Tema: şiruri de funcţii

Σχετικά έγγραφα
Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

4. Integrale improprii cu parametru real

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Integrale cu parametru

4. Serii de numere reale

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Exerciţii de Analiză Matematică

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Curs 4 Serii de numere reale

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

, să scriem un program pentru a afla rangul n 1 începând de la care

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

sin d = 8 2π 2 = 32 π

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Curs 2 Şiruri de numere reale

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Integrale generalizate (improprii)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

2) Numim matrice elementara o matrice:

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Adrian Stan Editura Rafet 2007

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

OperaŃii cu numere naturale

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

CAPITOLUL 4. vectorială continuă definită pe un interval I din cu valori în. Dacă

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

EXAMENE ŞI CONCURSURI

ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

2 Ecuaţii diferenţiale Ecuaţia diferenţială de ordinul n... 55

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Curs 1 Şiruri de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Ion CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM

Transcript:

Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =.. Arătţi că şirul de fucţii f: [ 0, ) R, f( ) = este uiform coverget + + Limit simplă (puctulă) şirului de fucţii este lim f ( ) = ; î cocluzie, dcă s otăm f : [ 0, ) R, f ( ) =, tuci f f. Arătăm că limit este uiformă, ir petru cest observăm că: f ( ) f ( ) = + <, su, echivlet, ( ) ( ) sup f f + < Deorece 0,, idepedet de rezultă că limit este uiformă.. Arătţi că şirul de fucţii f: R R, f( ) = rctg u este uiform coverget. π π Petru < 0,lim f ( ) =, petru > 0,lim f ( ) = şi lim f ( ) 0 = 0. π, < 0 s Î cocluzie, dcă otăm f: R R, f ( ) = 0, = 0, tuci f f. π, > 0 Utilizăm firmţi: limit uiformă uui şir de fucţii cotiue este o fucţie cotiuă. Observăm că fucţi f u este cotiuă deci covergeţ u pote fi uiformă. 0 = + 4. Arătţi că şirul de fucţii f :(, ), f ( ) R u este uiform coverget. Şirul este coverget puctul (simplu) l fucţi costtă f: (, ), f ( ) Covergeţ depide îsă de deorece + < > ε ε 0 R =. + = + ir. Se observă cu uşuriţă că petru ε şi ε dte, eistă > 0 stfel îcât ieglitte u mi este devărtă, respectiv petru cre ε. ε Î coseciţă, covergeţ u este idepedetă de deci u este uiformă.

. Clculţi lim 0 + d = + Şirul de fucţii f [ ] f ( ) : 0,, fucţi costtă f: [ 0, ] R, f ( ) = 0. R este coverget puctul (simplu) l Covergeţ este uiformă deorece f ( ) f ( ) = + 0,, idepedet de. Petru clculul efectiv l limitei di euţul problemei folosim propriette: lim b ( ) = lim ( ), deci lim f d f d 6. Clculţi lim e d b Şirul de fucţii [ ] ( ) :,, fucţi costtă f: [, ] R, f ( ) = 0. 0 0 + d = f f = e R este coverget puctul (simplu) l Covergeţ este uiformă deorece f ( ) f ( ) 4 = e e 0,, idepedet de. Petru clculul limitei folosim ceeşi propriette c l eerciţiul terior, deci lim e d = lim e d = 0. Este de remrct fptul că itegrl u pote fi clcultă direct deorece fucţi u re primitive eprimbile pri fucţii elemetre.

. Seri de fucţii ( )!! 0 Demostrţie. ( + ) Tem: serii de fucţii este uiform covergetă pe [, ] Utilizăm criteriul geerl l lui Cuchy: ( ) +... + ( ) ( + p +! ) + + ( + )! +... + ( ) + p + p ( + p + )! p +... + = + +... + = 0,, + + p + p, şi idepedet de p deci seri este uiform bsolut + + idepedet de [ ] covergetă. si. Seri de fucţii este uiform bsolut covergetă pe R Demostrţie. Utilizăm criteriul lui Weierstrss si. Seri de fucţii [ r, r], r < 0, R este covergetă Demostrţie. Utilizăm criteriul lui Dirichlet este uiform bsolut covergetă pe orice itervl de form + r s = + + + + r+ + r = r < r...... deci este mărgiit = este mooto descrescător şi coverget l 0. 4. Seri de fucţii ( ) [ r, r], r < 0 este uiform covergetă pe orice itervl de form Demostrţie. Utilizăm criteriul lui Leibitz ( ) = este descrescător petru fit, + îcepâd de l u rg, ( + ), şi ume de îdtă ce r + +

. Clculţi: ( ) + + +... + + +..., (, ) Arătăm că seri de fucţii + + +... + +... pote fi derivtă terme cu terme pe orice itervl de form [ rr, ], r<. Petru cest rătăm că tât cest, cât şi seri formtă cu derivtele fucţiilor (dică seri dtă î euţ) sut uiform covergete. Seri + + +... + +... este uiform covergetă î bz criteriului lui Weierstrss deorece r ir seri geometrică r este covergetă petru r <. Seri formtă cu derivtele fucţiilor, + + +... + ( + ) +... este de semee uiform covergetă î bz criteriului lui Weierstrss deorece ( ) + ( + ) r ir seri + r+ r +... + ( + ) r +... este covergetă î bz criteriului ( ) rportului: lim r + + = r <. ( + ) Petru clculul efectiv l sumei seriei observăm că sum prţilă + s ( ) = + + +... + = este uiform covergetă l fucţi seriei di euţ se v obţie pri derivre,dică: ( ) 6. Clculţi: z + +... + +..., z [ 0, ) pe [ ] 0, deci sum z z Am văzut dej că seri de fucţii + + +... + +... este uiform covergetă 0, r, r <, î coseciţă pote fi itegrtă terme cu terme pe orice itervl z d z z 0 [ 0, z], z<, şdr sum seriei este = l( ) = l ( ) 0

Tem: mulţime de covergeţă seriilor de puteri. Determiţi mulţime de covergeţă seriei de puteri Determiăm rz de covergeţă utilizâd corolrul teoremei Cuchy + ( + ) Hdmrd ω = lim = lim = lim = şi ρ = =, deci seri este bsolut ( + ) ω covergetă petru (, ) şi uiform bsolut covergetă pe orice itervl [ rr, ] (, ). Petru = seri devie cre este covergetă (seri rmoică geerliztă cu α = ). ( ) Petru = seri devie cre este bsolut covergetă (seri modulelor este ect ce terioră). A =,. Mulţime de covergeţă este [ ]. Determiţi mulţime de covergeţă seriei de puteri Determiăm rz de covergeţă utilizâd corolrul teoremei Cuchy + + Hdmrd ω = lim = lim = lim + = şi ρ = = ; seri este bsolut ω covergetă pe (, ) şi uiform bsolut covergetă pe orice itervl [ rr, ] (, ). Leibitz ( Petru = seri Petru = seri este divergetă (seri rmoică geerliztă cu α = ). ( ) este mooto descrescător şi coverget l 0). Mulţime de covergeţă este A = [, ). este bsolut covergetă î bz criteriului lui

. Determiţi mulţime de covergeţă seriei de puteri! Determiăm rz de covergeţă utilizâd corolrul teoremei Cuchy + ( + )!! Hdmrd ω = lim = lim = lim = lim ( + )! + = 0 şi ρ =, deci seri este! bsolut covergetă petru R şi uiform bsolut covergetă pe orice itervl de form [ r, r]. Mulţime de covergeţă este A=R. 4. Determiţi mulţime de covergeţă seriei de puteri Determiăm rz de covergeţă utilizâd corolrul teoremei Cuchy + + ( + ) Hdmrd ω = lim = lim = lim( + ) + şi ρ = 0, Mulţime de covergeţă este A = { 0 }.. Determiţi mulţime de covergeţă seriei de puteri Determiăm rz de covergeţă utilizâd corolrul teoremei Cuchy + + Hdmrd ω = lim = lim = şi ρ =. deci seri este bsolut covergetă petru r. [, r],, şi uiform bsolut covergetă pe orice itervl de form Petru = seri devie cre este divergetă. Petru = seri ( ) este divergetă Mulţime de covergeţă este A,. =

Tem: dezvoltre î serie fucţiilor. Dezvoltţi î serie, după puterile lui, fucţi f : R R, f ( ) = e Utilizăm dezvoltre î serie Tylor. ( ) Derivtele sut f ( ) = e şi sut mărgiite pe orice mulţime [ r, r] deorece r e e, [ r, r] deci fucţi se dezvoltă î serie Tylor pe orice mulţime de form [ r, r], dică petru orice R. ( ) Avem f ( 0) = deci seri Tylor socită fucţiei dte, petru = 0, este e = + + +... + +...!!!. Dezvoltţi î serie, după puterile lui, fucţi f: R R, f ( ) = si Utilizăm dezvoltre î serie Tylor. ( k ) k Derivtele fucţiei sut f ( ) ( ) ( k + ) k = si şi f ( ) = ( ) cos şi sut mărgiite pe R deci fucţi se dezvoltă î serie Tylor pe R. ( k) ( k + ) k Avem f ( 0) = 0 şi f ( 0) = ( ) deci seri Tylor socită petru = 0 este 7 9 si = + +!!! 7! 9!.... Dezvoltţi î serie, după puterile lui, fucţi f: R { } R, f ( ) = + Utilizăm seri biomilă petru α = :..., (, ) + = + 4. Dezvoltţi î serie, după puterile lui, fucţi f: (, ) R, f ( ) = l( + ) Derivt fucţiei este f ':(, ) R, f '( ) = cre m văzut că se dezvoltă î + serie Tylor după puterile lui (, ): + = +..., pe cre o itegrăm terme cu terme şi rezultă ( ) l + = +... Pe de ltă prte, ştim că +... = l deci (, ], (, ).

. Dezvoltţi î serie, după puterile lui, fucţi f: R R, f ( ) = rctg Derivt fucţiei este f ': R R, f '( ) = cre se dezvoltă î serie Tylor + după puterile lui : 4 6 = +..., + pe cre o itegrăm terme cu terme şi rezultă rctg = +..., (, ). Pe de ltă prte,, şi coform teoremei II- lui Abel: A, deci [ ) π 4 = +... 6. Dezvoltţi î serie, după puterile lui, fucţi f : R {,} R, f ( ) = + 6 Descompuem + 6 = şi dezvoltăm fiecre terme folosid seri biomilă, stfel: ( )( ) ( ) ( ) = = = + + +... =,!! 0, ; Dezvoltre se pote obţie şi porid de l seri geometrică: ( ) = =,,. 0 Alog, cel de-l doile terme este: ( ) = 0,,, deci ( ) ( ) ( ) ( ) + 6 =,,, =,. 0 f f = + 7. Dezvoltţi î serie, după puterile lui, fucţi :, R, ( ) Puem î evideţă fctorul stfel îcât să putem utiliz dezvoltre î serie biomilă: + = ( ) + = + ( ) =... + +!! ( ) ( ) + ( )...! ( ) +... + ( ) +... =, 7,