6. VARIABILE ALEATOARE

Σχετικά έγγραφα
CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

2. Functii de mai multe variabile reale

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

4. Interpolarea funcţiilor

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Curs 3. Spaţii vectoriale

Tema: şiruri de funcţii

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

2. Metoda celor mai mici pătrate

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Elemente de teoria probabilitatilor

METODE NUMERICE APLICAŢII

Integrale cu parametru

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

4. Integrale improprii cu parametru real

Sondajul statistic- II

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

cele mai ok referate

4. Serii de numere reale

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

CUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

INTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

OperaŃii cu numere naturale

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Integrale generalizate (improprii)

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

Exerciţii de Analiză Matematică

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Laboraratorul 7. Validarea generatorilor

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

ELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Curs 4 Serii de numere reale

INTRODUCERE. Capitolele îndrumătorului corespund materiei predate şi abordate la seminar pentru Statică, prima diviziune a disciplinei Mecanică.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

3. Caracterizarea microgeometriei suprafeţelor de frecare 18

MÉTHODES ET EXERCICES

Analiza bivariata a datelor

Transcript:

6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă (lură) ue fbrc, umărul de utle defecte îtr-o secţe, umărul de solctţ, l u momet dt, îtr-o bză de provzore, cocetrţ poluăr îtr-u medu chmc etc. Să cosderăm că îtr-u expermet letor s- relzt rezulttul ω ş prtr-o operţe de măsurre, cestu î socem umărul rel f(ω). Î cest mod putem să stblm o fucţe f : Ω R. Acestă fucţe se umeşte vrblă letore dcă mulţme {ω : f(ω) < x} evemetelor elemetre ω petru cre f(ω) < x este u evemet, orcre r f x rel, dcă (6..) {ω : f(ω) < x} K, petru orce x rel. Îtr-o formă m geerlă, fd dt u câmp de probbltte (Ω, K, Ρ), o fucţe f : Ω R se umeşte vrblă letore relă, dcă petru orce mulţme borelă de pe drept relă ( A B R ) f ( A) K. Codţ d defţe, refertore l K, este ecesră petru permte studul probbltăţlor vlorlor lu f, î czul î cre cest re o mulţme ftă su umărblă de vlor su probbltăţlor tervlelor de vlor le lu f, î czul î cre cest re o mulţme ftă eumărblă de vlor. Î czul î cre mulţme Ω este ftă su umărblă, coceptul de vrblă letore cocde cu cel de fucţe relă deftă pe Ω. Vrble letore pot f defte ş pe bz coceptulu echvlet de fucţe măsurblă.

Vrble letore - 6 O vrblă letore f : Ω R se umeşte smplă, dcă mulţme vlorlor e f(ω) este ftă. Î cest cz f se pote exprm sub form f x χ, ude { x }, A K x R,f ( Ω) ş fucţ χ A este dctorul mulţm A, dcă:, petru ω A (6..) χa ( ω) 0 petru ω A Evemetele A, A, K, A se pot lege stfel îcât să costtue o desfcere (o prtţe) lu Ω. O vrblă letore f : Ω R se umeşte dscretă dcă mulţme vlorlor e f(ω) este ftă su umărblă. R, B spţu măsurbl cu Fe cum (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş ( ) B (geert de mulţmle deschse d R ). O fucţe R } măsurblă f : Ω R se umeşte vector letor -dmesol dcă fml mulţmlor borelee {K, f B R ( A) K B R petru orce A. Petru vectorul letor f este o vrblă letore relă. Dcă f : Ω R este u vector letor tuc fucţ P : B R ( ) deftă pr P ( A) P f ( A) R A f R f este o probbltte pe B ş se umeşte reprtţ R (dstrbuţ) vectorulu letor f. D cele de m sus rezultă că fecăre vrble letore (vector letor) î corespude o probbltte pe ( R,B R ), respectv ( R ),B de ude rezultă mportţ studulu cestor probbltăţ, l cre se R reduce, de ltfel, studul vrblelor letore cu vlor î R ( R ). Propozţ. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltăţ ş f : Ω R o vrblă letore. Atuc u loc: {ω Ω : f(ω) x} K, {ω Ω : f(ω) x} K ş {ω Ω : f(ω) > x} K, orcre r f x R Demostrţ rezultă d fptul că orcre d fml de tervle {(-, x] : x R}, {[x, + ) : x R}, {(x, + ) : x R} costtue ssteme de geertor petru B. R

6.. Vrble letore. reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe 3 Propozţ. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f, g : Ω R două vrble letore. Atuc: {ω Ω : f(ω) < g(ω)} K, {ω Ω : f(ω) g(ω)} K, {ω Ω : f(ω) g(ω)} K Demostrţe: Să otăm cu r, r,k şrul umerelor rţole. Atuc: U : k k. k {ω Ω : f(ω) < g(ω)} { ω Ω f ( ω) < r } I { ω Ω : r < g( ω) } Teorem. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte. Dcă k, α R, α > 0 ş f, g sut vrble letore rele (f, g : Ω R), tuc f + g, f - g, f g, g dcă g 0, f + k, kf, f α sut de semee vrble letore. Teorem. Dcă ( f ) este u şr de vrble letore rele ( f : Ω R) ş fucţ f deftă pe Ω cu vlor î R este lmt puctulă şrulu ( f ), dcă f( ω) f ( ω) lm petru orce ω Ω, tuc f este desemee o vrblă letore relă. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte. Dcă mulţme vlorlor ue vrble letore f : Ω R coţe u tervl mărgt su emărgt (re crdlul strct m mre decât cel l umerelor turle), tuc vrbl letore se umeşte cotuă, de exemplu, dcă o vrblă letore repreztă tempertur îtr-u proces de prelucrre termcă, tuc cest vrză îtr-u tervl, dec vrbl este u cotuă. M sus m prezett câtev defţ ş propretăţ utle le vrblelor letore, cre se găsesc expuse m pe lrg ş m complet î cursurle ş trttele de teor probbltăţlor. Nu vom sst supr cestor, m les d motvul că î plcţle prctce le teore probbltăţlor, dr ş teoretc se lucreză m puţ cu vrblele letore îsăş ş m mult cu legle de probbltte (reprtţe) corespuzătore, cre oferă formţ supr vlorlor vrblelor letore ş probbltăţlor cu cre u ceste vlor. Petru descre o vrblă dscretă trebue cuoscute vlorle rele ş probbltăţle p P( f x ) ott Pf ( x) P{ ω f( ω) x}., N cu cre ceste vlor sut lute. M sus m ( ) Ω: ş vom folos cestă otţe î coture,

4 Vrble letore - 6 ( ) dcă vom îţelege P(f A) P({ω Ω : f(ω) A}) Pf ( A) otţe, î czul ue vrble letore dscrete vom ve: P f A p. (6..3) ( ) Ţâd sem că evemetele ( ) u sstem complet de evemete, dcă rezultă că : x A { } A N, ude A ω f ( ω ) x U N. Cu cestă Ω: formeză A Ω ş A A petru orce (6..4) p. Reprtţ ue vrble letore dscrete se obşueşte să se descre cu utorul uu tblou de form: x x K x K (6..5) f:. p p K p K Să presupuem că vrbl letore f vlorle x, N cu probbltăţle p pq cu p + q, p, q > 0. Acestă vrblă letore este descrsă complet d puct de vedere l teore probbltăţlor de tbloul : f: p pq K K pq K. K O vrblă letore cu o stfel de reprtţe se umeşte vrblă letore geometrcă su cu reprtţe geometrcă. Dcă vrbl letore f este smplă, î (5) vem î râdul superor l tbloulu u umăr ft de vlor, r î cel feror celş umăr de probbltăţ l căror sumă este. Să cosderăm o vrblă letore cre vlorle 0 cu probbltte p 0 ş cu probbltte p, ceste î v corespude tbloul: 0 f: cu p p0 p 0 + p. Fe cum f o vrblă letore relă deftă pe câmpul de probbltte (Ω, K, P), cum f este o fucţe ( K,B R ) măsurblă ş B R B( {(, x) : x R} ), reprtţ lu f este complet determtă de probbltăţle:

6.. Vrble letore. reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe 5 ({ }) (6..6) Ff ( x) P ω Ω: f( ω) < x. Defţ. Fucţ F f : R [0, ], deftă pr (6) se umeşte fucţ de reprtţe vrble letore f. Acestă fucţe de reprtţe u determă î mod uc vrbl letore f, î sesul că pot exst vrble letore rele dferte l cre corespud pr (6) ceeş fucţe de reprtţe. D puctul de vedere l teore probbltăţlor ceste vrble letore sut cosderte echvlete ş le vom detfc. Defţ. Fe cum A K cu P(A) > 0, tuc fucţ: F fa, : R [0, ] deftă pr: (6..7) FfA, ( x) PA( { ω Ω : f( ω) < x} ) se umeşte fucţ de reprtţe vrble letore f codţotă de evemetul A. Fe f o vrblă letore dscretă cre vlorle x cu probbltăţle ( ) P P f x, tuc rezultă că: (6..8) Fx ( ) P, x < x sumre d (8) fd făcută petru tote vlorle lu N, petru cre x < x. Fucţ de reprtţe ue vrble letore dscrete se umeşte fucţe de reprtţe de tp dscret. Să otăm Sx F( x + 0) F( x 0 ) sltul fucţe F î puctul x. Dcă x este u puct de cotutte l lu F tuc S x 0 r î cz cotrr S x > 0. Atuc: (6..9) Fx ( ) S x, x < x ude { } x N este mulţme puctelor de dscotutte le fucţe de reprtţe. Deorece fucţ F creşte pr sltur î puctele de dscotutte grfcul său v f o fucţe î scră. Să cosderăm următorul exemplu smplu. Exemplul. Îte puer pe pţă, u produs ft (utl) este supus l tre probe succesve de fucţore. Probbltte c să trecă de orcre d cele tre probe este de 0,8. Dcă se presupue că cele tre îcercăr sut depedete u de lt, să se determe:

6 Vrble letore - 6 ) Dstrbuţ vrble letore cre repreztă umărul de probe trecute pâă l prm ereuştă; b) Să se determe fucţ de reprtţe ş să se costruscă grfcul fucţe de reprtţe l vrble letore de l puctul ). Rezolvre: Notăm cu f vrbl letore cerută, e v ve o dstrbuţe de form: 0 3 f: Pf ( 0) Pf ( ) Pf ( ) Pf ( 3). D modul cum fost deftă vrbl letore f rezultă: P(f 0) 0, P(f ) 0,8 0, 0,6 P(f ) 0,8 0,8 0, 0,8 P(f 3) 0,8 0,8 0,8 0,5 dec: 0 3 f:. 0, 0, 6 0, 8 0, 5 Să otăm cu F fucţ de reprtţe corespuzătore vrble letore f. Atuc vem: Grfcul lu F este următorul: 0 petru x 0 0, petru 0< x Fx ( ) 036, petru < x 0, 448 petru < x 3 petru x > 3 F(x) 0,488 0,36 0, 3 x

6.. Vrble letore. reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe 7 Propozţ 3. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte, c R ş f, g vrble letore rele smple, defte pe Ω vâd dstrbuţle dte pr: x f: p, ş g y :. q, m Atuc vrblele letore cf, f + g, f g sut desemee vrble letore smple, vâd dstrbuţle dte pr: cx cf f g x + y f g x y : + : :, p p p,,,, m,,, m ude p este probbltte relzăr smulte evemetelor A { f x } { }, dcă P P( A B) B g y u loc relţle: ş. M mult, ître probbltăţle de m sus m m p, p q, p p. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f, g : Ω R două vrble letore. Pe bz coceptulu de depedeţă deft petru evemete se defesc vrblele letore depedete. Dcă f ş g sut două vrble letore smple, cu reprtţle cosderte m sus, tuc ele sut depedete dcă sstemele complete de evemete ( ) ( ) B, m sut depedete, dcă PA ( B) PA ( ) PB ( ) A ş,, petru orce, ş, m su puâd î evdeţă vrblele îsăş ş vlorle lor, f ş g sut depedete dcă P ( f x ş g y ) P( f x ) P( g y ), orcre r f, ş, m. Î czul câd vrblele f ş g sut dscrete cu o ftte de vlor relţle de defţe sut celeş, dor că dc ş prcurg mulţm umărble. Dcă f ş g sut vrble letore cotue, tuc ceste sut depedete dcă:

8 Vrble letore - 6 P(f < x ş g < y) P(f < x) P(g < y), petru orce x ş y d R. f, cu I cel mult umărblă, defte pe I celş câmp de probbltte sut depedete dcă, petru orce submulţme ftă de dc {,, K, } I re loc: O fmle de vrble letore ( ) (,, K, ) Pf < x f < x f < x orcre r f x, x, K, x d R. ( ) ( ) ( ) Pf < x Pf < x L Pf < x, Exemplul. Vrblele letore smple f ş g sut dte pr dstrbuţle de probbltte: 3 4 5 6 f: ş g:. 0, 0, 07, 04, 05, 0, Se cere să se scre dstrbuţle vrblelor letore f + g, f g ş f. x,,,3 ş ( ) Rezolvre: Să otăm cu ( ) respectv g. Atuc evemetele A { f x } { } y,,,3, vlorle vrblelor f,,,, 3 ş respectv B g y,,, 3, formeză ssteme complete de evemete. Se verfcă medt că ş evemetele C A B,,,,3 formeză u sstem complet de evemete. Vrbl letore f + g vlorle x + y,,,, 3 cu probbltăţle PC ( ) PA ( B) PA ( ) PB ( ) (ître vrblele f ş g u fost dtă c u fel de depedeţă dec le cosderăm depedete, cee ce este echvlet cu fptul că sstemele de evemete defte de ele sut depedete). Vrbl letore f g vlorle x y PC r,,,, 3 cu probbltăţle ( ) vrbl letore f vlorle x,,, 3 cu probbltăţle ( ) ( ) PA A PA. Vom obţe stfel:

6.. Vrble letore. reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe 9 f + g 5 6 7 8 9 :, 004. 03, 039, 037, 007, 4 5 6 8 0 5 8 f g: 004, 005, 00, 008, 0, 03, 035, 007, ; f 4 9 :. 0, 0, 07, Î coture vom prezet câtev propretăţ le fucţe de reprtţe socte ue vrble letore. Teorem 3: Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f o vrblă letore relă deftă pe Ω. Atuc fucţ de reprtţe soctă ceste vrble letore F: R [0, ], pr F(x) P(f < x) re următorele propretăţ: ) F este mooto crescătore, ) lm Fx ( ) 0, lm Fx ( ) x x 3) F este cotuă l stâg î orce puct x R. Demostrţe: Fe x, x R. Dcă x < x, tuc { f < x } { f < x } dtortă propretăţ de mootoe probbltăţ, Pf ( < x) Pf ( < x ) Fx ( ) Fx ( ). ) Fe { x } x, tuc şrul { < } u şr descrescător cu lm N este u şr descedet ş: De m sus rezultă că: { f < x } { f < x } I lm. ( ) ( ) ( { } ) ( ) ş, rezultă lm Fx lm Pf< x Plm f< x P 0, dec lm Fx ( ) 0. f x N

0 Vrble letore - 6 Alog, să cosderăm u şr rbtrr { y } tuc şrul { < } lm f x N { f < y } { f < y } U Ω., crescător, cu lm y N, este u şr scedet de evemete ş D relţ de m sus, ţâd sem de comutre lmte cu probbltte petru şrur scedete su descedete rezultă: lm Fy ( ) lm Pf ( < y ) P lm { f < y} P( Ω). Deş o fucţe de reprtţe F este deftă pe R u pe R vom ot F(- ) lm Fx ( ) 0 ş F( ) lm F( x). x x 3) Să luăm u şr crescător ( z ), rbtrr, coverget către x. Atuc şrul de N evemete { < } este scedet ş: f z N { f < z } { f < z } { f < x} U lm. Ţâd sem de ceste egltăţ vem: Fx ( 0) lm Fz ( ) lm Pf ( < z ) P lm { f < z} P( f < x) F( x) cee ce rtă că fucţ F este cotuă l stâg î puctul x, cum cest fost les rbtrr, rezultă că fucţ de reprtţe F este cotuă l stâg pe R. Se pote demostr că propretăţle ), ) ş 3) d teorem de m sus crcterzeză complet fucţ de reprtţe ue vrble letore, î sesul că, fd dtă o fucţe F : R [0.] cu propretăţle de m sus, tuc exstă u câmp de probbltte (Ω, K, P) ş o vrblă letore f : Ω R căre fucţe de reprtţe este fucţ f dtă. Avâd î vedere ş posbltte utlzăr rezulttelor stblte de lz mtemtcă, refertor l fucţle rele de vrblă relă, s- mpus î Teor probbltăţlor utlzre fucţlor de reprtţe î locul vrblelor letore, î studul uor feomee ş expermete letore.

6.. Vrble letore. reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe Teorem 4. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte, f : Ω R o vrblă letore ş F : R [0, ], fucţ s de reprtţe. Atuc re loc: ) Petru orce x R, F(x + 0) F(x) + P(f x) ş F este cotuă î x R dcă ş um dcă P(f x) 0; ) Petru tervlele mărgte, de extremtăţ ş b ( < b) re loc: P( f < b) F(b) - F() P( < f < b) F(b) - F( + 0) P( f b) F(b + 0) - F() P( < f b) F(b +0) - F( +0). Demostrţe: ) Petru clcul lmt l drept î puctul x, cosderăm u şr descrescător ( x ) cu lm x N x. Şrul de evemete { f < x } este u N şr descedet ş re lmt: De c rezultă: lm I { f < x } ({ f < x }) { f x}. ( + ) ( ) ({ < } ) { < } ( ) Fx 0 lm Fx lm P f x P lm f x Pf x. Î celş tmp putem scre: de ude rezultă: { f x} { f < x} U { f x}, cu { f < x} I { f x}, Pf ( x) Pf ( < x) + Pf ( x) Fx ( ) + Pf ( x) su F(x + 0) F(x) + P(f 0) 0, relţe ce rtă că f este cotuă î x dcă ş um dcă P(f x) 0. Petru demostr egltăţle d ) observăm că: de ude rezultă: { f < b} {f < } {f < b} ş { f < b} {f < }, P( f < b) + P(f < ) P(f < b). Ţâd sem de defţ fucţe de reprtţe rezultă: P( f < b) F(b) -F(). { < f < b} {f } { f <b} ş { < f < b} {f },

Vrble letore - 6 d cele două egltăţ de m sus vem: P( < f < b) P(f ) F(b) - F(). Cum F(b) - [F() + P(f )] F(b) - F( + 0), rezultă că: P( < f < b) F(b) - F( + 0). Î mod log se demostreză ş ultmele două egltăţ le puctulu ). Fe cum ρ : R [0, ), spuem despre fucţ ρ că este tegrblă pe R dcă este tegrblă pe orce tervl compct [, b] R cu < b. Petru o stfel de x fucţe se defeşte tegrl mpropre ρ( ) x x dx pr: () dt lm ρ() t ρ t dt. x Spuem că tegrl mpropre de m sus este covergetă dcă lmt d membrul drept exstă ş este ftă. Acestă tegrlă mpropre stă l bz defţe destăţ de reprtţe ue vrble letore. Defţ 3. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte, f: Ω R o vrblă letore ş F fucţ s de reprtţe. Dcă exstă o fucţe ρ: R [0, ) tegrblă pe R, stfel c: F x ( x) ρ( t) tuc fucţ ρ se umeşte destte de reprtţe su destte de probbltte vrble letore f. Teorem 5. Dcă vrbl letore f dmte destte de reprtţe ρ, tuc: P ρ dx ; ) ( f < b) ( x) ) ( ) ρ x dx. b Demostrţe: P( f b) F(b) - F() ρ( x ) dx ρ( x) dx b dt,

6.. Vrble letore. reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe 3 ρ b ( x ) dx + ρ( x) dx ρ( x) dx ρ( x) ρ b dx. ( x) dx lm ρ( x) dx lm F( b) lm F( ) F( ) F( ). b b Teorem 6. Fe ρ destte de reprtţe corespuzătore vrble letore f. Dcă ρ este cotuă îtr-u puct x d R, tuc fucţ de reprtţe F soctă vrble letore f este dervblă î x ş F (x) ρ(x). Recproc, dcă fucţ de reprtţe F este dervblă pe R, tuc f dmte o destte de reprtţe ρ ş F ρ. Demostrţe: Î codţle teoreme: ( x) F( ) ρ ( t) F dt, ş tegrl d membrul drept este o fucţe dervblă î x, r dervt e este ρ(x), dec F (x) ρ(x). Dcă F este dervblă pe R, tuc putem scre: ( x) F( ) F ( t) x F dt, petru x R. Deorece fucţ de reprtţe F este crescătore rezultă că F (x) 0 petru orce x R. Dcă î egltte de m sus trecem l lmt petru -, obţem: F (x) x F (t)dt, petru orce x R, rezultă stfel, că fucţ F stsfce codţle Defţe 3, petru f o destte de reprtţe vrble f. Observţ. Fe ρ ş F destte, respectv fucţ de reprtţe vrble letore f. Să presupuem că ρ este cotuă pe u tervl I R, tuc F este dervblă ş dec cotuă pe I. Dcă, b I ş < b putem scre: x P ( f< b) P ( < f< b) P ( f b) P ( < f b) b ( b ) ρ( ξ) ρ( x)dx,

4 Vrble letore - 6 ude ξ (, b) (ρ fd cotuă m plct o teoremă de mede tegrle de m sus, cre sgură exsteţ lu ξ stfel c ultm egltte scrsă să fe devărtă). D cele de m sus rezultă că: ( ) ρξ P ( f b), ude ξ ( b, ). b Teorem 6. Fe ρ destte de reprtţe corespuzătore vrble letore f. Dcă ρ este cotuă îtr-u puct x d R, tuc fucţ de reprtţe F soctă vrble letore f este dervblă î x ş F (x) ρ(x). Recproc, dcă fucţ de reprtţe F este dervblă pe R, tuc f dmte o destte de reprtţe ρ ş F ρ. Demostrţe: Î codţle teoreme: ( x) F( ) ρ ( t) F dt, ş tegrl d membrul drept este o fucţe dervblă î x, r dervt e este ρ(x), dec F (x) ρ(x). Dcă F este dervblă pe R, tuc putem scre: ( x) F( ) F ( t) x F dt, petru x R. Deorece fucţ de reprtţe F este crescătore rezultă că F (x) 0 petru orce x R. Dcă î egltte de m sus trecem l lmt petru -, obţem: F (x) x F (t)dt, petru orce x R, rezultă stfel, că fucţ F stsfce codţle Defţe 3, petru f o destte de reprtţe vrble f. Observţ. Fe ρ ş F destte, respectv fucţ de reprtţe vrble letore f. Să presupuem că ρ este cotuă pe u tervl I R, tuc F este dervblă ş dec cotuă pe I. Dcă, b I ş < b putem scre: x P ( f< b) P ( < f< b) P ( f b) P ( < f b) b ( b ) ρ( ξ) ρ( x)dx,

6.. Vrble letore. reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe 5 ude ξ (, b) (ρ fd cotuă m plct o teoremă de mede tegrle de m sus, cre sgură exsteţ lu ξ stfel c ultm egltte scrsă să fe devărtă). D cele de m sus rezultă că: ( ) ρξ P ( f b), ude ξ ( b, ). b Teorem 6. Fe ρ destte de reprtţe corespuzătore vrble letore f. Dcă ρ este cotuă îtr-u puct x d R, tuc fucţ de reprtţe F soctă vrble letore f este dervblă î x ş F (x) ρ(x). Recproc, dcă fucţ de reprtţe F este dervblă pe R, tuc f dmte o destte de reprtţe ρ ş F ρ. Demostrţe: Î codţle teoreme: ( x) F( ) ρ ( t) F dt, ş tegrl d membrul drept este o fucţe dervblă î x, r dervt e este ρ(x), dec F (x) ρ(x). Dcă F este dervblă pe R, tuc putem scre: ( x) F( ) F ( t) x F dt, petru x R. Deorece fucţ de reprtţe F este crescătore rezultă că F (x) 0 petru orce x R. Dcă î egltte de m sus trecem l lmt petru -, obţem: F (x) x F (t)dt, petru orce x R, rezultă stfel, că fucţ F stsfce codţle Defţe 3, petru f o destte de reprtţe vrble f. Observţ. Fe ρ ş F destte, respectv fucţ de reprtţe vrble letore f. Să presupuem că ρ este cotuă pe u tervl I R, tuc F este dervblă ş dec cotuă pe I. Dcă, b I ş < b putem scre: P ( f< b) P ( < f< b) P ( f b) P ( < f b) b x ( b ) ρ( ξ) ρ( x)dx, ude ξ (, b) (ρ fd cotuă m plct o teoremă de mede tegrle de m sus, cre sgură exsteţ lu ξ stfel c ultm egltte scrsă să fe devărtă). D cele de m sus rezultă că:

6 Vrble letore - 6 ( ) ρξ P ( f b), ude ξ ( b, ). b Fe x 0 u puct rbtrr d (, b). Dtortă cotutăţ fucţe ρ trecâd l lmtă petru b - 0 ş x ( b) 0, rezultă că ξ x 0 ş re loc egltte: P ( f b) ρ( x0) lm, b 0 b < x0 < b ce ustfcă deumre de destte de probbltte vrble letore f, trbută fucţe ρ. k Exemplul 3. Se dă fucţ ρ: R R, ρ( x). x e + e x ) Să se determe costt k stfel c fucţ ρ să fe destte de reprtţe ue vrble letore f; b) Dcă f ş f sut două vrble letore depedete ş detc reprtzte, vâd ceeş destte de reprtţe, ce lu f, să se clculeze P( f < ş f > ). Rezolvre: π ) ρ(x) este tegrblă pe R ş ρ ( x) dx k. Petru c ρ să fe o destte de reprtţe se mpue k π, de ude rezultă k π. b) Dcă vrblele f ş f sut depedete tuc: Pf ( < ş f > ) P( f < ) P( f > ) [ ] P( f < ) ( ) Pf ρ ( ρ ) ( x)dx (x)dx < rctg e rctg e. π π

6.. Vrble letore depedete 7 6.. Vrble letore depedete Vrblele letore cu proprette de depedeţă ocă u rol cotrl î tor probbltăţlor. Defţ. Fe (Ω, Κ, Ρ) u spţu cu măsură de probbltte complet dtvă ş F (f α ) α I o fmle de vrble letore rele defte pe (Ω, Κ, Ρ). Vom spue că F este o fmle de vrble letore depedete, dcă petru orce prte ftă J I ş orce submulţm borelee le mulţm umerelor rele (B α ) α J re loc egltte: ( ) ( α ) B P f ( Bα ) P f. α J α J Observţ. Dcă F este o subfmle de vrble letore fmle F, dcă F F, tuc depedeţ fmle F mplcă, evdet depedeţ subfmle F. Acest cocept de depedeţă fost trodus de mtemtce H. Stehus ş M. Kc. Să lzăm o crcterzre depedeţe ue fml fte de vrble letore smple. x vlorle pe cre le pote lu Fe ( ) f, o stfel de fmle ş fe ( ),r vrbl letore f. Aceste vrble letore geereză fmlle de prtţ le lu Ω ( D ), defte pr ( ) D A ş A { ( ) },r ω Ω : f ω x Cu ceste otţ re loc: Propozţ. Fml de vrble letore smple ( ) um dcă prtţle ( ), D sut depedete. Demostrţe. Fe fml de dc ( ), q Să otăm { } B x,, depedete. Atuc f sut depedete dcă ş, q, cu q r, petru orce ş să presupuem că vrblele { },,,. f sut

Vrble letore - 6 8 ( ) ( ) ( ) B P f B f P I. Ţâd sem de fptul că ( ) q A B f egltte de m sus deve ( ) q q A P A P I, ce ce rtă pr rbtrrtte dclor q, că prtţle ( ), D sut depedete. Recproc, fe ( ), B o fmle de submulţm borelee de pe drept relă. Atuc ( ) U I A B f, ude { } B x N s : I Cu otţle de m sus obţem ( ) ( ) l I l I I l I I l l l l l l l l P A A A P A P A P B f P I UI UU I ( ) ( ) I B f A P U Am obţut stfel relţ cre dcă depedeţ vrblelor letore ( ), f. Cu utorul fucţlor de reprtţe socte, u crteru de depedeţă petru o fmle de vrble letore este dt pr teorem următore. Teorem. Codţ ecesră ş sufcetă petru c o fmle de vrble letore ( ) I f F α α să fe o fmle de vrble depedete este c:

6.. Vrble letore depedete 9 ( x, x,...,x ) F( x ) F( x )... F( x ) F α α... α α α α α α α, α,..., α x α,x,...,x α α, ude F α α...α { } I, petru orce α ş { } R reprtţe vrble letore -dmesole ( f, f,..., f ) de reprtţe vrble letore f,, α. Observţ. Î czul î cre vrblele letore ( ) α I probbltte ( ρ α ) α I echvletă cu: α α α, r este fucţ de F α este fucţ fα dmt destăţle de, tuc codţ de depedeţă d teorem de m sus este ( x,x,...,x ) ρ ( x ) ρ( x )... ρ( x ) ρ, α α... α α α α α α α α ude ρ α α...α este destte de probbltte soctă vrble letore - dmesole fα α... α. U lt cocept petru depedeţ ue fml de vrble letore este următorul: F f este o fmle de vrble letore depedete k câte k, dcă orce subfmle F k formtă d k Defţ. Spuem că o fmle de vrble letore ( α ) α I vrble letore rbtrre d fml F este o fmle de vrble letore depedete. Observţ 3. Este evdet că orce fmle de vrble letore F depedete este o fmle de vrble letore depedete k câte k, petru orce k ft ş k crd(f). Petru czul două vrble letore depedete re loc următore proprette crcterstcă. Teorem. Vrblele letore f ş g sut depedete dcă ş um dcă vrblele letore f+, g+b sut depedete petru orce, b d R. Petru demostrţ teoreme se cosderă submulţmle borelee le drepte ' ' b, B b, ş se utlzeză relţ de defţe depedeţe. rele B [ ], [ ] b b Aplcţe. Fe vectorul letor bdmesol h (f, g) dt pr tbloul:. f, g 3 4 5 /6 0 0 /6 0 /4 3/8 /4

30 Vrble letore - 6 Să se studeze depedeţ vrblelor letore f ş g. Rezolvre. Vrblele letore mrgle f ş g sut defte pr: 3 4 5 f :, g : / 8 7 / 8 / 6 / 4 3/ 8 5 /6 7 Deorece P(f ş g 3) P(f ş g 3) rezultă că 4 8 4 vrblele letore f ş g u sut depedete. Î prgrful următor vom stbl o măsură grdulu de depedeţă 6.3. Crcterstc umerce le vrblelor letore Vrblele letore sut crcterzte complet pr fucţle lor de reprtţe ş tuc câd ceste exstă, pr destăţle de reprtţe. De multe or îsă, este ecesră ş sufcetă o crcterzre m sumră vrblelor letore. De exemplu, petru determ umărul de mş ecesr petru obţere uu produs îtr-o cttte dtă, este sufcet să cuoştem produsul medu relzt de fecre mşă îtr-o utte de tmp. Astfel de crcterzăr m sumre sut dte pr umte crcterstc umerce c: vlore mede, mometele, dspers, btere mede pătrtcă le ue vrble letore. 6.3.. Crcterstc umerce le vrblelor letore dscrete Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f : Ω R o vrblă letore dscretă. x f:, p I ude I este cel mult umărblă ş p, p > 0, I Defţ. Numărul rel ott cu M(f) ş deft pr: (6.3.) M ( f ) I se umeşte vlore mede vrble letore f. p x

6.3. Crcterstc umerce le vrblelor letore 3 Dcă f este o vrblă letore smplă (mulţme de dc I este ftă), tuc sum d () coţe u umăr ft de terme ş M(f) re ses totdeu. Petru vrblele letore dscrete cu o ftte de vlor dstcte (I mulţme umărblă) sum d () coţe o ftte de terme ş ecestăţle prvd posbltte schmbăr ord termelor îtr-o sere, mpu cerţ c ser p x, cre defeşte vlore mede să fe u um covergetă, c bsolut covergetă. Vlore mede ue vrble letore măsoră tedţ cetrlă reprtţe vlorlor vrble letore. Vlore M(f) repreztă umărul î urul căru se costtă o propere vlorlor vrble letore. Să cosderăm vrbl letore cre socză, î expereţ letore rucăr uu zr, umărul de pucte flt pe fţ superoră zrulu. Acest v ve tbloul de reprtţe: 3 4 5 6 f: 6 6 6 6 6 6 6 7 7 M. ş vlore mede () f p x k 6 6 k k 3, 5 k 6 k 6 Observţ. Dcă vrbl letore f : Ω R este smplă: tuc vlore mede () f cu poderle ( ) p k k,. k x f : p p k x k k k k,, M este med podertă vlorlor ( ) I x k k, Propozţ. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f, g : Ω R vrble letore dscrete. Dcă vlorle med M(f) ş M(g) exstă, tuc ş vrblele letore f + g ş λf, cu λ R, u vlor med ş u loc următorele relţ: ) M(f + g) M(f) + M(g), b) M(λf) λm(f), c) dcă î plus vrblele f ş g sut depedete, tuc exstă ş M(f g) ş re loc M(f g) M(f) M(g).

3 Vrble letore - 6 Demostrţe: Deorece f ş g sut dscrete, u dstrbuţle de form: x f : p I, y g : g cu I ş J cel mult umărble. Vrbl letore f + g re dstrbuţ: x + y r I, ude r J P( f x,g y ). + M(f + g) r ( x y ) x r + y r I J I J J I x p + y q M(f ) + M(g). I J λx Dstrbuţ vrble letore λf este, dec M ( λf) p I λpx λ px λmf ( ). I I Dcă f ş g sut depedete, tuc r pq ş: Mfg ( ) xypq xp yq Mf ( ) Mg ( ). I J I J Î geerl, vlore mede produsulu două vrble letore dferă de produsul vlorlor med le celor două vrble letore. O legătură ître ceste vlor med este dtă de egltte lu Schwrtz. Teorem. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f, g : Ω R două vrble Mg exstă. Atuc re loc letore dscrete stfel îcât Mf ( ) ş ( ) (6.3.) Mf ( g) Mf ( ) Mg ( ),. Demostrţe: Să cosderăm vrbl letore hα ( f αg) Observăm că h α 0 petru orce α R ş dec, l fel Mh ( α ) R. Î bz Propozţe vem:, ude α R. 0, petru orce α

Obţem stfel egltte: 6.3. Crcterstc umerce le vrblelor letore 33 ( α ) ( ) α ( ) + α ( ) Mh Mf Mfg Mg. ( ) ( ) ( ) Mf αmfg + α Mg 0, petru orce α R. Cosderăm membrul stâg l egltăţ de m sus c u trom de grdul do î α, fd poztv su ul petru orce α R, rezultă că dscrmtul său Mfg Mf Mg este egtv su 0, dec vem: [ ( )] ( ) ( ) [ Mfg ( )] Mf ( ) Mg ( ), de ude rezultă egltte () ş teorem este demostrtă. Fe f : Ω R o vrblă letore dscretă ş A u evemet d K (A K) x stfel că P(A) > 0. Să presupuem că f re dstrbuţ de probbltte, cu I p I mulţme umărblă. Defţ. Dcă ser xp ( f x) A este bsolut covergetă, tuc vlore: I (6.3.3) MfA ( ) xp ( f x) I se umeşte vlore mede codţotă vrble letore f, de evemetul A. Dcă î loc de evemetul A cosderăm u sstem complet de evemete ( A ), J cu J cel mult umărblă ş PA ( ) A > 0 tuc re loc următore relţe de legătură ître vlore mede lu f, M(f) ş vlorle med codţote le lu f, MfA ( ), ş ume: (6.3.4) Mf ( ) PA ( ) MfA ( ). J

34 Vrble letore - 6 x Defţ 3. Fe f : Ω R o vrblă letore dscretă petru cre exstă p I M(f). Atuc vrbl letore g : Ω R, cre re dstrbuţ de probbltte dtă pr g f M ( f ) : se umeşte vrblă btere de l vlore mede lu f. p I Ţâd sem că vlore mede ue vrble letore costte este costt îsăş, rezultă că M(g) M(f) - M(M(f)) M(f) -M(f) 0. Defţ 4. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f : Ω R o vrblă letore dscretă. Petru orce N ( ), vlore mede vrble letore f, (6.3.5) ( ) ( M f M f ), dcă exstă se umeşte mometul de ordul l vrble letore f. Vlore mede vrble letore f, (6.3.6) ( ) ( M f M f ) se umeşte mometul bsolut, de ordul, l vrble letore f. Să otăm, petru smplfcre screr, Mf ( ) f ş să presupuem că cestă vlore mede exstă. f f, Vlore mede vrble letore ( ) (6.3.7) m ( f) M ( f f) [ ] se umeşte mometul cetrt de ordul l vrble letore f. Dcă vrbl letore dscretă f, cosdertă m sus, re dstrbuţ x f:, vlorle med ş mometele cosderte m sus exstă, tuc ceste u p I exprmărle: (6.3.8) () f P x, M ( f ) P x m (f ) P ( x f ) I M. I Defţ 5. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f : Ω R o vrblă letore dscretă. Mometul cetrt de ordul do l vrble letore f, dcă exstă, se I

6.3. Crcterstc umerce le vrblelor letore 35 umeşte dspers su vrţ vrble letore f ş se oteză cu ( ) x D f su σ ( f). Dcă f re dstrbuţ dtă pr f : p, tuc: I I (6.3.9) D () f σ () f m (f ) P ( x f ). Vlore D(f) σ(f) m ( f) se umeşte btere mede pătrtcă vrble letore f. Dcă vlore mede ue vrble letore este o vlore umercă î urul căre se costtă o grupre vlorlor vrble letore, dspers ş btere mede pătrtcă sut dctor ce m utlzţ petru crcterz împrăştere vlorlor ue vrble letore î urul vlor med. Teorem. Dcă dspers D ( f) vrble letore dscrete f exstă, tuc u loc egltăţle (6.3.0) D ( f) M ( f) [ M( f) ] (6.3.) D ( f) λ D ( f), petru orce λ R. Demostrţe: ( ) ( ) [ ] [ ( ) ] D ( f ) M f f M f f M f f f + f ( ) ( ) ( ) ( ) [ ( )] Mf fmf + f M f Mf [( ) ] ( ) [ ] ( ) D f M f f M f f M f f D ( λ ) λ λ λ λ λ ( f ) (mtm că f M( f)). Teorem 3. Dcă vrblele dscrete f ş g sut depedete re loc: D f + g D ( f) + D ( g). (6.3.) ( )

36 Vrble letore - 6 Demostrţe: Fe vrblele letore bter f f f ş g g g, ude f M( f) ş g M( g). Dcă f ş g sut depedete rezultă că f ş g sut depedete. D ( f + g ) M f + g ( f + g ) M f f + g g [ ] [( ) ( )] ( ) ( ) [ ] ( ) M f + g M f + g M f + f g + g ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) Mf + Mf Mg + Mg Mf + Mg D f + D g. ( ) ( ) Exemplul. Să rucăm o moedă de tre or ş să cosderăm vrbl letore f, cre c vlor umărul cre dcă de câte or s- obţut fţ pe cre este mrct bul. f vlorle 0,, su 3. Î cestă expereţă letore exstă 8 czur posble. Vrbl f vlorle de m sus cu probbltăţle Pf ( 0) 3 Pf ( ) 8, Pf ( ) 3 8 ş Pf ( 3) 8. Dstrbuţ de probbltte vrble letore f pote f reprezettă pr următore hstogrmă, r tbelul următor coţe elemete utle clcululu vlor med ş dsperse vrble letore f. 8, P(f) f D(f) fp(f) f f P ( f ) 3 0 0 0 0 8 8 3 3 3 8 8 8 8 3 6 4 8 0 3 f 8 3 8 Totl 8 8 8 8 3 9 9 8 8 M,5 M 3,0

6.3. Crcterstc umerce le vrblelor letore 37 D tbelul de m sus vem M(f),5, M ( f) 30,, r dspers σ ( f) M ( f) [ M( f) ] 30, ( 5, ) 30, 5, 075,. Abtere mede părtcă este σ 075, 087,. Exemplul. U ucător este dspus să îcerce l u oc de oroc pâă l prm ereuştă. Ştd că l fecre îcercre î prte, şsele de reuştă sut de, să se 3 scre dstrbuţ vrble letore umărulu de îcercăr ecesre pâă l prm reuştă ş fucţ de reprtţe soctă ceste vrble letore. Să se clculeze vlore mede ş dspers ceste vrble letore. Rezolvre: Fe f umărul îcercărlor ecesre pâă l prm reuştă. Se observă că Pf ( ) 3, ( ) ( ) ( ) ( ) P f P A I A P A P A 3 3 3 ude A este evemetul l prm îcercre vem reuştă, r A este evemetul l dou îcercre se obţe o reuştă. După celş rţomet se stbleşte că k Pf ( k). Vrbl letore f v ve dstrbuţ dtă pr: k 3 ( x) P( f < x) f: 3 p < x 3 3 3 3 L L 3 L L. F este o fucţe î scră cu o ftte de trepte. Mf ( ) + + + + + 3 3 L L 3 3 3 3 + + + + + 3 3 L L 3 3 3. Petru clcul sum de m sus otăm u. Ţâd sem că u (0, ) ş 3 utlzâd ser geometrcă vem + u + u u + L +, relţe, cre îmulţtă cu u

38 Vrble letore - 6 ş dervtă î rport cu vrbl u, v ve î membrul drept sum d prteză vlor med M(f). Se obţe M(f) 3. Petru clcul dspers vrble letore f, folosd formul (0) obţem ( ) D f Mf ( ) Mf ( ) Mf 9. Dstrbuţ vrble letore f este [ ] ( ) 3 L L dtă pr f : L L. 3 3 3 3 3 Se obţe Mf ( ) 5, D ( f) 5 9 6 ş Df ( ) 6 7,. Cele de m sus rtă că, î mede, ucătorul re evoe de 3 îcercăr pîă l prm reuştă, r D(f),7 rtă că btere (mede pătrtcă) de l vlore mede 3, l cre e putem ştept î cest expermet letor, este de,7. 0.3.. Crcterstc umerce le vrblelor letore cotue Vom cosder, petru îceput, câtev cosderţ supr tegrle Rem- Steltes, bsolut ecesre î cele ce urmeză. Fe [, b] R, < b u tervl îchs ş mărgt. Mulţme de pucte {,,, } x 0 x K x, cu x0 < x < x < L < x b se umeşte o dvzue segmetulu [, b]. xk x k se umeşte orm dvzu. k Fe f, g : [, b] R două fucţ mărgte ş î plus presupuem că g este crescătore. Numărul ν( ) mx ( ) Defţ 6. Sum: [ ] (6.3.3) σ ( fgξ ) f( ξ ) gx ( ) gx ( ) ude [ x x ),, ξ,, portă umele de sumă Rem-Steltes fucţe f î rport cu fucţ g. Defţ 7. Spuem că fucţ f este tegrblă Rem-Steltes (R-S) î rport cu g pe [, b], dcă exstă u umăr rel I cu proprette că petru orce ε > 0, exstă δ(ε) > 0, stfel îcât, orcre r f o dvzue lu [, b] cu orm ν( ) < δ(ε) să vem:,

(6.3.4) ( fg ) orcre r f legere puctelor [ ) 6.3. Crcterstc umerce le vrblelor letore 39 σ,, ξ I < ε, ξ x, x,,. Numărul I este pr defţe tegrl Rem-Steltes lu f î rport cu g pe [, b] ş se oteză pr: (6.3.5) f ( x) dg( x) I. b Observţ. Dcă g(x) x se obţe tegrl Rem, dg(x) u repreztă îtotdeu dfereţl fucţe g, fucţ g pote să u fe dfereţblă pe [, b] ş tegrl R-S să exste. Teorem 4. Codţ ecesră ş sufcetă c f să fe tegrblă R-S, î rport cu g, pe [, b], este c orcre r f şrul de dvzu {, cu şrul ormelor { ( )} } N { } tzâd l 0, şrul sumelor tegrle R-S σ (,, ξ ) ν N fg să fe N coverget l I. Petru clculul ue tegrle R-S putem folos defţ, î umte codţ, clculul tegrle R-S se reduce l clculul ue tegrle Rem. Teorem 5. Dcă fucţ f este cotuă pe [, b] ş g dervblă cu dervt cotuă pe [, b], tuc: b b (6.3.6) ( S ) f ( x) dg( x) ( R) f ( x) g ( x) R dx. De semee re loc următorul rezultt de reversbltte (formul de tegrre pr părţ), cre se utlzeză, de obce, câd u sut îdeplte codţle d teorem de m sus, dr schmbâd rolul lu f cu g ele dev stsfăcute. Teorem 6. Dcă f este tegrblă (R-S) î rport cu g pe [, b], tuc g este tegrblă (R-S) î rport cu f pe [, b] ş re loc: b b (6.3.7) f ( x) dg( x) f ( b) g( b) f ( ) g( ) g( x) df ( x) Să presupuem cum că tegrl ( x) dg( x) orce b >. Dcă lmt: b (6.3.8) lm f ( x) dg( x) b b f exstă ş este ftă, petru

40 Vrble letore - 6 exstă ş este ftă, spuem că tegrl (R-S) fucţe f(x), î rport cu g(x), pe [, + ), este covergetă (re ses) ş este dtă de: b (6.3.9) ( x) dg( x) lm f ( x) dg( x) f. b Itegrlele R-S pe tervlele emărgte (-, + ), (-, ) pot f reduse l ce deftă m sus. Să cosderăm cum, czul geerl l ue vrble letore f, dscrete su cotue. Fe F fucţ s de reprtţe, cest este o fucţe crescătore, I(x) x, fucţ detcă ş fe o dvzue tervlulu [, b). Atuc sum: (6.3.0) σ ( I,F, ξk ) ξk[ F( xk ) F( x k ) ] ξkp( xk f < xk ) k împărţtă cu P( f < b) F(b) - F() pote f cosdertă c o proxmţe vlor med vrble letore pe tervlul [, b), proxmre fd cu tât m buă cu cât orm dvzu este m mcă. Se pote tuc cosder tegrl R-S fucţe detce I(x) x î rport cu fucţ de reprtţe F: b (6.3.) lm σ ( ξ ) ( ) ( ) I,f, k xdf x, ν 0 împărţtă cu F(b) - F(), c vlore mede vrble letore f pe tervlul [, b). Deorece fucţ I(x) este cotuă, r F este crescătore, tegrl exstă ş este depedetă de legere puctelor [ x x ) ξ k k, k. k Î potez că xdf ( x) este bsolut covergetă, dcă ( ) df x lm ( Fb F) bsolut covergetă, cum ( ) ( ) x este, sutem coduş l def b vlore mede vrble letore f, M(f) pr: (6.3.) M () f xdf() x. Dcă f este o vrblă letore dscretă, luâd puctele dvzu, î ş fel c ele să u cocdă cu vlorle vrble letore f, r puctele ξ k chr vlorle vrble letore f, ţâd sem că dcă î tervlul [ xk xk) găsesc vlor le vrble letore f, tuc Px ( f x ) obţem:, u se k < k 0, d ()

ude p P( f v ) 6.3. Crcterstc umerce le vrblelor letore 4 ( f ) M p k v k, k I k k, r v k sut vlorle vrble letore dscrete f, dcă exct relţ de defţe (). Pe bz celor de m sus re loc: Defţ 8. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte, f : Ω R o vrblă letore ş F fucţ s de reprtţe. Dcă ( x) vlore mede: (6.3.3) M() f xdf() x xdf este covergetă, vrbl letore f re f. Î czul câd vrbl letore f dmte o destte de reprtţe ρ cotuă pe porţu, tuc F este dervblă î orce puct x î cre ρ este cotuă ş F ( x) ρ ( x). Î cest cz tegrl d (3) se reduce l o tegrlă Rem ş f re vlore mede: (6.3.4) M() f xρ() x f dx. Pord de l ceste exprmăr le vlor med, le ue vrble letore f, tuc câd tegrlele cre terv, sut corect defte, exstă ş sut fte, celellte crcterstc umerce le ue vrble letore cotue se exprmă pr: ) Mometul de ordul k: M b) Mometul bsolut de ordul k: M c) Mometul cetrt de ordul k: m d) Dspers: k k k () f M( f ) x df( x) x ρ( x) dx k. k k k ( f ) M( f ) x df( x) x ρ( x) dx k. () k ( ) k k f M f f ( x f ) df( x) ( x f ) ρ( x) dx k, D (f ) m (f ) (x f ) df(x) (x f ) f (x) dx.

4 Vrble letore - 6 e) Abtere mede pătrtcă: () σ M () f ( x f ) df( x) ( x f ) ρ( x)dx D f f Cu exprmărle de m sus se costtă că propretăţle crcterstclor umerce le ue vrble letore dscrete rămâ vlble ş î czul cotuu, dec sut, î geerl, vlble. Fe f o vrblă letore ş M(f) vlore s mede (deseor tereseză frecveţ bterlor de l vlore mede) depăşd o umtă lmtă L > 0 su ( evemetulu opus) frecveţ bterlor sub lmt L. Răspusul este dt de: Teorem 7. (Iegltte lu Cebîşev). Dcă σ este dspers vrble letore f, tuc probbltte c modulul bter f - M(f) să vlor m mr decât u umăr L > 0 este m mcă decât σ L, dcă: ( ) (6.3.5) P f M( f) L σ L,Ö su: σ (6.3.5 ) P( f M( f) < L) >. L Demostrţe: Să otăm λ L σ, rezultă. Se mpue λ >. Ţâd sem σ λ L că L λσ egltte lu Cebîşev se m scre sub form: (6.3.6) P ( f M ( f ) λσ ), λ ude σ D(f) este btere mede pătrtcă vrble letore f. Fe: Aλ { ω Ω: f( ω) M( f) λσ}. Atuc vem: Deorece f M( f) [( )] ( ) [( ( )) ] [( ) / λ] 0 rezultă că M[ ( f M( f) ) / Aλ ] 0 σ λ λ D ( f) M f M( f) P A M f M f / A + ( ) ( ) + PAλ M f Mf A [ ]

6.4. Fucţ crcterstcă soctă ue vrble letore 43 D egltte de m sus se obţe egltte: [( ) ] ( ) σ λ λ D ( f) M f M( f) / A P A. Pe de ltă prte, d modul cum fost deftă mulţme A λ, rezultă că pe cestă mulţme f M( f) λσ, de ude vem M f M( f) / Aλ λσ. Am [ ] [( ) ] obţut stfel egltte P( A ), cre mplcă ( ) σ λ σ λ PA λ λ, cee ce rtă că egltte (6.3.6) este demostrtă, e fd echvletă cu egltăţle (6.3.5) ş (6.3.5 ). Teorem este complet demostrtă. 6.4. Fucţ crcterstcă soctă ue vrble letore U strumet de studu l vrblelor letore, uşor de mâut, coducâd l clcule m smple ş cu plcţ î studul proceselor stocstce, îl costtue fucţle crcterstce. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte, f : Ω R o vrblă letore, tuc fucţ ( ) ( ) g ω e tf ω, ude este utte mgră, r t este u prmetru rel, este o ouă vrblă letore, e re îsă vlor complexe. Vrbl g se m pote exprm g(ω) cos tf(ω) + s tf(ω) ş re modulul egl cu utte, g( ω ). Evdet, dcă f este o vrblă letore dscretă tuc ş g este dscretă ş l fel dcă f este cotuă g este cotuă. Defţ. Se umeşte fucţe crcterstcă vrble letore f, plcţ ϕ : R C, deftă pr relţ: (6.4.) (t) M( e t f x ) e t df( x) ϕ. Dcă f este o vrblă letore dscretă dtă pr: xk (6.4.) f:, pk k, tuc fucţ crcterstcă soctă lu f este deftă pr:

44 Vrble letore - 6 t xk (6.4.3) ϕ( t) e pk. k Dcă f este o vrblă letore cotuă ş re destte de reprtţe ρ(x), tuc fucţ crcterstcă soctă lu f este dtă pr: (6.4.4) () t x ϕ t e ρ( x) dx. D cele prezette pâă cum, rezultă că, ue vrble letore f se socză o fucţe de reprtţe F cotuă l stâg ş o fucţe crcterstcă cotuă. M mult, ceste fucţ crcterzeză, probblstc, vrbl letore f, putâd-o îlocu î dverse clcule, m les, câd ceste se smplfcă pr folosre ue su lte d fucţle socte. Teorem. Fucţ crcterstcă, ue vrble letore f, dmte următore dezvoltre î sere de puter: M (6.4.5) () ( f ) 0 ϕ t t,! ude Mf ( ) este mometul de ordul l vrble letore f. Demostrţe: Îtr-devăr îlocud î () ( t f ϕ t M e ) e t x df( x) fucţ e tx e obţem () ( ) cu dezvoltre e î sere de puter t x t x M f ϕ t t. 0! 0! Acestă egltte permte să se clculeze, m uşor, pe bz fucţe crcterstce, mometele de orce ord le vrble letore f, ş ume vem: ϕ M( f ) t C t, ude C 0! () D cele de m sus rezultă: M f d ϕ ( ) ( t). dt d ϕ( t), dr C. dt! t 0 t 0

6.4. Fucţ crcterstcă soctă ue vrble letore 45 Teorem. Dcă vrbl letore f dmte o reptţe cotuă, tuc destte de reprtţe vrble letore f, ρ(x) este dtă, cu utorul fucţe crcterstce ϕ corespuzătore, pr: ρ π ( ) t x x e ϕ() t dt. Exemplul. Se dă fucţ crcterstcă ue vrble letore f, ϕ( t) ( + e t ) 4. Să se scre fucţ de reprtţe corespuzătore vrble letore f. Rezolvre: ( ) t t t ϕ t ( + e ) + e + e 4, de ude rezultă că vrbl 4 4 letore vlorle 0,, cu probbltăţle 4,, 4, dcă dstrbuţ lu f este 0 f: 4 4. Fucţ de reprtţe corespuzătore este: Fx ( ) 0 petru x 0 petru 0< x 4 3. petru < x 4 petru x > Exemplul. Să se scre fucţ de reprtţe corespuzătore vrble f, petru cre e t este dtă fucţ crcterstcă ϕ( t). Rezolvre: Observăm că et <. Să otăm e t r, tuc:

46 Vrble letore - 6 t ϕ() t ( r) r e. + r 0 0 Deducem că vrbl letore f re dstrbuţ de probbltte dtă pr: 0 L L f: L L ş fucţ de reprtţe: F(x) k 0 0 k+ petru x 0 petru 0 < x. petru x <,,3,K 6.5. Depedeţ vrblelor letore. Corelţe. Coefcet de corelţe Fe f ş g două vrble letore, ele pot f depedete, ître ele pote exst o depedeţă fucţolă, de exemplu, f h(g) su pot f depedete, dr u fucţol, dcă ître ele pote exst o depedeţă de tură letore. Covrţ ş coefcetul de covrţă repreztă măsur le grdulu de depedeţă letore două vrble. Fe (Ω, K, P) u câmp de probbltte ş f, g : Ω R două vrble letore. Fe f, g vlorle lor med. Defţ. Se umeşte corelţe su covrţă vrblelor letore f ş g vlore: [ ] (6.5.) cov( fg, ) M ( f f)( g g). D defţ de m sus, rezultă medt că, covrţ re următorele propretăţ: ) cov (f, g) cov (g, f) - proprette de smetre;

6.5. Depedeţ vrblelor letore. Corelţe. Coefcet de corelţe 47 b) cov (αf, βg) αβ cov (f, g) - proprette de omogette; c) cov (f, g) M(f g) - M(f) M(g). Ultm proprette stbleşte legătur ître covrţ vrblelor letore f ş g, ş vlorle med le lu f g, f ş g. Dcă cov (f, g) 0, se spue că vrblele letore sut ecorelte. Se observă medt că, dcă vrblele letore f ş g sut depedete, tuc M(f g) M(f) M(g) ş d c) rezultă că ele sut ecorelte. Dcă vrblele f ş g sut ecorelte, tuc re loc M(f g) M(f) M(g), dr ele u sut î mod oblgtoru depedete. O măsură stdrdztă depedeţe două vrble letore o repreztă coefcetul de corelţe. Defţ. Se umeşte coefcet de corelţe l vrblelor f ş g vlore: cov ( fg, ) (6.5.) ρ( fg, ). D ( f) D ( g) Dcă vrblele f ş g sut dscrete ş u vlorle ( ) p P( f x ş g y ), N tuc: ( f,g) ( x f )( y g) ρ. D (f )D (g) x N, respectv ( ) p y N ş D egltte lu Schwrtz rezultă medt că orcre r f două vrble letore f ş g : Ω R: (6.5.3) ρ ( fg, ). M mult, re loc: Teorem. Ître două vrble letore f ş g exstă o relţe lră dcă ş um dcă: ρ fg,. (6.5.4) ( ) Pe lâgă cele rătte m sus exstă ş lte măsur le grdulu de depedeţă două vrble, dtre cre mtm coefcetul de cotgeţă. Exemplul. Fe vectorul letor h (f, g) dt pr tbloul:

48 Vrble letore - 6 f g 6 0 0 3 4 0 0 0 4 3 8 4 6 0 Să se studeze depedeţ ş ecorelre vrblelor letore f ş g. Rezolvre: Vrbl letore f vlorle ş cu probbltăţle Pf ( ) + 6 6 8, Pf ( ) + 3 4 + 8 4 7. Vlore letore g 8 vlorle: 0,,, 3, 4 cu probbltăţle Pg ( 0) 6, Pg ( ) 4, Pg ( ) 3 8, Pg ( 3) 4 ş Pg ( 4), dcă dstrbuţle lu f ş g sut dte pr: 6 Petru produsul f g se obţe dstrbuţ: 0 3 4 f: 7 8 8, g: 3 6 4 8 4 6. 0 3 4 6 8 f g: 6 0 7 0 0 4 6 4. Clculâd vlorle med corespuzătore obţem M(f) 5, M(g), M(f g) 8 5 5, cov(f, g) M(f g) - M(f) M(g) 4 8-5 0. Dec vrblele letore f ş 4 g sut ecorelte, dr P(f ş g ) 4 P(f ) P(g ) 7, cee ce rtă 8 4 că f ş g u sut depedete.