } e si c legtr C