ALGEBRĂ LINEARĂ, GEOMETRIE. Valeriu Zevedei, Ionela Oancea

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ALGEBRĂ LINEARĂ, GEOMETRIE. Valeriu Zevedei, Ionela Oancea"

Transcript

1 ALGEBRĂ LINEARĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ Valeriu Zevedei, Ionela Oancea April 9, 005

2

3 CUPRINS 1 CALCUL VECTORIAL Vectori legaţi,vectori liberi Operaţiilinearecuvectori Adunareavectorilor Inmulţireavectorilorcunumere(scalari) Descompunerea unui vector după obază Produsulscalaradoivectori Orientareauneibaze,produseexterioare Vectori de poziţie,sistem decoordonate Schimbareasistemelordecoordonate Translaţiasistemuluidecoordonate Schimbareabazeisistemuluidecoordonate Mărimi vectoriale Produsulvectorialadoivectori Exerciţiiprivindcalculul vectorial DREPTEŞI PLANE 41.1 Ecuaţiile curbelor şi suprafeţelor Definiţii Ecuaţii parametrice ale curbelor şi suprafeţelor Curbe şi suprafeţealgebrice Ecuaţiile planelor şidreptelor Suprafeţe şicurbedeordinulîntâi Ecuaţii ale dreptei şiplanului... 46

4 4 CUPRINS..3 Condiţia de paralelism a două plane Dreapta ca intersecţie a două plane Fascicoldeplane Probleme metrice Distanţadelaunpunctlaunplan Distanţa de la un punct la o dreaptă Calculul unghiului între douădrepte Calculul unghiului între douăplane Calculul unghiului dintre o dreaptă şiunplan SPAŢII VECTORIALE Spaţiuvectorial Subspaţiivectoriale Dependenţă şi independenţă lineară Bază,coordonate,dimensiune Subspaţii vectoriale în spaţii vectoriale finitdimensionale Schimbareacoordonatelorlaschimbareabazelor Aplicaţiilineare Proprietăţi ale funcţiilorlineare Aplicaţii lineare pe spaţii vectoriale finitdimensionale Schimbarea matricei unui endomorfism laschimbareabazei Diagonalizarea matricei asociate unui endomorfism Forme lineare, forme bilineare, forme pătratice Forme lineare Formebilineare Forme pătratice Forme pătratice pe spaţii vectoriale reale sau complexe Spaţiieuclidiene(unitare) Definiţii, proprietăţisimple Exerciţii Endomorfismadjunct Endomorfismeautoadjuncte(simetrice)...19

5 CUPRINS Exerciţii Endomorfismeizometrice(ortogonale) Exerciţii Endomorfisme oarecare în spaţiieuclidiene Deplasări în spaţiieuclidiene Forme lineare în spaţiieuclidiene Forme bilineare şi forme pătratice în spaţiieuclidiene Exerciţii CONICEŞI CUADRICE Conice Ecuaţia generală aconicelor Modificarea ecuaţiei conicei la o translaţie a sistemului de coordonate Centruldesimetriealuneiconice Modificarea ecuaţiei conicei la o rotaţie a sistemului de coordonate Studiulconicelorcucentruunic Studiul conicelor cu o infinitate de centre sau fără centru Generarea unor suprafeţe Suprafeţecilindrice Exerciţii Suprafeţeconice Suprafeţe de rotaţie Cuadrice Principiul stabilirii formei geometrice a unei suprafeţe Elipsoidul Conuldeordinuldoi Hiperboloidul cu o pânză Hiperboloidul cu două pânze Paraboloiduleliptic Paraboloidulhiperbolic Cuadrice, reducerea ecuaţiei generale la formă canonică

6 6 CUPRINS 5 GEOMETRIA DIFERENŢIALĂ Geometria diferenţială acurbelor Curbeparametrizate,curbedenivelconstant Tangenta la o curbă, abscisă curbilinie Plan osculator, normală principală, curbură Baza şitriedrulluifrenét Curbe plane Evolută, evolventă Infăşurătoareauneifamiliidecurbe Geometria diferenţială asuprafeţelor Suprafaţă parametrizată, suprafaţă denivelconstant Plan tangent, prima formă fundamentală Triedrulgeodezic,formuleleluiDarboux Curbura normală, a doua formă fundamentală Semnificaţia geometrică a celei de a doua forme fundamentale Direcţiiprincipale,curburiprincipale,liniiprincipale Formuleledederivare Curbura geodezică,geodezice FormuleleluiGauss-Bonnet...64

7 CAPITOLUL 1 CALCUL VECTORIAL 1.1 Vectori legaţi, vectori liberi Presupunem cunoscute noţiunile fundamentale ale geometriei elementare. Spaţiul geometriei elementare este alcătuit din puncte pe care le vom nota prin litere latine mari A, B, C,... Alte submulţimi importante sunt dreptele şi planele. Definiţia Se numeşte vector legat un segment de lungime dată orientatînspaţiu prin direcţie şi sens, adică un segment la care unul din capete se alege ca punct de plecare şi se numeşte origine a vectorului legat, iar celălalt capăt ca punct de sosire şi se numeşte extremitate a vectorului legat. Vectorul legat a cărui origine este punctul A şi a cărui extremitate este punctul B va fi notat AB. In figuri vectorul legat se reprezintă prin segmentul respectiv cu săgeată în extremitate. Un vector legat este determinat când se cunosc originea şi extremitatea sa. Se consideră vectorul a cărui extremitate coincide cu originea sa şi se numeşte vectorul legat nul; direcţia şi sensul său sunt nedeterminate. Doi vectori legaţi AB, A 0 B 0 se consideră egalişi scriem AB = A 0 B 0 dacă şi numai dacă originile şi extremităţile lor sunt identitce: A A 0 şi B = B 0. Lungimea vectorului legat AB exprimată într-o anumită unitate de lungime se notează AB şi se numeşte mărimea sau modulul vectorului AB. Dacă mărimea unui vector în unitatea de lungime u este m, în unitatea u 0 = Lu mărimea aceluiaşi vector

8 8 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL este m 0 = Lm. Din acest motiv se zice că dimensiunea fizică amărimii unui vector legat este L. Definiţia 1.1. Doi vectori legaţi AB şi CD se numesc echipolenţi şi scriem AB CD dacă sau sunt ambii nuli sau au aceeaşi mărime şi aceeaşi orientare (direcţie şi sens). Relaţia de echipolenţă este o veritabilă relaţie de echivalenţă în mulţimea vectorilor legaţi, adică are următoarele proprietăţi: reflexivitate: simetrie: transitivitate AB AB; AB CD CD AB; AB CD şi CD EF AB EF. Mulţimea vectorilor legaţi se împarte în clase de vectori echipolenţi: orice doi vectori legaţi echipolenţi intră în aceeaşi clasă şi vectori legaţi din clase diferite sunt neechipolenţi. Doi vectori legaţi echipolenţi diferă numai prin originea lor. De multe ori, poziţia originii nu prezintă importanţă, esenţiale fiind lungimea şi orientarea vectorului. De exemplu, mişcarea de translaţie a unui corp rigid este determinată de oricare din vectorii legaţi având ca origine poziţia iniţială a unui punct al corpului şi ca extremitate poziţia finală a aceluiaşi punct. Evident, toţi aceşti vectori legaţi sunt echipolenţi între ei. Se ajunge astfel la noţiunea de vector liber. Definiţia Prin vector liber se înţelege clasa tuturor vectorilor legaţi echipolenţi cu unul dat. Mărimea unui vector liber este mărimea unuia dintre vectorii legaţi care îl determină, deci se exprimă în unităţi de lungime; orientarea unui vector liber este orientarea unuia dintre vectorii legaţi care îl determină. Vom nota vectorii liberi prin litere latine mici cu săgeată deasupra a, b, c,etc. Vectorul liber nul, adică clasa tuturor vectorilor legaţi nuli, se va nota prin 0 sauchiarmaisimpluprin0, fără a avea motiv de confuzie. Egalitatea a = b are loc dacă şi numai dacă a şi b notează acelaşi vector liber. Dat fiind că vectorullegat AB determină complet vectorul liber a -clasa căruia el aparţine- în locul relaţiei de apartenenţă AB a se scrie pur şi simplu AB = a.de

9 1.. OPERAŢII LINEARE CU VECTORI 9 asemenea în locul relaţiedeechipolenţă AB CD se scrie simplu AB = CD înţelegândo ca egalitate între vectori liberi. Cu alte cuvinte, echipolenţa se asimilează totdeauna cu egalitatea. Dacă toţi vectorii legaţi aparţin unui plan, atunci prin vector liber în acel plan se înţelege clasa vectorilor legaţi echipolenţi în acest plan. La fel se consideră şi vectorii liberi pe o dreaptă. Vectorul liber pe o dreaptă se mai numeşte uneori şi vector alunecător. Fiind dat un vector liber a, (adică fiind dat un vector legat care-l determină), oricare ar fi punctul A, există un singur punct B astfel ca vectorul legat AB să aparţină vectorului liber a : AB = a.operaţia de construire a vectorului legat AB se numeşte dispunerea sau construirea vectorului liber a în punctul A. Vom nota şi B = A + a în loc de AB = a. Dacă vectorul legat AB determină vectorulliber a,vectorul liber determinat de BA se numeşte opusul lui a şi se va nota a,adică: AB = a BA = a. Doi vectori legaţi se numesc colineari dacă ei sunt situaţi pe aceeaşi dreaptă sau pe drepte paralele; în caz contrar se numesc necolineari. Vectorii liberi corespunzători se numesc de asemenea colineari respectiv necolineari. Mai mulţi vectori legaţi situaţi pe drepte paralele cu acelaşi plan se numesc coplanari; în caz contrar se numesc necoplanari. Vectorii liberi corespunzători se numesc de asemenea coplanari, respectiv necoplanari. De aici înainte vom spune simplu vector, fără a preciza dacă acesta este legat sau liber, aceasta reieşind din context. 1. Operaţii lineare cu vectori 1..1 Adunarea vectorilor Definiţia 1..1 Fie a, b doi vectori oarecare. Fie O un punct oarecare şi OA = a vectorul a dispus în O, A = O + a ; fie AB = b vectorul b dispus în A, B = A + b. Vectorul OB, care uneşte originea primului vector cu extremitatea celui de al doilea, se numeşte suma celor doi vectori legaţi OA şi AB şi scriem OB = OA + AB. Vectorul liber c = OB se numeşte suma vectorilor a şi b şi scriem c = a + b.

10 10 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Avem A = O + a B = A + b B = O + a + b sau (O + a )+ b = O +( a + b ). Suma a doi vectori necolineari poate fi definită şi altfel: Fie OA = a, OC = b vectorii a şi b dispuşi în punctul O şi OABC paralelogramul construit pe OA şi OC ca laturi. Vectorul OB, diagonala paralelogramului dusă din O, este suma vectorilor a şi b. Fig. 1.1: Suma a doi vectori Fig. 1.: Adunarea vectorilor Se observă că suma vectorilor a, b este bine definită, cu alte cuvinte, alegând puncte iniţiale O diferite obţinem vectori OB echipolenţi, adică acelaşi vector liber. Prima definiţie a sumei celor doi vectori se numeşte regula triunghiului, iar a douaregula paralelogramului. Pentru amândouă este suficient să ne gândim la compunerea

11 1.. OPERAŢII LINEARE CU VECTORI 11 mişcărilor de translaţie ale unui corp rigid. Din definiţie, rezultă că suma a doi vectori liberi este comutativă: a + b = b + a. Noţiunea de sumă a vectorilor se poate generaliza pentru orice număr finit de vectori. De exemplu, fie daţi trei vectori a, b, c.se construieşte iniţial suma a + b,apoi i se adaugă vectorul c,obţinându-se vectorul ( a + b )+ c, O + a = A, A + b = B, OB = a + b,b+ c = C, OC =( a + b )+ c. Se observă căacelaşi vector OC se obţine dacă se adaugă vectorului OA = a vectorul AC = b + c.deci adunarea vectorilor este asociativă ( a + b )+ c = a +( b + c ). Aceasta ne permite să scriem simplu a + b + c în loc de ( a + b )+ c sau de a +( b + c ). Se observă căsuma a + b + c se poate construi şi astfel: In punctul O se dispune vectorul a,o+ a = A, OA = a ; în A se dispune vectorul b,a+ b = B, AB = b ; în B se dispune vectorul c,b+ c = C, BC = c.vectorul care uneşte originea primului vector cu extremitatea ultimului vector este vectorul sumă. Această regulă se generalizează pentru orice număr finit de vectori şi se numeşte regula poligonului închis. Diferenţa a doi vectori a, b este vectorul c = a b acărui sumă cu vectorul scăzător b dă vectorul a.deci c = a b c + b = a.din definiţia sumei a doi vectori rezultă construcţia vectorului diferenţă: în acelaşi punct O se dispun vectorii OA = a, OB = b.vectorul BA care uneşte extremitatea vectorului scăzător OB cu extremitatea vectorului descăzut OA este vectorul diferenţă c = a b.in adevăr, după definiţia sumei avem OB + BA = OA sau b + c = a. Dacă pevectorii a, b dispuşi în punctul O construim paralelogramul OACB, atunci diagonala OC este suma a + b,iar cealaltă diagonală BA este diferenţa a b. Se observă cădiferenţa a b se poate scrie şi sub forma sumei a +( b ) între vectorii a şi b,ultimul fiind opusul lui b.deci, ca şi pentru numere, suma şi diferenţa a doi vectori pot fi înglobate într-o singură operaţie - adunarea vectorilor. Să observăm că adunarea vectorilor are următoarele proprietăţi:

12 1 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL a + b = b + a este comutativă; ( a + b )+ c = a +( b + c ) este asociativă; a + 0 = 0 + a = a vectorul nul este element neutru; a +( a )= 0 orice vector are un opus. Aceste proprietăţi ne îndreptăţesc să afirmăm că mulţimea vectorilor liberi înzestrată cuoperaţia de adunare are o structură de grup comutativ (abelian). 1.. Inmulţirea vectorilor cu numere (scalari) Definiţia 1.. Fie vectorul a şi numărul real λ. Inlocdenumărul real λ vom spune de multe ori scalarul λ. Produsul vectorului a cu numărul λ este un nou vector c notat λ a,colinear cu a,având modulul c = λ a şi de acelaşi sens cu a dacă λ > 0 sau de sens contrar dacă λ < 0. Vectorul opus a se poate considera ca rezultat al înmulţirii vectorului a cu numărul λ = 1 : a =( 1) a. Din definiţia înmulţirii unui vector cu un număr rezultă cădacă b = λ a atunci b şi a sunt colineari. Este evident că şi invers, dacă a şi b sunt vectori colineari atunci există unnumăr λ astfel ca b = λ a. Se verifică uşor următoarele proprietăţi de distributivitate: ca şi proprietatea de asociativitate λ( a + b ) = λ a + λ b, (λ + µ) a = λ a + µ a (λµ) a = λ(µ a ). Aceste proprietăţi, împreună cu proprietăţile de la adunare, ne permit să afirmăm că mulţimea vectorilor liberi are o structură de spaţiu vectorial real. Un vector al cărui modul este egal cu unitatea se numeşte vector unitar sau versor. Fiind dat un vector nenul a,considerăm vectorul colinear cu a,de acelaşi sens, dar

13 1.3. DESCOMPUNEREA UNUI VECTOR DUPĂ OBAZĂ 13 de modul egal cu unitatea. Acesta se numeşte versorul lui a.dacă îlnotăm cu u, ţinând cont de definiţia înmulţirii cu scalari, se poate scrie a = a u, adică orice vector este egal cu produsul dintre modulul său şi versorul său. 1.3 Descompunerea unui vector după o bază Definiţia Fie vectorii a 1, a,, a k. Orice vector de forma λ 1 a1 +λ a + λ k ak unde λ 1, λ,, λ k sunt numere se numeşte combinaţie lineară a vectorilor a 1, a,, a k ; numerele λ 1, λ,, λ k se numesc coeficienţii combinaţiei lineare. Dacă unvectorse poate scrie ca o combinaţie lineară a unor vectori, spunem că el s-a descompus după aceşti vectori. Propoziţia Dacă e 1 este un vector nenul, atunci orice vector colinear cu el se descompune după el în mod unic. Intr-adevăr, dacă a este colinear cu e 1 atunci avem a = λ 1 e1 unde λ 1 = ± a e 1 unde se ia plus sau minus după cum a şi e 1 ausaunuauacelaşi sens. Nu putem avea şi a = µ 1 e1 cu µ 1 6= λ 1 pentru că amavea(λ 1 µ 1 ) e 1 =0, ceea ce este imposibil. Propoziţia 1.3. Dacă e 1, e sunt doi vectori necolineari, atunci orice vector a coplanar cu ei se descompune după aceşti vectori,descompunerea fiind unică. Să observăm că vectorii e 1, e sunt nenuli. Dacă a este colinear cu unul dintre ei, propoziţia este demonstrată. In cazul general, dispunem cei trei vectori în acelaşi punct O. Prin extremitatea A a vectorului OA = a,ducem dreptele AP, AQ paralele cu e 1, e,p,qfiind pe suporţii lui e 1, e. Atunci OA = OP + OQ. Dar OP, OQ fiind colineari cu e 1, respectiv e, există numerele λ 1, λ ca OP = λ 1 e1, OQ = λ e, adică a = λ 1 e1 + λ e. Dacă armaiexistaodescompunere a = µ 1 e1 + µ e atunci µ 1 e1 + µ e = λ 1 e1 + λ e sau (λ 1 µ 1 ) e 1 =(µ µ 1 ) e, adică vectorii e 1, e ar fi colineari dacă λ 1 µ 1 6=0, λ µ 6=0. Rezultă λ 1 = µ 1, λ = µ adică descompunerea este unică. In mod analog, se demonstrează propoziţia:

14 14 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Propoziţia Dacă e 1, e, e 3 sunt trei vectori necoplanari, atunci orice vector se descompune după aceştivectori,descompunerea fiind unică. Definiţia 1.3. Numim bază în spaţiu un sistem de trei vectori necoplanari luaţi într-o ordine dată e 1, e, e 3. Potrivit propoziţiei de mai sus, o bază permite ca oricărui vector să-i ataşăm un sistem de trei numere λ 1, λ, λ 3, coeficienţiidescompuneriivectoruluidupăbazadată. Invers, oricărui sistem ordonat de trei numere λ 1, λ, λ 3 având o bază e 1, e, e 3, putem să-i punem în corespondenţă vectorul a = λ 1 e1 + λ e + λ 3 e3. Definiţia Numim bază în plan un sistem de doi vectori necolineari situaţi în acest plan şi luaţi într-o ordine dată e 1, e. Ca şi mai sus, oricărui vector din planul bazei i se poate pune în corespondenţă biunivocă operechedenumereλ 1, λ. Pe o dreaptă orice vector nenul constituie o bază a vectorilor situaţi pe acea dreaptă. Definiţia Dacă e 1, e, e 3 este o bazăşi a = λ 1 e1 +λ e +λ 3 e3 atunci numerele λ 1, λ, λ 3 se numesc componentele sau coordonatele vectorului a pe baza dată. Analog pentru o bazăînplan. Componentele unui vector pe o bază oarecare sunt adimensionale. Este evident că operaţiile de adunare a vectorilor şi de înmulţire cu un scalar revin la adunarea componentelor respectiv înmulţirea fiecărei componente cu acel scalar. Definiţia Mai mulţi vectori a 1, a,, a k se numesc linear dependenţi dacă există ocombinaţie lineară nulă a acestor vectori cu cel puţin un coeficient nenul, adică există numerele λ 1, λ,, λ k astfel că λ 1 + λ + + λ k 6= 0 λ 1 a1 + λ a + + λ k ak =0. In caz contrar vectorii se numesc linear independenţi. Deci vectorii a 1, a,, a k sunt linear independenţi dacă şi numai dacă din egalitatea λ 1 a1 + λ a + + λ k ak =0 rezultă cu necesitate λ 1 = λ = λ k =0.

15 1.4. PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI 15 Următoarele proprietăţi evidente arată semnificaţia geometrică a acestor noţiuni: Doi vectori sunt linear dependenţi dacă şi numai dacă sunt colineari. Trei vectori sunt lineari dependenţi dacă şi numai dacă sunt coplanari. Orice patru vectori sunt linear dependenţi. Sunt de asemenea evidente următoarele proprietăţi care ne dau posibilitatea să decidem asupra linear dependenţei sau linear independenţei a doi sau trei vectori: Doi vectori sunt lineari dependenţi (deci colineari) dacăşi numai dacă componentele lor, într-o bază dată, sunt proporţionale. Trei vectori sunt linear dependenţi (deci coplanari) dacăşi numai dacă determinantul componentelor lor, într-o bază dată, este nul. 1.4 Produsul scalar a doi vectori Definiţia Unghiul ( a, b ) dintre doi vectori nenuli a, b este unghiul convex format de cei doi vectori dispuşi în acelaşi punct. Uneori se va considera unghiul orientat, adică se va preciza de la care vector şi în ce sens se măsoară acest unghi. Dacă nu se fac aceste precizări, atunci se consideră unghiul mai mic decât π. Dacă celpuţin unul din cei doi vectori este nul unghiul dintre ei este nedeterminat. Doi vectori se numesc ortogonali (perpendiculari) dacă unghiul dintre ei este π. Definiţia 1.4. Produsul scalar a doi vectori a, b este un număr, notat a b,egal cu produsul dintre modulele vectorilor şi cosinusul unghiului dintre ei a b = a b cos( a, b ). Produsul scalar intervine în geometrie în probleme legate de distanţe şi unghiuri, adică în probleme metrice. Dimensiunea fizică a produsului scalar a doi vectori este L. Următoarele proprietăţi ale produsului scalar rezultă chiar din definiţie:

16 16 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Produsul scalar este comutativ. Produsul scalar al unui vector cu el însuşi este egal cu pătratul modulului acelui vector a a = a. In loc de a a se scrie a. Produsul scalar a doi vectori este nul atunci şi numai atunci când cei doi vectori sunt perpendiculari sau cel puţin unul dintre ei este nul. Vom demonstra acum propoziţia: Propoziţia Dacă vectoriibazei e 1, e, e 3 componentele oricărui vector a = λ 1 e1 + λ e + λ 3 e3 λ 1 = a e1 a e 1, λ e a = e, λ e 1 = e. sunt ortogonali doi câte doi, atunci sunt date de relaţiile In adevăr, avem a = a 1 + a + a 3, fiecare termen fiind colinear respectiv cu e1, e, e 3 şi λ 1 = ± a 1 e 1 unde se alege semnul plus sau minus după cum a 1 şi e 1 au sau nu au acelaşi sens. Dar ± a 1 = a cos ϕ 1 unde ϕ 1 este unghiul dintre a şi e 1 ; deci λ 1 = a cos ϕ 1 e 1 = a e1 e 1. Rezultă acum următoarea propoziţie: Propoziţia 1.4. Oricare ar fi vectorii a, b, c şi numerele λ,µ reale au loc egalităţile (λ a + µ b ) c = λ a c + µ b c, (λ a ) c = λ a c, ( a + b ) c = a c + b c. Ultimele două egalităţi sunt cazuri particulare ale primei egalităţi. Vom observa că egalităţile de mai sus exprimă faptul că un factor scalar iese în faţa produsului scalar şi produsul scalar este distributiv faţă de suma vectorilor. Dacă c =0, egalităţile sunt evidente. Dacă c 6= 0alegem pe c ca prim vector al bazei, completând baza cu doi vectori ortogonali cu el şi între ei. Atunci (λ a +µ b ) c c este prima componentă a vectorului λ a + µ b în această bază; la fel λ a c c, µ b c c sunt

17 1.4. PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI 17 componentele prime ale lui λ a respectiv µ b.darcum componenta combinaţiei lineare este combinaţia componentelor, egalitatea este demonstrată. Observaţie. Dacă a, b sunt doi vectori şi ϕ este unghiul dintre ei, atunci b cos ϕ este mărimea proiecţiei lui b pe a şi deci produsul scalar al celor doi vectori este egal cu produsul dintre mărimea primului şi mărimea proiecţiei celuilalt pe el. Proprietăţile de mai sus rezultă imediatşi din această interpretare. Propoziţia demaisusîndreptăţeşte introducerea următoarei Definiţia O bază se numeşte ortonormată dacă vectorii săi sunt ortogonali doi câte doi şi sunt versori (vectori unitari). Obază ortonormată e 1, e, e 3 este caracterizată derelaţiile e1 = e = e 3 =1, e 1 e = e e3 = e 3 e1 =0 sau pe scurt ei ej = δ ij,i,j =1,, 3 unde δ ij este simbolul lui Kronecker definit prin relaţiile 1 dacă i = j δ ij =. 0 dacă i 6= j Dacă baza e 1, e, e 3 este ortonormată, atunci componentele oricărui vector a pe această bază a = λ 1 e1 + λ e + λ 3 e3 sunt date de relaţiile λ 1 = a e 1, λ = a e, λ 3 = a e 3 sau λ 1 = a cos ϕ 1, λ = a cos ϕ, λ 3 = a cos ϕ 3 unde ϕ 1, ϕ, ϕ 3 sunt unghiurile formate de a cu vectorii bazei. Considerând că mărimea unui versor este adimensională, componentele unui vector pe o bază ortonormată au dimensiunea L, deci se exprimă în unităţi de lungime. In cazul în care vectorul a este un versor ( a =1), componentele sale pe o bază ortonormată sunt λ 1 =cosϕ 1, λ =cosϕ, λ 3 =cosϕ 3.

18 18 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Din acest motiv componentele versorului unei direcţii se numesc cosinuşi directori ai direcţiei respective, în timp ce componentele oricărui vector al unei direcţii se numesc parametri directori ai direcţiei respective. Intr-o bază ortonormată produsul scalar capătă oexpresiesimplă înfuncţie de componentele lor: Propoziţia Fie baza ortonormată e 1, e, e 3 şi vectorii a = α1 e1 + α e + α 3 e3, b = β 1 e1 + β e + β 3 e3. Produsul lor scalar este dat de formula a b = α1 β 1 + α β + α 3 β 3. Prin urmare, într-o bază ortonormată, produsul scalar a doi vectori este egal cu suma produselor componentelor. Demonstraţia este imediată. Din propoziţia de mai sus rezultă că într-o bază ortonormată avem formule simple pentru calculul lungimii unui vector şi al unghiului dintre doi vectori a = q a = α1 + α + α3, cos( a, b ) = a b a b = α 1 β 1 + α β + α 3 β 3 p (α 1 + α + α 3)(β 1 + β + β 3). 1.5 Orientarea unei baze, produse exterioare Pe o dreaptă orice vector nenul constituie o bază. Dacă e 1, e 0 1 sunt doi asemenea vectori colineari nenuli ei pot să fie sau de acelaşi sens sau de sens contrar. Spunem că ei determină baze cu aceeaşi orientare sau cu orientări diferite. Definiţia Baza de pe o dreaptă e 1 este orientată ladreaptădacăatuncicând privim dreapta în faţa noastră, e 1 este dirijat spre dreapta noastră. In caz contrar, baza este orientată lastânga. Definiţia 1.5. Baza e 1, e din plan este orientată ladreaptadacă un observator care priveşte în sensul lui e îl vede pe e 1 în dreapta sa; în caz contrar baza este orientată la stânga.

19 1.5. ORIENTAREA UNEI BAZE, PRODUSE EXTERIOARE 19 O definiţie echivalentă este Definiţia O bază este orientată la dreapta dacă primul vector al bazei poate fi în sens direct trigono- suprapus peste al doilea printr-o rotaţie de unghi mai mic ca π metric (invers sensului acelor de ceas). Cel mai adesea este folosită o bază ortonormată orientată la dreaptă ai cărei versori se notează i, j.dacă a = α1 i + α j, b = β1 i + β j sunt doi vectori din plan, baza a, b este orientată ladreaptadacăşi numai dacă într-o bază ortonormatăorientată la dreapta în care primul vector este versorul lui a, b are după al doilea vector al bazei o componentă pozitivă. Scriind b = λ a + b 0, b 0 este componenta perpendiculară pe a alui b dacă ( b λ a ) a =0, de unde b 0 = b a b a a. Putem găsi pătratul mărimii lui b 0 b 0 = a b ( a b ) a. Pătratul ariei paralelogramului construit pe vectorii a, b este a b ( a b ). Definiţia Dacă a, b sunt doi vectori, se numeşte determinantul Gram al lor numărul G( a, a a b b )= b a b. In funcţie de coordonate putem scrie G( a, α b )= 1 α β 1 β α 1 β 1 α β = α 1 α β 1 β. Dacă b = β1 0 e β 0 e 0 este expresia lui b în baza ortonormată orientatăladreapta în care primul vector este versorul lui a,vom avea G( a, b )= a 0 β1 0 β 0 =( a β) 0

20 0 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL şi deci baza a, α b este orientată ladreaptadacăşi numai dacă determinanul 1 α β 1 β este pozitiv. Mai mult, putem spune că acest determinant reprezintă aria orientată, cu semn, a paralelogramului construit pe vectorii a, b.mai precis, dacă paralelogramul se parcurge în ordinea a, b, a, b,un vector considerat dispus în extremitatea celui din faţa sa, în sens direct trigonometric, aria sa orientată este pozitivă; în caz contrar α 1 aria sa orientată este negativă. 1 α reprezintă ariaorientată a triunghiului β 1 β obţinut prin parcurgerea în ordinea a, b, ( a + b ). Definiţia Dacă i, j este o bază orientată la dreapta într-un plan şi a = α 1 i + α j, b = β1 i + β j sunt doi vectori în acest plan, se numeşte produs exterior al acestor vectori în această ordinenumărul α 1 α a b = β 1 β. Dimensiunea fizică a produsului exterior a doi vectori din plan este L, adică se exprimă în unităţi de lungime la pătrat. Definiţia Se numeşte unghi orientat dintre vectorii a, b (măsurat de la a la b )într-obază ortonormată dreaptădată i, j numărul ( a, b ) determinat abstracţie făcând de multipli de π de relaţiile cos( a, b )= a b a b, sin( a, a b b )= a b. Notăm că ( a b ) = G( a, b ). Vom observa că produsul exterior a doi vectori are proprietăţile: a b = b a este anticomutativ; (λ a ) b = λ a b un factor iese în faţă; ( a 1 + a ) b = a 1 b + a b este distributiv faţă de adunare. a b =0dacă şi numai dacă vectorii sunt linear dependenţi (colineari).

21 1.5. ORIENTAREA UNEI BAZE, PRODUSE EXTERIOARE 1 Definiţia Obazăînspaţiu e 1, e, e 3 este orientată ladreaptadacă un observator aşezat în sensul lui e 3 privind în sensul lui e îl are pe e 1 în dreapta sa. In caz contrar, baza este orientată lastânga. Există şi alte definiţii. După definiţia numită regula burghiului drept, Definiţia Obază e 1, e, e 3 este orientată la dreapta, atunci când pentru a înainta în aceeaşi parte cu sensul lui e 3, burghiul drept trebuie rotit astfel încât vectorul e 1 să se suprapună peste e prin cea mai mică rotaţie. In caz contrar baza este orientată la stânga. După definiţia numită regula mâinii drepte, Definiţia Obază e 1, e, e 3 este orientată ladreaptadacă cei trei vectori dispuşi în acelaşi punct sunt situaţi la fel ca degetele mare, arătător şi mijlociu de la mâna dreaptă. Dacă sunt situaţi ca degetele de la mâna stângă, baza este orientată lastânga. Cel mai adesea este folosită obazăortonormatăorientatăladreapta. Inacestcaz vectorii bazei se notează cu i, j, k.sistemul cartezian a cărui bază este ortonormată şi orientată ladreaptasenumeşte sistem rectangular drept. Fie acum i, j, k obază ortonormată orientatăladreaptaşi vectorii a = α1 i + α j + α3 k, b = β1 i + β j + β3 k, c = γ1 i + γ j + γ3 k. Pentru a vedea cum este orientată baza a, b, c găsim vectorul d = λ a + µ b din planul vectorilor a, b astfel încât vectorul c d să fie perpendicularpeplanul vectorilor a, b.vectorul c d este înălţimea paralelipipedului construit pe cei trei vectori. Vom avea c a = λ a + µ a b, c b = λ b a + µ b şi deci 1 c d = G( a, G( a, b ) c b ) c a a b c b b a a b a c a c b b

22 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL sau 1 c d = G( a, b ) a a b a b a b b c a c b c unde în dreapta este un determinant formal care se dezvoltă după ultima coloană. Rezultă ( c d ) c = G( a, b, c ) G( a, b ) unde G( a, b, c )= a a b a c b a b b c c a c b c este determinantul Gram al celor trei vectori. Rezultă ( d c ) = G( a, b, c ) G( a, b ) şi deci pătratul volumului paralelipipedului este egal cu determinantul Gram al celor trei vectori. Ţinând cont de expresiile produselor scalare rezultă că determinantul Gram al celor trei vectori este egal cu pătratul determinantului α 1 α α 3 β 1 β β 3. γ 1 γ γ 3 Acest determinant este pozitiv dacă cei trei vectori formează obazăorientatăladreapta şi este negativ în caz contrar. Putem spune că acest determinant reprezintă volumul orientat al paralelipipedului construit pe cei trei vectori. Definiţia Dacă i, j, k este o bază ortonormată orientatăladreaptaşi a = α1 i + α j + α3 k, b = β1 i + β j + β3 k, c = γ1 i + γ j + γ3 k.

23 1.6. VECTORI DE POZIŢIE, SISTEM DE COORDONATE 3 sunt trei vectori, se numeşte produs exterior al celor trei vectori în această ordine numărul α 1 α α 3 a b c = β 1 β β 3. γ 1 γ γ 3 Dimensiunea fizică a produsului exterior a trei vectori este L 3, adică seexprimăîn unităţi de lungime la cub. Produsul exterior a trei vectori este linear în fiecare factor al său şi este antisimetric, adică nu se schimbă dacă asupra factorilor se efectuează o permutare circulară, dar îşi schimbă semnuldacăseschimbăordineaadoifactori a b c = b c a = c a b = = b a c = a c b = c b a. Produsul exterior a trei vectori este nul dacă şi numai dacă vectorii sunt linear dependenţi (coplanari). Din proprietăţile determinanţilor şi ale produselor scalare rezultă căarelocrelaţia a d a e a f ( a b c )( d e f )= b d b e b f. c d c e c f 1.6 Vectori de poziţie, sistem de coordonate Fie O un punct în spaţiu (plan). Am văzut că fiind dat un vector a,există un punct unic A astfel încât OA = a.se spune căvectorul a a fost construit sau dispus în punctul O. Invers, dacă O este fixat, oricare ar fi punctul A obţinem un vector a = OA. Cu alte cuvinte, alegându-se un punct O pe care îl numim origine a spaţiului (planului) se poate stabili o corespondenţă biunivocă între mulţimea punctelor din spaţiu (plan) şi mulţimea vectorilor din spaţiu (plan). Vectorul ataşat în acest fel unui punct se numeşte vectorul de poziţie al acestui punct în raport cu originea aleasă. Vectorul de poziţie al punctului A va fi notat r A, în timp ce vectorul de poziţiealunuipunctcurentm va fi notat r (fără indicele punctului).

24 4 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Fie A, B două puncte ai căror vectori de poziţieînraportcuoorigineo sunt r A respectiv r B. Din regula triunghiului avem AB = OB OA, AB = r B r A adică vectorul determinat de două puncte este egal cu diferenţa între vectorul de poziţie al extremităţii şi vectorul de poziţie al originii vectorului. In geometrie, o noţiune importantă este noţiunea de raport în care un punct împarte un segment dat. Se spune că punctul M împarte segmentul AB în raportul λ dacă are loc relaţia AM = λ MB. Când capetele segmentului AB au vectorii de poziţie r A, r B, iar M arevectoruldepoziţie r M, înlocuind în relaţia de definiţie rezultă r M r A = λ( r B r A ) de unde avem vectorul de poziţie al lui M ra + λ r B r M = 1+λ. In particular, dacă M este mijlocul segmentului AB (λ =1)avem ra + r B r M =. Definiţia Se numeşte sistem cartezian de coordonate sau reper cartezian în spaţiu ansamblul {O; e 1, e, e 3 } alcătuit dintr-un punct O şi o bază e 1, e, e 3. Punctul O se numeşte originea sistemului de coordonate; dreptele care trec prin originea sistemului şi sunt paralele cu vectorii bazei se numesc axe de coordonate - axa absciselor, axa ordonatelor şi axa cotelor; planele determinate de axele de coordonate se numesc plane de coordonate. Vectorul de poziţie al unui punct în raport cu originea sistemului se numeşte vectorul de poziţie al punctului în acest sistem. Componentele vectorului de poziţie al punctului M pe baza sistemului de coordonate r M = x M e1 + y M e + z M e3 se numesc coordonatele punctului M - abscisa, ordonata, cota - în raport cu sistemul de coordonate dat. In acest mod se stabileşte o corespondenţă biunivocă între mulţimea

25 1.7. SCHIMBAREA SISTEMELOR DE COORDONATE 5 punctelor M din spaţiu şi mulţimea tripletelor de numere reale x M,y M,z M. Această corespondenţă semarchează scriind M(x M,y M,z M ). Coordonatele unui punct curent vor fi notate fără indice. Un sistem cartezian de coordonate va fi notat Oxyz, marcând axele lui Ox, Oy, Oz. In mod analog se definesc sistemul cartezian de coordonate şi coordonatele unui punct în plan. Dacă punctele A(x A,y A,z A ),B(x B,y B,z B ) determină vectorul AB, din relaţia AB = OB OA = r B r A obţinem AB =(x B x A ) e 1 +(y B y A ) e +(z B z A ) e 3, deci componentele unui vector în raport cu baza unui sistem cartezian de coordonate sunt egale cu diferenţele dintre coordonatele extremităţii şi coordonatele originii vectorului. sunt In mod analog coordonatele punctului M care împarte segmentul AB în raportul λ x M = x A + λx B 1+λ,y M = y A + λy B 1+λ,z M = z A + λz B 1+λ. 1.7 Schimbarea sistemelor de coordonate Translaţia sistemului de coordonate Considerăm sistemul cartezian de coordonate {O, e 1, e, e 3 } cu originea O şi baza e1, e, e 3. Sistemul cartezian {O 0, e 1, e, e 3 } cu originea O 0 şi aceeaşi bază seobţine din primul sistem prin translaţia sa în noua origine. Un punct oarecare M are în sistemul iniţial coordonatele (x, y, z), iar în al doilea sistem coordonatele (x 0,y 0,z 0 ). Aceasta însemnă că vectorii de poziţie ai punctului M în raport cu originile O respectiv O 0 sunt OM = x e 1 + y e + z e 3, O 0 M = x 0 e 1 + y 0 e + z 0 e 3. Fie (x 0,y 0,z 0 ) coordonatele originii O 0 a noului sistem de coordonate în raport cu vechiul sistem de coordonate; avem deci OO 0 = x 0 e1 + y 0 e + z 0 e3.

26 6 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Cum are loc relaţia OM = OO 0 + O 0 M sau x e 1 + y e + z e 3 = x 0 e1 + y 0 e + z 0 e3 + x 0 e 1 + y 0 e + z 0 e 3 din egalarea componentelor rezultă relaţia între vechile coordonate şi noile coordonate x = x 0 + x 0, y = y 0 + y 0, z = z 0 + z 0. Introducând coloanele coordonatelor x X = y,x 0 = z avem scrierea matriceală x 0 y 0 z 0,X0 = X = X 0 + X 0. In cazul plan avem relaţii analoage. Vom reţine că aceste relaţii suntdegradulîntâi în raport cu coordonatele. Deci o ecuaţiedeunanumitgradînx, y, z se va transforma tot într-o relaţiedeacelaşi grad în x 0,y 0,z 0. x 0 y 0 z Schimbarea bazei sistemului de coordonate Să trecem acum de la sistemul cartezian {O, e 1, e, e 3 } cu originea O şi baza e1, e, e 3 la sistemul {O, e 0 1, e 0, e 0 3 } cu aceeaşi origine dar cu baza e 0 1, e 0, e 0 3. Vectorii noi baze se vor exprima în funcţie de vectorii vechii baze prin relaţiile e 0 1 = σ 11 e1 + σ 1 e + σ 31 e3, e 0 = σ 1 e1 + σ e + σ 3 e3, e 0 3 = σ 13 e1 + σ 3 e + σ 33 e3. Dacă introducem matricele linie de vectori ai vechii şi noii baze şi considerăm înmulţirea formală, putem scrie relaţiile desussubforma ³ e 0 1, e 0, σ e 0 3 =( e 1, e, 11 σ 1 σ 13 e 3 ) σ 1 σ σ 3. =( e 1, e, e 3 ) S σ 31 σ 3 σ 33

27 1.7. SCHIMBAREA SISTEMELOR DE COORDONATE 7 Matricea S se numeşte matricea de trecere de la baza veche la baza nouă; ea are pe prima coloană componentelepevecheabazăalelui e 0 1, peadouacoloanăcomponentele lui e 0 şi pe a treia coloană componentelelui e 0 3. e 0 1, e 0, e 0 3 alcătuind o bază, matricea S este inversabilă; fie τ 11 τ 1 τ 13 T = τ 1 τ τ 3 τ 31 τ 3 τ 33 inversa lui S. Vom avea ( e 1, e, ³ e 0 e 3 )= 1, e 0, e 0 3 T, adică, matricea T este matricea de trecere de la baza nouă labazaveche. Fie (x, y, z), (x 0,y 0,z 0 ) coordonatele unui punct curent M în sistemul vechi şi în sistemul nou, adică avemrelaţiile x OM = x e 1 + y e + z e 3 =( e 1, e, e 3 ) y =( e 1, e, e 3 ) X z OM = x 0 e y 0 e 0 + z 0 ³ e e = 1, e 0, e 0 3 Ţinând cont de relaţia dintre baze avem ( e 1, e, e 3 ) X = x 0 y 0 z 0 ³ e = 0 1, e 0, e 0 3 ³ e 0 1, e 0, e 0 3 X 0 =( e 1, e, e 3 ) SX 0 de unde deducem vechile coordonate în funcţie de noile coordonate X = SX 0. Invers vom avea noile coordonate în funcţie de vechile coordonate X 0 = TX. X 0. Vom observa că în timp ce în trecerea de la vechea bază lanouabazăparticipă matricea S, în trecerea de la vechile coordonate la noile coordonate participă matricea inversă T şi invers. Se zice că la schimbarea bazelor coordonatele se schimbă contravariant.

28 8 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Şi acum relaţiileîntrecoordonatelevechişi noi sunt de gradul întâi şi deci gradul unei ecuaţii nu se schimbă. Faptul căobază e 1, e, e 3 este ortonormată se poate exprima matriceal prin relaţia e ( e 1, e, e 3 ) t ( e 1, e, e 3 )= e ( e 1, e, e 3 )= = I e unde produsele se consideră produse scalare. Dacă S este matricea de trecere de la baza ortonormată ( e 1, e, ³ e 0 e 3 ) la baza ortonormată 1, e 0, e 0 3 vom avea ³ e 0 1, e 0, t ³ e e , e 0, e 0 3 = S t ( e 1, e, e 3 ) t ( e 1, e, e 3 ) S = S t S = I, adică matricea de trecere este ortogonală: transpusa sa este şi inversa sa. Se dovedeşte încă odată avantajul bazelor ortonormate. In plan vom avea relaţii analoage. Dacă se trece de la baza ortonormată orientată la dreapta ( e 1, e 0 e ) la baza ortonormată orientatătotladreapta³ 1, e 0, versorii noii baze se obţin din vectorii vechii baze printr-o rotaţie de unghi θ şi deci matricea de trecere va fi matricea ortogonală S = cos θ sin θ sin θ cos θ Dacă trecemdelasistemuldecoordonate{o, e 1, e, e 3 } la sistemul de coordonate {O 0, e 0 1, e 0, e 0 3 } unde O 0 are în vechiul sistem coloana coordonatelor X 0 = se trece de la baza veche la baza nouă cu matricea de trecere S. ( e 0 1, e 0, e 0 3 )=( e 1, e, e 3 )S x 0 y 0 z 0 şi legătura între coloana coordonatelor curente vechi X şi coloana coordonatelor curente noi X 0 este X = X 0 + SX 0, X 0 = T (X X 0 ) adică tot relaţii de gradul întâi în coordonate.

29 1.8. MĂRIMI VECTORIALE Mărimi vectoriale Pentru a ne reprezenta lumea exterioară construim anumite cadre punând ordine în percepţiile şi senzaţiile noastre. Un prim asemenea cadru este acela de spaţiu. Deşi suntem în continuă schimbare,există o schimbare minimă care ne face sa spunem că suntem imobili. Când un asemenea minim nu este atins spunem că avemoschimbarede atitudine sau de poziţie. Când după o serie de schimbări de atitudine sau de poziţie totul se petrece ca şi când am fi rămas imobili spunem că am revenit în acelaşi loc. Consensul tuturor oamenilor asupra identificării locurilor conferă caracter absolut acestei noţiuni, care altfel nu avea sens decât pentru noi. Mulţimea tuturor locurilor constituie spaţiul fizic. Experienţa ne arată că pentru a repera un loc în spaţiu fizic sunt necesare şi suficiente trei indicaţii. Să ne gândim cum indicăm locul unui cuib într-un pom. De asemenea experienţa ne arată căpentrudouălocuripecareleconsiderăm imobile există un invariant pe care îl numim distanţa între cele două locuri. Aceste considerente ne conduc să adoptăm în primă aproximaţie ca model matematic al spaţiului fizic spaţiul geometriei elementare, locurile spaţiului fizic fiind punctele spaţiului geometriei, distanţa dintre locuri fiind distanţa dintre puncte. Un alt cadru este legat de conştiinţa succesiunii senzaţiilor noastre de foame, sete,etc. Prin intercalarea evenimentelor lumii reale pe această scară individuală ajungem la ceea ce numim timp fizic individual. Prin sincronizarea timpilor fizici individuali prin transmitere de semnale ajungem la noţiunea de timp fizic universal. Admiţând că sincronizarea se face prin transmitere de semnale instantanee, timpul universal capăta caracter absolut. Odată aleasă o unitate de timp modelul matematic al timpului este mulţimea numerelor reale. Dimensiunea fizică a timpului se notează cu T. Un punct M este în mişcare în raport cu un sistem de coordonate {O; e 1, e, e 3 } atunci când vectorul său de poziţie r M = OM este funcţiedetimp r (t). Mărimea r (t ) r (t 1 ) = 1 ( r (t ) r (t 1 )) t t 1 t t 1 obţinută prinînmulţirea vectorului r (t ) 1 r (t 1 ) cu numărul t t 1 reprezintă viteza medie a punctului M în intevalul de timp [t 1,t ]. Dimensiunea fizică a acestei mărimi este LT 1 şi deci nu este un vector în sensul în care am definit pînă acum vectorii. Spunem că ea este o mărime vectorială pe care o numim viteza medie.ea poate fi reprezentată

30 30 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL prin vectorul care numeric are aceeaşi mărime cu ea sau la o anumită scară şi aceeaşi direcţie şi sens.dacă există limita acestei mărimi când t t 1 această limită estetoto mărime vectorialănumită viteza la momentul t 1. In diferite domenii ale fizicii se întroduc alte mărimi vectoriale: viteze, impulsuri, acceleraţii, forţe, etc. Ele se caracterizează pe lângă mărimea propriu zisăşi prin direcţie şi sens. Printr-un abuz de limbaj de multe ori pentru asemenea mărimi se foloseşte tot denumirea de vectori. Mărimile fizice care sunt caracterizate numai de un număr urmat de unitatea de măsură se numesc scalari. Prin înmulţirea unei mărimi vectoriale cu un scalar se obţine o altă mărime vectorială. De exemplu, prin înmulţirea unei viteze cu o masă seobţine o altă mărime vectorială numită impuls cu dimensiunea fizică MLT 1,prinînmulţirea unei acceleraţii cu o masă se obţine o mărime vectorială numităforţă cu dimensiunea fizică MLT. Produsul scalar a două mărimi vectoriale este produsul scalar al vectorilor care îi reprezintă. Dacă D 1,D sunt dimensiunile fizice ale celor două mărimi vectoriale, produsul lor scalar este un scalar cu dimensiunea fizică D 1 D. Ca exemplu, produsul scalar al unei forţe cu un vector este un scalar numit lucru mecanic cu dimensiunea fizică ML T. La fel se defineşte produsul exterior (numit cum vom vedea şi produs mixt) a trei mărimi vectoriale. 1.9 Produsul vectorial a doi vectori Definiţia Dacă i, j, k este o bază ortonormată orientatăladreaptaşi a = α1 i + α j + α3 k, b = β1 i + β j + β3 k, sunt doi vectori, se numeşte produs vectorial al lor mărimea vectorială notată a b cu proprietatea că oricarearfi vectorul c are loc relaţia a b c =( a b ) c. Din definiţia produsului exterior, cum c este arbitrar, rezultă că produsul vectorial

31 1.9. PRODUSUL VECTORIAL A DOI VECTORI 31 a b este a b = i j k α 1 α α 3 β 1 β β 3. Datoritărelaţiei de mai sus, produsul exterior a trei vectori se numeşte şi produs mixt al celor trei vectori. De obicei, aceasta este denumirea sub care este folosit în disciplinele tehnice. Dimensiunea fizică a produsului vectorial este L. Putem vorbi de produsul vectorial a două mărimi vectoriale ca fiindegalcuprodusul vectorial al vectorilor care îi reprezintă. In acest caz dimensiunea fizică este egală cu cu produsul celor două dimensiuni fizice. De exemplu, produsul vectorial OP F între vectorul OP şi o forţă F aplicată în punctul P este o mărime vectorială numită momentul forţeiînraportcupunctulo cu dimensiunea fizică ML T. Produsul vectorial este linear în fiecare factor şi este antisimetric, adică a b = b a.produsul vectorial a b este ortogonal pe fiecare factor al său pentru că ( a b ) a = a b a =0 şi ( a b ) b = a b b =0. Dacă pelângă vectorii a, b putem scrie considerăm alţi trei vectori necoplanari c, d, e ( a b )( c d )( c d e )=( a b ( c d ))( c d e )= a c a d a e = b c b d b e = ( c d ) c =0 ( c d ) d =0 ( c d ) e a c a d = b c b d ( c d e ). Rezultă căarelocrelaţia ( a b )( c d )= a c b c a d b d.

32 3 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL In particular are loc relaţia ( a a a b ) = b a De asemenea putem scrie a b b b = G( a, b )= a b sin ( a, b ). a b ( a b )=( a b ) Putem enunţa Propoziţia Produsul vectorial a doi vectori a b este o mărime vectorială cu proprietăţile: a) dacă a, b nu sunt colineari atunci a b este perpendicular pe ambii factori; mărimea lui a b este egală numeric cu aria paralelogramului construit pe cei doi factori; sensul lui a b este astfel încât tripletul a, b, a b este orientat la dreapta; b) dacă a, b sunt colineari atunci a b =0. Scriind relaţia ( a b )( c d )= a c b c a d b d. sub forma ( a b ) c d =[( a c ) b ( b c ) a ] d sau [( a b ) c ] d =[( a c ) b ( b c ) a ] d rezultă ( a b ) c =( a c ) b ( b c ) a sau c ( a b )= ( a c ) b +( b c ) a

33 1.9. PRODUSUL VECTORIAL A DOI VECTORI 33 Expresiile din stânga se numesc duble produse vectoriale. Dublul produs vectorial este ocombinaţie lineară a vectorilor dintre paranteze, coeficienţii fiind produse scalare ale vectorului din afara parantezelor cu cei dintre paranteze şi anume produsul scalar al factorilor nealăturaţi intră cu semnul plus, iar cel al factorilor alăturaţi cu semnul minus. Din expresia dublului produs vectorial rezultă că produsul vectorial nu este asociativ. Ca aplicaţie foarte importantă, să considerăm un versor u şi un vector oarecare x. Putem scrie ( u x ) u = x ( u x ) u de unde x =( u x ) u +( u x ) u, adică obţinem descompunerea vectorului x într-o componentă îndirecţia lui u şi o componentă perpendicularăpe u.mai observăm că tripletul u,( u x ) u, u x este format din vectori ortogonali doi câte doi şi orientat drept. In plus, ultimii doi au aceiaşi mărime. Dacă vectorul x se roteşte cu unghiul ϕ înjurulaxeideversor u,componenta lui x după u rămâne constantă în timp ce componenta perpendiculară pe u se roteşte cu unghiul ϕ în planul vectorilor ( u x ) u, u x devenind ( u x ) u cos ϕ + u x sin ϕ. Deci rotitul lui x în jurul lui u cu unghiul ϕ este R( u,ϕ; x )=( u x ) u +( u x ) u cos ϕ + u x sin ϕ sau R( u,ϕ; x )= x +(1 cos ϕ)( u x ) u + u x sin ϕ. Prin calcul direct se deduce că rotitul lui R( u,ϕ; x ) în jurul aceleiaşi axei de versor u cu unghiul ψ este totuna cu R( u,ϕ + ψ; x ), rotitul lui x înjurulaxeideversor u cu unghiul ϕ + ψ. In schimb, rotirea în jurul a diferite drepte nu este comutativă sau asociativă.

34 34 CAPITOLUL 1. CALCUL VECTORIAL Dacă un rigid se roteşte în jurul unei axe de versor u şi ϕ(t) este unghiul cu care s-a rotit rigidul la momentul t, un punct M care la momentul 0 avea în raport cu o origină O de pe axă vectorul de poziţie r (0) va avea la momentul t vectorul de poziţie r (t) = r (0) + (1 cos ϕ(t)) ( u r (0)) u + u r (0) sin ϕ(t). Rezultă că viteza punctului M la momentul t este v (t) = r (t) = [sin ϕ(t)( u r (0)) u + u r (0) cos ϕ(t)] ϕ (t) sau v (t) = ϕ (t) u r (t) = ω (t) r (t). Vectorul ω (t) = ϕ (t) u se numeşte vectorul viteză derotaţie al rigidului. Dacă unghiul ϕ de rotaţie este aşa de mic că se poate neglija pătratul său, adică avem cosϕ 1, sin ϕ ϕ, atunci rotitul lui x înjurulaxeideversor u cu unghiul mic ϕ este R( u,ϕ; x )= x + ϕ u x. In acest caz avem comutativitate şi asociativitate chiar pentru rotaţii în jurul unor axe diferite. Ultima formulă are multiple aplicaţii Exerciţii privind calculul vectorial 1. Să segăsească condiţia ca trei vectori a, b, c să poată forma un triunghi.. Să se demonstreze că se poate construi un triunghi ale cărui laturi să fie egaleşi paralele cu medianele unui triunghi dat ABC. 3. Să searatecă un patrulater ale cărui diagonale se taie în părţi egale este un paralelogram. 4. Să segăsească semnificaţia geometrică a ecuaţiei r = a + λ b,λ R. 5. Să searatecătreipunctea, B, M cu vectorii de poziţie a, b, r sunt colineare dacă şi numai dacă există λ,µ astfel încât r = λ a + µ b,λ + µ =1. 6. Să searatecă patru puncte A, B, C, M cu vectorii de poziţie a, b, c, r sunt coplanare dacăşi numai dacăexistă λ,µ,ν astfel încât r = λ a +µ b +ν c,λ+µ+ν = 1.

35 1.10. EXERCIŢII PRIVIND CALCULUL VECTORIAL Să se demonstreze vectorial teoremele liniilor mijlocii în triunghi şi trapez. 8. Să se demonstreze vectorial concurenţa medianelor unui triunghi. 9. Să se demonstreze vectorial teorema bisectoarei. 10. Să se demonstreze vectorial concurenţa bisectoarelor într-un triunghi. 11. Să se demonstreze vectorial teorema lui Menelaus: trei puncte M,N,P de pe laturile AB, BC, CA ale triunghiului ABC sunt colineare dacăşi numai dacă AM BN CP = MB NC PA 1, segmentele considerându-se orientate. 1. Să se demonstreze teorema lui Ceva: dreptele AM, BN, CP care unesc vârfurile unui triunghi ABC cu punctele M,N,P de pe laturile BC,CA,AB sunt concurente dacă şi numai dacă BM CN AP =+1. MC NA PB 13. Să se demonstreze că mijloacele diagonalelor unui patrulater complet ABCDEF sunt colineare ( E,F sunt intersecţiile perechilor de laturi opuse, EF este şi ea diagonală). 14. Să se demonstreze că dacă dreptele care unesc vârfurile a două triunghiuri sunt concurente (triunghiuri omologice) atunci laturile triunghiurilor se taie două câte două în puncte colineare. 15. Să se arate că dreptele care unesc mijloacele muchiilor opuse ale unui tetraedru sunt concurente. 16. Să se demonstreze că vectorii n c p b,p a m c,m b n a sunt coplanari. 17. Săsearatecă fiind date punctele M 1,M,..., M n şi masele m 1,m,...,m n astfel încât m 1 + m m n 6=0există unpunctunicg centrul maselor sau baricentrul astfel încât m 1 GM 1 + m GM m n GM n =0. Să se determine vectorul de poziţie al lui G în funcţiedevectoriidepoziţie ai punctelor. 18. Să se arate că centrul maselor unui sistem este centrul maselor sistemului format din centrele maselor părţilor sistemului. 19. Punctul M( r ) de masă m este supus atracţiei punctelor fixe M 1 ( r 1 ),M ( r ),..., M n ( r n ), forţa de atracţie fiind proporţională cudistanţa la aceste puncte, cu masele lor m 1,m,..., m n şi cu masa m. Să segăsească forţa rezultantă şi poziţia de echilibru. 0. Să se demonstreze vectorial teorema cosinusului. 1. Să se demonstreze vectorial teorema celor trei perpendiculare.. Să se demonstreze egalităţile:

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx + Corina şi Cătălin Minescu 1 Determinarea funcţiei de gradul al doilea când se cunosc puncte de pe grafic, coordonatele vârfului, intersecţii cu axele de coordonate, puncte de extrem, etc. Probleme de arii.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. < Copyright c 009 NG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 17 iunie

Διαβάστε περισσότερα

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII Subiecte : 1. Proprietăţile mulţimilor. Mulţimi numerice importante. 2. Relaţii binare. Relaţii de ordine. Relaţii de echivalenţă. 3. Imagini directe şi imagini inverse

Διαβάστε περισσότερα

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate. Copyright c 009 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 15 iunie

Διαβάστε περισσότερα

3. Vectori şi valori proprii

3. Vectori şi valori proprii Valori şi vectori proprii 7 Vectori şi valori proprii n Reamintim că dacă A este o matrice pătratică atunci un vector x R se numeşte vector propriu în raport cu A dacă x şi există un număr λ (real sau

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs

Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor Note de curs În prima parte a cursului, vom prezenta câteva clase remarcabile de domenii de integritate şi legăturile dintre acestea A doua parte

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

Structura matematicii

Structura matematicii Structura matematicii Oana Constantinescu March 21, 2014 Contents 1 Teorie deductiva. Generalitati 1 2 Geometria plana bazata pe notiunea de distanta 4 2.1 Motivatie............................... 4 2.2

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3 Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VII-a Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VII-a» Attempt 1 1 Pentru a deplasa uniform pe orizontala un corp de masa m = 18 kg se actioneaza asupra lui

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie

Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Biofizică Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Capitolul II. Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Acest capitol are drept scop familiarizarea cititorului cu cele mai importante noţiuni

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Tehnici de Optimizare

Tehnici de Optimizare Tehnici de Optimizare Cristian OARA Facultatea de Automatica si Calculatoare Universitatea Politehnica Bucuresti Fax: + 40 1 3234 234 Email: oara@riccati.pub.ro URL: http://riccati.pub.ro Tehnici de Optimizare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI

Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI 61 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOVEHICULULUI FRÂNAT Se consideră un autovehicul care se deplasează cu viteză variabilă pe un drum cu

Διαβάστε περισσότερα

4 Funcţii continue Derivate parţiale, diferenţială Extremele funcţiilor, formule Taylor Serii numerice Integrale improprii 36

4 Funcţii continue Derivate parţiale, diferenţială Extremele funcţiilor, formule Taylor Serii numerice Integrale improprii 36 Prefaţă Cartea de faţă a fost elaborată în cadrul proiectului Formarea cadrelor didactice universitare şi a studenţilor în domeniul utilizării unor instrumente moderne de predare-învăţare-evaluare pentru

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Marius Burtea Georgeta Burtea REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN MANUALUL DE MATEMATIC~ M2 CLASA A XI-A

Marius Burtea Georgeta Burtea REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN MANUALUL DE MATEMATIC~ M2 CLASA A XI-A Marius Burtea Georgeta Burtea REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN MANUALUL DE MATEMATIC~ M CLASA A XI-A Filiera teoretic`, profilul real, specializarea ]tiin\ele naturii (TC + CD) Filiera tehnologic`, toate calific`rile

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

Emil Budescu. BIOMECANICA GENERALã

Emil Budescu. BIOMECANICA GENERALã Emil Budescu BIOMECANICA GENERALã IASI 03 C U P R I N S pag. I. Introducere în biomecanica 3. Obiectul de studiu 3. Terminologie 7 3. Aspecte de baza ale biomecanicii 4. Aspecte de baza ale anatomiei si

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Calculul funcţiilor de matrice Exponenţiala matriceală

Calculul funcţiilor de matrice Exponenţiala matriceală Laborator 3 Calculul funcţiilor de matrice Exponenţiala matriceală 3.1 Tema Înţelegerea conceptului de funcţie de matrice şi însuşirea principalelor metode şi algoritmi de calcul al funcţilor de matrice.

Διαβάστε περισσότερα

APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR. Călinici Tudor 2016

APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR. Călinici Tudor 2016 APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR Călinici Tudor 2016 OBIECTIVE EDUCAŢIONALE Prezentarea conceptelor fundamentale ale teoriei calculului probabilitaţilor Evenimente independente Probabilități

Διαβάστε περισσότερα

2 Variabile aleatoare

2 Variabile aleatoare Variabile aleatoare În practică, variabilele aleatoare apar ca funcţii ce depind de rezultatul efectuării unui anumit experiment. Spre exemplu, la aruncarea a două zaruri, suma numerelor obţinute este

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Tema I FORMAREA IMAGINII

Tema I FORMAREA IMAGINII Tema I FORMAREA IMAGINII Nevoia de imagini a omului modern creste de la zi la zi. In general, functiile imaginilor sunt urmatoarele : - functia documentara - prezinta concret, imaginea unor termeni si

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICI SPECIALE. Viorel PETREHUŞ, Narcisa TEODORESCU. Lecţii introductive pentru studenţii din anul al 2-lea din cadrul UTCB

MATEMATICI SPECIALE. Viorel PETREHUŞ, Narcisa TEODORESCU. Lecţii introductive pentru studenţii din anul al 2-lea din cadrul UTCB MATEMATICI SPECIALE Viorel PETREHUŞ, Narcisa TEODORESCU Lecţii introductive pentru studenţii din anul al 2-lea din cadrul UTCB Mai există erori care vor fi corectate în versiunea finală) Capitolul Introducere

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

De exemplu multimea oamenilor care cintaresc de kg nu are nici un element.

De exemplu multimea oamenilor care cintaresc de kg nu are nici un element. 1.Multimi Definitie Multimea este o colectie de obiecte/simboluri. Fiecare obiect dintr-o multime este un element al multimii si este scris/specificat o singura data. Mutimile se noteaza, de obicei cu

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ. 2. Τακτικά αριθμητικά

ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ. 2. Τακτικά αριθμητικά ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ Σύμφωνα με τη Γραμματική της Ρουμανικής Γλώσσας, τα αριθμητικά διακρίνονται σε: 1. Απόλυτα αριθμητικά α. Απλά: unu, doi, trei... (ένα, δύο, τρία) κ.λπ. β. Σύνθετα: doisprezece, treizeci...

Διαβάστε περισσότερα

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2.1. Consideraţii generale Utilizarea automobilului constă în transportul pe drumuri al pasagerilor, încărcăturilor sau al utilajului special montat pe

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Mecanica. Unde acustice. Seminar

Mecanica. Unde acustice. Seminar Mecanica. Unde acustice Seminar Notiuni de mecanica Domenii ale mecanicii Cinematica Studiul miscarii fara a lua in consideratie cauzele ei Corpul considerat un punct material (dimensiuni neglijabile comparativ

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE FIZICĂ Elemente de termodinamica ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 1) Noţiuni introductive sistem fizic = orice porţiune de materie, de la o microparticulă la întreg Universul, porţiune

Διαβάστε περισσότερα

DESEN TEHNIC. Suport electronic de curs

DESEN TEHNIC. Suport electronic de curs DESEN TEHNIC Suport electronic de curs 2011 CUPRINS 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE. STANDARDE GENERALE UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC 1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1.1.Scopul, obiectul şi importanţa desenului tehnic

Διαβάστε περισσότερα

prof. Busuioc Gianina Elena

prof. Busuioc Gianina Elena Şcoala Gimnazială Nr. 6 Vaslui prof. Busuioc Gianina Elena 1 La realizarea acestui proiect au colaborat elevii: Baciu Dragoş, Barbu Călina, Burdujanu Robert, Cobzaru Albert, Epure Mălina, Fuşneică Angel,

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME PENTRU EXAMENUL DE ANALIZĂ MATEMATICĂ. Radu Gologan, Tania-Luminiţa Costache

PROBLEME PENTRU EXAMENUL DE ANALIZĂ MATEMATICĂ. Radu Gologan, Tania-Luminiţa Costache PROBLEME PENTRU EXAMENUL DE ANALIZĂ MATEMATICĂ Radu Gologan, Tania-Luminiţa Costache 2 * Prefaţă Textul de faţă este construit pe scheletul subiectelor date la examenul de Analiză Matematică în perioada

Διαβάστε περισσότερα

Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.

Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1. Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a X-a 1 of 2 4/14/2008 12:27 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1 1 Un termometru cu lichid este gradat intr-o scara de temperatura liniara,

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 9 STUDIUL POLARIZĂRII ROTATORII A LUMINII

LUCRAREA NR. 9 STUDIUL POLARIZĂRII ROTATORII A LUMINII LUCRAREA NR. 9 STUDIUL POLARIZĂRII ROTATORII A LUMINII Tema lucrării: 1) Determinarea puterii rotatorii specifice a zahărului 2) Determinarea concentraţiei unei soluţii de zahăr 3) Determinarea dispersiei

Διαβάστε περισσότερα

Exercitii : Lecţia 1,2,3

Exercitii : Lecţia 1,2,3 Exercitii : Lecţia 1,2,3 1.Notarea câmpurilor Tabla de şah are 64 de pătrăţele numite câmpuri. Fiecare câmp poate fi identificat de coloana şi linia pe care se află, orice câmp se află la intersecţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.

Διαβάστε περισσότερα

1. Elemente de bază ale conducţiei termice

1. Elemente de bază ale conducţiei termice 1. 1.1 Ecuaţiile diferenţiale ale conducţiei termice Calculul proceselor de schimb de căldură necesită cunoaşterea distribuţiei temperaturii în spaţiu şi timp. Distribuţia temperaturii se obţine prin rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva

Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva Notaţii si noţiuni preliminare Variabila aleatoare: X,Y,U,V,etc., descrisă de funcţie de repartiţie. Variabila aleatoare este asaociată unei populaţii statistice;

Διαβάστε περισσότερα

METROLOGIE CONTINUT CURS

METROLOGIE CONTINUT CURS A. MASURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE METROLOGIE CONTINUT CURS I. NOŢIUNI FUNDAMENTALE ALE MĂSURĂRII 1.1 Introducere 1. Mărimi fizice 1.3. Măsurarea 1.4. Sistemul legal de unităţi de măsură 1.5. Mijloace electrice

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

DESEN TEHNIC - Note de curs şi aplicaţii practice -

DESEN TEHNIC - Note de curs şi aplicaţii practice - UNIVERSITATEA din BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE FLORIN MACARIE IONEL OLARU DESEN TEHNIC - Note de curs şi aplicaţii practice - EDITURA ALMA MATER BACĂU 2007 1 Cuprins Capitolul 1. Norme generale de desen

Διαβάστε περισσότερα

Coduri grup - coduri Hamming

Coduri grup - coduri Hamming Capitolul 5 Coduri grup - coduri Hamming 5. Breviar teoretic Dacăîn capitolul precedent s-a pus problema codării surselor pentru eficientiezarea unei transmisiuni ce se presupunea a nu fi perturbată de

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILE ÎN EXERCITAREA PROFESIEI DE INGINER. SUPORT TEORETIC PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ SECŢIA TCM

CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILE ÎN EXERCITAREA PROFESIEI DE INGINER. SUPORT TEORETIC PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ SECŢIA TCM CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILE ÎN EXERCITAREA PROFESIEI DE INGINER. SUPORT TEORETIC PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ SECŢIA TCM 1 CUPRINS 1. Desen tehnic......3. Mecanică...0 3. Rezistenţa Materialelor...3

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I. ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru exmenul licenţă, mnul vlbil începând cu sesiune iulie 23 Specilizre Mtemtică informtică coordontor: Dorel I. Duc Cuprins Cpitolul. Serii de numere rele. Noţiuni generle 2. Serii

Διαβάστε περισσότερα

MĂRIMI ELECTRICE Voltul (V)

MĂRIMI ELECTRICE Voltul (V) SINTEZE DE BACALAUREAT ELECTRICITATE www.manualdefizica.ro NR. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE UNITATEA DE MĂSURĂ 1. Lungimea (l) metrul (m). Masa (m) kilogramul (kg) ELECTRICITATEA. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - notiţe de curs

Statisticǎ - notiţe de curs Statisticǎ - notiţe de curs Ştefan Balint, Loredana Tǎnasie Cuprins 1 Ce este statistica? 3 2 Noţiuni de bazǎ 5 3 Colectarea datelor 7 4 Determinarea frecvenţei şi gruparea datelor 11 5 Prezentarea datelor

Διαβάστε περισσότερα

CURSUL AL IV-LEA. Tabelul 1 Greutatea corporală a 1014 pacienţi cu diferite afecţiuni, pe clase din 5kg în 5kg

CURSUL AL IV-LEA. Tabelul 1 Greutatea corporală a 1014 pacienţi cu diferite afecţiuni, pe clase din 5kg în 5kg CURSUL AL IV-LEA 1 Reprezentarea grafică a datelor statistice - Consideraţii generale Sunt două metode de bază în statistică: numerică şi grafică. Folosind metoda numerică putem calcula statistici ca media

Διαβάστε περισσότερα

DESEN TEHNIC GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

DESEN TEHNIC GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ DESEN TEHNIC GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ CUPRINS PARTEA I - NOTIUNI GENERALE DE DESEN TEHNIC CAPITOLUL 1 INFORMAŢII TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL DESENULUI TEHNIC CAPITOLUL 2 REPREZENTAREA PIESELOR ÎN PROIECŢIE

Διαβάστε περισσότερα

formate, elemente grafice, linii, scrierea, indicatorul şi tabelul de componenţă desenul de ansamblu

formate, elemente grafice, linii, scrierea, indicatorul şi tabelul de componenţă desenul de ansamblu Desen tehnic Noţiuni generale formate, elemente grafice, linii, scrierea, indicatorul şi tabelul de componenţă desenul de ansamblu Reprezentarea pieselor în proiecţie ortogonală reprezentarea în vedere,

Διαβάστε περισσότερα

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033 Trio Mobile Surgery Platform Model 1033 Parts Manual For parts or technical assistance: Pour pièces de service ou assistance technique : Für Teile oder technische Unterstützung Anruf: Voor delen of technische

Διαβάστε περισσότερα

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE 4 POLAZAA ANZSOALO POLA ircuitul de polarizare are rolul de a poziţiona într-un punct de pe caracteristica statică, numit Punct Static de uncţionare (PS) ezultă că circuitul de polarizare trebuie să asigure

Διαβάστε περισσότερα

PROCEDEE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA DE GESTIUNE

PROCEDEE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA DE GESTIUNE PROCEDEE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA DE GESTIUNE Determinarea costurilor implică utilizarea, de cele mai multe ori, a unor algoritmi matematici ce generează obţinerea unor informaţii punctuale în momentul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI

Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOEHICULELOR CU ROŢI 5.1 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOEHICULELOR ŞI CONDIŢIA DE ÎNAINTARE A ACESTORA Se consideră cazul general al unui autovehicul care

Διαβάστε περισσότερα

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03A DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

COPYRIGHT c 1997, Editura Tehnică Toate drepturile asupra ediţiei tipărite sunt rezervate editurii.

COPYRIGHT c 1997, Editura Tehnică Toate drepturile asupra ediţiei tipărite sunt rezervate editurii. FitVisible Aceasta este versiunea electronică a cărţii Metode Numerice publicată de Editura Tehnică. Cartea a fost culeasă folosind sistemul L A TEX a lui Leslie Lamport, o extindere a programului TEX

Διαβάστε περισσότερα

Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή

Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή - Διεύθυνση Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Ελληνική γραφή διεύθυνσης: Όνομα Παραλήπτη Όνομα και νούμερο οδού Ταχυδρομικός κώδικας,

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 1 Introducere în MATLAB

Laborator 1 Introducere în MATLAB MATLAB este unul dintre cele mai răspândite programe, în special în teoria reglării automate, pentru calculul ştiinţific şi numeric. Pe lângă calculul efectiv, MATLAB oferă şi posibilităţi de reprezentare

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII CAPITOLL 4 AMPLIFICATOAE DE MĂSAE. APLICAŢII 4.. Noţiuni fundamentale n amplificator este privit ca un cuadripol. Dacă mărimea de ieşire este de A ori mărimea de intrare, unde A este o constantă numită

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC Lucrarea nr. 3 STDIL SI VERIFICAREA NI MLTIMETR NMERIC I. INTRODCERE Aparatele de măsurare de tip multimetru permit măsurarea mărimilor electrice cele mai uzuale: tensiune, curent, rezistenţă. Primele

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCTION TO PROFESSIONAL WHEEL ALIGNMENT FASEP SRL ITALY

INTRODUCTION TO PROFESSIONAL WHEEL ALIGNMENT FASEP SRL ITALY Titlul original: INTRODUCTION TO PROFESSIONAL WHEEL ALIGNMENT FASEP SRL ITALY Traducerea si adaptarea : Claudiu COLIBABA Toate drepturile pentru materialele publicate in aceasta lucrare apartin F.A.S.E.P

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea unui amplificator

Proiectarea unui amplificator Proiectarea unui amplificator sl. dr. Radu Damian Notă importantă. În acest document nu există "informaţia magică" ascunsă în două rânduri de la mijlocul documentului. Trebuie parcurs pas cu pas fără a

Διαβάστε περισσότερα

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Tema 3. Distilarea și extracția. Obiectivele cursului: În cadrul acestei teme vor fi discutate următoarele subiecte: - operația unitară de concentrare a amestecurilor

Διαβάστε περισσότερα

ECHIPAMENTE NUMERICE AVANSATE IN SISTEME ELECTROMECANICE

ECHIPAMENTE NUMERICE AVANSATE IN SISTEME ELECTROMECANICE ECHIPAMENTE NUMERICE AVANSATE IN SISTEME ELECTROMECANICE STRUCTURA SI FUNCTIILE COMENZII NUMERICE ELEMENTE DE PROGRAMARE A CN ENA_SEM - Curs 2 1 FUNCTIILE COMENZII NUMERICE Realizarea unor traiectorii

Διαβάστε περισσότερα

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 ASPECTE PRIVIND NOŢIUNILE DE FIABILITATE, MENTENABILITATE ŞI DISPONIBILITATE ALE SISTEMELOR TEHNICE MILITARE

CAPITOLUL 5 ASPECTE PRIVIND NOŢIUNILE DE FIABILITATE, MENTENABILITATE ŞI DISPONIBILITATE ALE SISTEMELOR TEHNICE MILITARE CAPITOLUL 5 ASPECTE PRIVIND NOŢIUNILE DE FIABILITATE, MENTENABILITATE ŞI DISPONIBILITATE ALE SISTEMELOR TEHNICE MILITARE 5.1. Analiza conceptuală a termenilor de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

ALGORITMI ŞI STRUCTURI DE DATE. Note de curs. (draft v1.1)

ALGORITMI ŞI STRUCTURI DE DATE. Note de curs. (draft v1.1) ALGORITMI ŞI STRUCTURI DE DATE Note de curs (draft v1.1) Prefaţă Când dorim să reprezentăm obiectele din lumea reală într-un program pe calculator, trebuie să avem în vedere: modelarea obiectelor din

Διαβάστε περισσότερα

PROGRAMELE DISCIPLINELOR PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA STUDIILE UNIVERSITARE DE LICENŢĂ 1. LIMBA ENGLEZĂ

PROGRAMELE DISCIPLINELOR PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA STUDIILE UNIVERSITARE DE LICENŢĂ 1. LIMBA ENGLEZĂ PROGRAMELE DISCIPLINELOR PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA STUDIILE UNIVERSITARE DE LICENŢĂ Anexa nr. 2 Extras din Metodologia organizării şi desfăşurării admiterii în Academia Forţelor Terestre Nicolae

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Ing. Virgil ILIUŢĂ DESEN TEHNIC. Noţiuni de bază

Ing. Virgil ILIUŢĂ DESEN TEHNIC. Noţiuni de bază Ing. Virgil ILIUŢĂ DESEN TEHNIC Noţiuni de bază Galaţi - 2007 PREFAŢĂ În această lucrare sunt prezentate noţiunile de bază necesare însuşirii desenului tehnic industrial utilizat în construcţia de maşini.

Διαβάστε περισσότερα

ARHETIPURI 1. de Corrado Malanga. Traducere în limba română de Alexandra Blănaru

ARHETIPURI 1. de Corrado Malanga. Traducere în limba română de Alexandra Blănaru ARHETIPURI 1 de Corrado Malanga Traducere în limba română de Alexandra Blănaru Prefață De obicei nu îmi încep scrierile cu prefețe inutile, dar în acest caz trebuie să-l lămuresc pe cititor cu privire

Διαβάστε περισσότερα

REPARTIŢIA TENSIUNILOR ÎNALTE PE LANŢURI DE IZOLATOARE

REPARTIŢIA TENSIUNILOR ÎNALTE PE LANŢURI DE IZOLATOARE REPARTIŢIA TENSINILOR ÎNALTE PE LANŢRI DE IZOLATOARE 1. NOTINI TEORETICE Principalul criteriu distinctiv al sistemelor şi echipamentelor electrice de înaltă tensiune faţă de cele de joasă tensiune îl constituie

Διαβάστε περισσότερα

De la problemă la algoritm

De la problemă la algoritm De la problemă la algoritm Procesul dezvoltării unui algoritm, pornind de la specificaţia unei probleme, impune atât verificarea corectitudinii şi analiza detaliată a complexităţii algoritmului, cât şi

Διαβάστε περισσότερα

FORMULE ŞI RELAŢII FOLOSITE ÎN ELECTROTEHNICĂ

FORMULE ŞI RELAŢII FOLOSITE ÎN ELECTROTEHNICĂ CAPITOLUL FORMULE ŞI RELAŢII FOLOSITE ÎN ELECTROTEHNICĂ.. FORMULE FOLOSITE ÎN ELECTROSTATICĂ Sarcina electrică e,6 x 0 9 [C] coulomb q q F 4 π ε r Forţa lui Coulomb q,q sarcini electrice ε 0 permitivitatea

Διαβάστε περισσότερα

EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM

EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM Alocare în medie 4 minute/subiect. Punctaj: 1/4 judecata, 1/4 formula finală, 1/4 rezultatul numeric, 1/4 aspectul. EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] IM 1. Un automobil cu dimensiunile H=1.5m, l=2m, L=4m, puterea

Διαβάστε περισσότερα

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare -

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare - GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE - exemplu de proiectare - Presupunem ca se doreste obtinerea unui oscilator cu urmatoarele date de proiectare: Frecventa de oscilatie reglabila in intervalul 2 5

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni

Διαβάστε περισσότερα

1. PROBLEMELE REZISTENŢEI MATERIALELOR

1. PROBLEMELE REZISTENŢEI MATERIALELOR . PROBLEMELE REZISTENŢEI MATERIALELOR.. Obiectul şi problemele reistenţei materialelor Reistenţa materialelor este o disciplină de cultură tehnică generală, situată între ştiinţele fiico-matematice şi

Διαβάστε περισσότερα