ANALIZA UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ŞI A SALARIZĂRII MUNCII

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ANALIZA UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ŞI A SALARIZĂRII MUNCII"

Transcript

1 ANALZA ULZĂR FORŢE DE MUNCĂ Ş A SALARZĂR MUNC 3. ANALZA ULZĂR EXENSVE A FORŢE DE MUNCĂ 3.. Efectvul ş calfcarea forţe e mucă Forţa e mucă e care pue u aget ecoomc e eveţază pr umărul peroalulu agajat, cator ce poate f etermat la u momet at au petru o peroaă. Numărul e peroal la u momet at repreztă efectvul zlc al alaraţlor ş e urmăreşte la îceputul ş fârştul peroae. El caracterzează poteţalul uma e care pue utatea ş ete coerat ca u cator e toc. Î efectvul zlc e clu: toţ alaraţ agajaţ cu cotracte vuale e mucă, pe urată etermată au eetermată, exteţ la acea ată, cluv alaraţ e la alte frme petru care e lvrează fo e alar; alaraţ care u ş-au putut îepl oblgaţle e mucă, aflâue î coce mecale, coce e matertate, petru îgrjrea coplulu bolav, petru creşterea coplulu pâă la a, î coce e oă, î coce fără plată, beefc e tmp lber prevăzut e lege au tablt pr cotract colectv e mucă, î greve au îvoţ etc. alaraţ ce îlocuec alţ agajaţ pe peroae ma mar e 3 e zle; alaraţ care ut agajaţ cu fracţu e ormă, care ut cluş proporţoal cu tmpul efectv lucrat. Nu ut cuprş alaraţ care lucrează î trăătate, precum ş peroaele agajate pe bază e cotract e pretăr ervc, e colaborare, coveţ, care pretează ervc pr cumul e fucţ etc.

2 4 Stattca îtreprer Salaratul ete peroaa care-ş exerctă actvtatea pe baza uu cotract e mucă îtr-o utate ecoomcă au ocală feret e forma e e propretate au la peroae partculare, î cmbul ue remueraţ ub formă e alaru, plătt î ba au atură, ub formă e como etc. Numărul meu al alaraţlor e eterma potrvt relaţe: Dc î care: -,2,..., zle ale peroae î care utatea ş-a efăşurat actvtatea; - efectvul peroalulu î zua ; petru zlele lbere ş ărbătorle legale ete luat umărul ultma z lucrătoare; - D c urata caleartcă a peroae. Petru categorle e peroal care au u gra rcat e tabltate efectvul meu e calculează ca o mee artmetcă mplă ître extetul la îceputul peroae ş extetul la fârştul peroae, upă relaţa: î care: - efectvul peroalulu la îceputul peroae; - 2 efectvul peroalulu la fârştul peroae. Petru peroae ma mar e o luă (trmetru, emetru, a) umărul meu e peroal e poate calcula ca mee artmetcă mplă a umerelor me luare: m j j N î care: - j, 2,..., m umărul lulor î care utatea ş-a efăşurat actvtatea; - j umărul meu e peroal corepuzător lu j; - N umărul e lu corepuzător peroae.

3 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 5 Î aalza tattcă, caracterzarea velulu e calfcare a muctorlor ş a graulu e complextate a lucrărlor executate e realzează cu ajutorul catorlor: categore mee e îcarare a muctorlor ( K ); categore mee e îcarare a lucrărlor( K). l Categora mee e îcarare e calculează ca o mee artmetcă poerată a categorlor e îcarare K cu tructura muctorlor ( ), atfel: K K K K x î care: -,2,..., categor e îcarare; - umărul muctorlor categora ; K - x mărmea cu care cotrbue fecare categore e muctor la formarea categore me e îcarare. Categora mee a lucrărlor e calculează ca o mee artmetcă poerată a categorlor e îcarare a lucrărlor (K l ) cu tructura om-orelor ormate î fşa teologcă pe categor e lucrăr ( ), atfel: K K K x l K î care: - umărul e ore ormate î fşa teologcă petru executarea lucrărlor e categora ; - K x l mărmea cu care cotrbue fecare categore la formarea categore me e îcarare a lucrărlor. terpretare: K > K l muctor cu u vel e calfcare uperor execută lucrăr e o complextate ma reuă, fapt ce reflectă o folore

4 6 Stattca îtreprer ecorepuzătoare a forţe e mucă, cu efecte efavorable aupra celtuellor cu alarle; K < K l lucrăr e complextate uperoară ut realzate e către muctor cu u vel e calfcare ma reu, fapt ce poate flueţa egatv caltatea lucrărlor executate cator tattc a mşcăr forţe e mucă Mşcarea forţe e mucă repreztă mofcarea umărulu e peroal ca urmare a trărlor ş plecărlor e alaraţ îtreprere îregtrate î curul peroae e aalză; ea e mafetă cu o tetate fertă pe categor e peroal. Mşcarea peroalulu cauze obectve, cum ut, e exemplu, retrâgerle e actvtate, cauzele aturale au retructurarea îtreprer, ete u feome ecear ş, î măura î care ete cotrolat e agetul ecoomc, u trebue ă atreeze efecte egatve mportate. Plecărle îtreprere atorate uor cauze e or ubectv ut cupre î fluctuaţa forţe e mucă. Prtre acete cauze e umără ema, efacerea cotractulu e mucă, cpla, competeţa etc. Petru îtreprere, caracterul eorgazat al plecărlor e peroal ş î pecal e muctor calfcaţ, geerează efecte egatve. Acete efecte apar atuc câ locurle e mucă rămae lbere, î pecal cele eervte e peroal cu îaltă calfcare, preupu agajăr e peroal, o peroaă e tmp petru acomoarea acetora cu ole coţ au ueor petru calfcare etc. Prcpal cator care caracterzează tetatea mşcăr forţe e mucă ut: Coefcetul trărlor (K ) reflectă tetatea trărlor e peroal ş e etermă ca raport ître umărul celor care -au agajat î curul peroae () ş umărul meu e peroal () ale peroae aalzate. K Coefcetul plecărlor (K P ) e calculează ca raport ître umărul celor plecaţ îtreprere motve obectve (retrâgerea actvtăţ, cauze aturale, trafer î tere e ervcu etc.) î curul peroae (P) ş umărul meu e peroal () ş eveţază tetatea plecărlor.

5 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 7 K P P Coefcetul fluctuaţe au al mşcăr e pro e calculează ca raport ître umărul celor cuprş î fluctuaţa efectvă ( P f ) ş umărul meu e peroal (): K f Pf Coefcetul mşcăr totale (geerale) K g e calculează ca raport ître totalul trărlor () ş plecărlor (P) ş umărul meu e peroal au ca umă a coefcetulu trărlor ş plecărlor: + P K g K + K P Vecmea mee î îtreprere ( V ) e calculează ca o mee artmetcă poerată a grupelor e vecme cu tructura peroalulu pe grupe e vecme, atfel: V V V î care: - V vecmea pe grupe; - tructura umărulu e peroal pe grupe e vecme Aalza tattcă a îeplr plaulu forţe e mucă La velul categore e peroal: a) cele îeplr plaulu umărulu e peroal e va calcula atfel: pl î care: - pl ş ut umărul e peroal categora, plafcat ş, repectv, realzat; -,2,..., categora e peroal;

6 8 Stattca îtreprer b) epăşrea (erealzarea) faţă e pla a umărulu e peroal categora, exprmată î cfre relatve: l R pl c) epăşrea (erealzarea) faţă e pla a umărulu e peroal categora, exprmată î cfre abolute: pl R pl Î corelaţe cu cator îeplr plaulu proucţe e etermă cator: a) mofcarea (ecooma /rpa) relatvă e forţă e mucă exprmată î cfre relatve: M R ( ) R qp qp W b) mofcarea (ecooma /rpa) relatvă e forţă e mucă exprmată î cfre abolute: pl M A R( ) qp terpretare: M R A ş M R R > rpă relatvă e forţă e mucă M R A ş M R R < ecoome relatvă e forţă e mucă 3..4 Aalza î tatcă a folor tmpulu e lucru Aalza folor tmpulu e lucru e realzează pe baza atelor balaţa utlzăr tmpulu e lucru, balaţă ce e îtocmeşte uma petru muctor, la velul îtreprer ş cupre ate cumulate e la îceputul aulu. Î balaţa utlzăr tmpulu e lucru ut cuprş următor cator, exprmaţ î om-zle ş om-ore: ) Foul e tmp caleartc ( c ), etermat ca u prou ître umărul meu e muctor Σ ş umărul e zle caleartce ale peroae (luă, trmetru, emetru, a) (D c ):

7 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 9 C D C ; 2) mpul e reapau ăptămâal, ărbător legale ş alte zle elucrătoare ( l ), ce e calculează ca u prou ître umărul meu e muctor (Σ ) ş umărul zlelor lbere (Z l ): l Z l ; 3) Coce e oă ( co ). mpul aferet acetor coce ete preluat ocumetele e eveţă prmară. 4) Foul e tmp maxm pobl petru lucru ( ) e calculează căzâ foul e tmp caleartc tmpul aferet zlelor e repau ăptămâal, ărbătorlor legale, altor zle elucrătoare ş cocelor e oă: +. c ( ) 5) mp efectv lucrat î program ormal reflectă tmpul efectv lucrat îtr-o aumtă peroaă e tmp. Se calculează ca fereţă ître foul e tmp maxm pobl ş tmpul elucrat. Dfereţa e face eparat petru catorul exprmat î om-zle, repectv om-ore. Î practcă, catorul e etermă eveţa operatvă a îtreprer, repectv foaa colectvă e prezeţă. 6) mpul elucrat î carul programulu ormal e lucru. mpul elucrat î carul programulu ormal e lucru ete eveţat î balaţă î zle îtreg, care e traformă î ore, pr multplcarea acetua cu urata mee ormală a zle e lucru. mpul elucrat e etermă ca fereţă ître foul e tmp maxm pobl ş tmpul efectv lucrat. elucrat Durata ormală a zle e lucru (ore/z) ete urata tabltă pr lege, cotracte colectve e mucă au etţe juecătoreşt ş varază pe ramur ale ecoome, ectoare e proucţe, categor e alaraţ etc. Nvelul maxm al acetu cator, tablt pr lege, ete e 8 ore. Durata mee a zle e lucru eveţază umărul meu e ore lucrate e o peroaă îtr-o z ( z ) ş e calculează ca u raport ître tmpul efectv lucrat exprmat î om-ore ( ) ş tmpul efectv lucrat exprmat î om-zle ( z ): z z l co ef ore / om-z.

8 2 Stattca îtreprer Î aalză e lucrează ş cu urata ormală a lu e lucru, etermată ca fereţă ître urata caleartcă a lu ş umărul e zle lbere ş ărbător legale. Durata mee a lu e lucru reflectă umărul meu e zle lucrate e u alarat îtr-o luă ( ) ş e etermă ca u raport ître tmpul efectv lucrat exprmat î om-zle ş umărul meu e peroal: l z zle / peroaă / luă. Durata ormată a lu e lucru e obţe ca raport ître foul e tmp maxm pobl îumat cu foul e tmp aferet cocelor e oă (four e tmp exprmate î om-zle) ş umărul meu e muctor. cator eumeraţ ateror e repreztă î cele ouă captole ale balaţe: captolul e reure e tmp e mucă ş captolul e utlzăr ale reurelor e tmp. Petru a traforma î om-ore cator prezetaţ la captolul reure e tmp e mucă, exprmaţ î om-zle, aceşta e vor multplca cu urata mee ormală a zle e lucru. Balaţa utlzăr tmpulu e lucru cator Om-zle Om-ore cator ) Foul e tmp caleartc 2) mpul e reapau ăptămâal, ărbător legale ş alte zle elucrătoare 3) Coce e oă 4) Foul e tmp maxm pobl petru lucru *Dc *Zl *Dc*l *Zl*l ) mp efectv lucrat 6) mpul elucrat motvat - perer e zle îtreg - perer e ore î carul cmbulu emotvat - perer e zle îtreg - perer e ore î carul cmbulu z Omzle Omore Pe baza balaţe utlzăr tmpulu e lucru e pot eterma aumţ cator aboluţ, ître care ce ma mportaţ ut ce legaţ e volumul e

9 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 2 tmp efectv lucrat: tmpul efectv lucrat exprmat î om-zle ş tmpul efectv lucrat exprmat î om-ore. Volumul e tmp efectv lucrat exprmat î om-zle repreztă umărul e om-zle efectv lucrate e către toţ alaraţ (etermaţ fe la velul ue îtreprer, actvtăţ ecoomce au la velul ecoome aţoale) îtr-o peroaă e tmp aalzată. Volumul e tmp efectv lucrat exprmat î om-ore repreztă umărul e om-ore efectv lucrate e către toţ alaraţ (etermat fe la velul ue îtreprer, actvtăţ ecoomce au la velul ecoome aţoale) îtr-o peroaă e tmp aalzată. Cu ajutorul acetor cator e eterma urata efectvă a zle ş a lu e lucru: urata efectvă a zle e lucru reflectă umărul e ore lucrate e u muctor îtr-o z e lucru; urata efectvă a lu e lucru reflectă umărul e zle lucrate e u muctor îtr-o luă, feret e câte ore a lucrat îtr-o z. cator utlzaţ î aalza tattcă a folor tmpulu ş evaluarea rezervelor e tmp ş e proucţe Balaţa permte aprecerea poerlor fertelor categor e tmp î foul e tmp maxm pobl; e exemplu, care ete greutatea pecfcă a tmpulu efectv lucrat au a tmpulu elucrat î foul e tmp maxm pobl. Coefcetul utlzăr foulu e tmp maxm pobl (K u ) K u ; ( om ore) - ete tmpul efectv lucrat exprmat î om-ore - ete foul e tmp maxm pobl. catorul e etermă ş aalog petru cazul î care tmpul efectv lucrat ete exprmat î om-zle.. Coefcetul folor urate me ormale a zle e lucru (K z ) K z. z z

10 22 Stattca îtreprer catorul reflectă proporţa î care a fot folotă urata mee ormală a zle e lucru e către agajaţ. Dfereţa pâă la repreztă, î expree relatvă, pererle e ore î carul zle e lucru (a cmbulu). 2. mp elucrat exprmat î om-ore atortă folor complete a urate me ormale a zle e lucru ( z ). z ( z z ) x z î care: z ete tmpul efectv lucrat exprmat î om-zle. 3. Pererea e proucţe atorată folor complete a urate me ormale a zle e lucru: z Wpl z Q (z z ) z Wpl î care: W pl ete prouctvtatea orară plafcată. 4. Coefcetul folor urate ormale a lu e lucru e calculează: K l l l Nvelul catorulu caracterzează proporţa î care a fot utlzată urata ormală a lu e lucru e către u alarat, ar fereţa pâă la arată, î expree relatvă, pererle e zle îtreg î mee pe fecare alarat. 5. mpul elucrat exprmat î om-zle atorat folor complete a urate ormale a lu e lucru ( l ), e calculează: z l (l l) z î care Σ ete umărul meu e muctor.

11 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc mpul elucrat exprmat î om-ore atorat folor complete a urate ormale a lu e lucru ( l ), e calculează: l (l l ) z l z z 7. Pererea e proucţe pe eama folor complete a urate ormale a lu e lucru ( l ) : Q l l Wzpl l Q (l l ) Wzpl Wzpl z î care W zpl ete prouctvtatea mee zlcă plafcată. l 8. Pererea e tmp ( z, ), repectv e proucţe ( z,l ), Q atorată folor complete a urate me ormale a zle e lucru ş a urate ormale a lu e lucru e calculează:, l z z l + ( ), z,l z + l Q ( ) W Q Q Q pl Damca catorlor folor tmpulu e lucru Aalza î amcă a catorlor me a utlzăr tmpulu e lucru Aalza î amcă a urate me a zle e lucru La velul ue tructur orgazatorce : a) cele urate me a zle e lucru ( ) : z z : z z z z : z ;

12 24 Stattca îtreprer b) Procetul mofcăr relatve a urate me a zle e lucru (R z ) : z R ( ) ; z z z c) Mofcarea abolută a urate me a zle e lucru ( z ) : R. z z z La velul ue colectvtăţ ce clue pe, urata mee a zle e lucru e calculează: z z z z x z z z z î care: ete tructura tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle; z z x mărmea cu care cotrbue categora e muctor la formarea urate me a zle e lucru. cele urate me a zle e lucru ( cele cu tructură varablă): z z z z z z : z z z z z z z z z x x c factoral: cele cu tructură fxă eveţază varaţa urate me a zle e lucru atorată mofcăr urate me a zle e lucru pe categor: z z z z z z z x z : z z x z z z z * z z ; z ; z *

13 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 25 cele cmbărlor tructurale reflectă flueţa varaţe tructur tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle: z z z z z z z x * z : z *. z z z z z z z x Mofcarea abolută totală a urate me a zle e lucru, precum ş mofcărle factorale, e calculează: z z z z z z, z z z z z z z z z, z z z z z z z z z z Aalza î amcă a urate me a lu e lucru La velul ue tructur orgazatorce, amca urate me a lu e lucru ( l ) e aalzează cu ajutorul catorlor: a) cele urate me a lu e lucru ( ): l l z z z : : z : l l z b) Mofcarea relatvă a urate me a lu e lucru (R l ) : R l l l ; l c) Mofcarea relatvă a urate me a lu e lucru ( ) : l l l l l. R l

14 Stattca îtreprer 26 La velul ue colectvtăţ ce clue pe, urata mee a lu e lucru e calculează: l x l z l î care: ete tructura umărulu meu e muctor; l x mărmea cu care cotrbue categora e muctor la formarea urate me a lu e lucru; l urata mee a lu e lucru pe categor e muctor ; tructura umărulu meu e muctor. cele cu tructură varablă e calculează: z l z l z l z l l z l l : : : l l l l x x : cele cu tructură fxă: l l l l l l l x x : l

15 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 27 cele varaţe tructur: l l l l x x : l l. l l l l Mofcarea abolută a urate me a lu e lucru, î geeral ş pe factor, e calculează atfel: l l l, l l l l l l, l l l Aalza î amcă a tmpulu meu efectv lucrat La vel e grup, î fucţe e relaţa e calcul al tmpulu meu efectv lucrat, putem pue î eveţă flueţa factorlor, atfel: a) acă: x. x x :

16 28 Stattca îtreprer c factoral ut ş. repectv: l * * b) acă: z z l z l cele amc tmpulu meu efectv lucrat e va calcula: zxl zxl z z z z xl xl Ître c factoral extă următoarea relaţe e verfcare: z l x z x z x Corepuzător clor factoral e pot eterma ş mofcărle abolute atfel îcât ă e verfce următoarea relaţe: l x z + l z z + + l +.

17 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc Damca foulu e tmp efectv lucrat Aalza î amcă a foulu e tmp efectv lucrat exprmat î om-zle La velul categore e muctor: cele tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle: l z l. z z l Mofcărle abolute (totală ş factorale): z z z, l z l, z l. La velul îtreprer (grup e îtreprer) mofcarea tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle e poate aalza plecâ e la ouă teme e ecompuere: l l l z l l* a) l z l z z z l l l* z l l z

18 3 Stattca îtreprer b) z l, z z l l l, z l l. z l Relaţle e verfcare tre cele ouă teme e ecompuere pot f pue î eveţă pr termeul următoare ceme: a) l l l l z z l l z l z z + l z l l b) ll l z l

19 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 3 Aalza î amcă a foulu e tmp efectv lucrat exprmat î om-ore Foul e tmp efectv lucrat exprmat î om-ore, la velul categore e muctor: z z z l Ître mofcărle abolute atorate flueţe factorlor, calculate î cele tre varate, e tablec relaţ e verfcare atfel: a) b) c) z z z l + + La velul îtreprer, amca foulu e tmp efectv lucrat exprmat î om-ore e va aalza cu ajutorul clor e grup calculaţ ub formă agregată ş a mofcărlor abolute corepuzătoare, ţâ eama e varatele prezetate ateror, folo ua relaţle: a) z z z l

20 32 Stattca îtreprer b) z z z z z z l l z z z z 3.2 ANALZA ULZĂR NENSVE A FORŢE DE MUNCĂ 3.2. Aalza velulu ş amc prouctvtăţ muc Nvelul prouctvtăţ muc e exprmă fe pr cattatea e proue obţute îtr-o utate e tmp, fe pr celtuala e mucă ce reve pe utate e prou. Corepuzător, e eveţază următoarele metoe: q metoa rectă: w metoa veră: t q î care: - w,t velul prouctvtăţ muc; - q volumul proucţe; - coumul e mucă î utăţ e tmp. Î fucţe e atura catorulu, e etfcă următoarele tpur e prouctvtate a muc: Prouctvtatea mee a muc: q w w w Pr metoa veră, acet cator e etermă atfel: t Acet cator reflectă proucţa (outputul) obţută pe utatea e forţă e mucă coumată. q

21 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 33 Prouctvtatea margală a muc q w Atfel etermat, catorul exprmă mofcarea outputulu î urma varaţe cu o utate uplmetară a factorulu e proucţe (forţa e mucă). Petru o fucţe e proucţe e tpul q f (), prouctvtatea margală a muc va f egală cu ervata parţală a acete fucţ î raport cu. Spre eoebre e prouctvtatea mee a muc, prouctvtatea margală a muc poate lua ş valor egatve. Legătura ître cele ouă tpur e prouctvtate e realzează pr termeul elatctăţ proucţe î raport cu forţa e mucă. Acet cator reflectă creşterea procetuală a proucţe la o mofcare cu u procet a forţe e mucă: Y Y Y E Y Cea ma complexă clafcare a prouctvtăţ muc ete î fucţe e moul e exprmare a proucţe. w w Nvelul ş amca prouctvtăţ muc exprmată î utăţ aturale Prouctvtatea muc atfel etermată reflectă umărul e utăţ fzce realzate î utatea e tmp e mucă. Aceată metoă corepue î cea ma mare măură efţe ştţfce a prouctvtăţ muc. De aceea aplcarea e ete recomaată î toate ramurle cu proucţe omogeă. Prouctvtatea muc exprmată î utăţ aturale permte o comparare ma uşoară ş ma precă a velulu at î ferte peroae au î ferte îtreprer. Coţa prcpală a aplcăr acete metoe, aceea e omogetate a proucţe, ete î acelaş

22 34 Stattca îtreprer tmp ş u factor care lmtează fera e e aplcare, îtrucât la vel mcroecoomc majortatea îtreprerlor au o proucţe eterogeă. otuş, e etermă proucţa pe aumte buur care reve pe cap e locutor al ue ţăr. catorul atfel etermat erveşte petru realzarea ue aalze î amcă, la velul aceleaş ţăr, ar, ma ale, atortă comparabltăţ ale, la etermarea pozţe ue ţăr, î raport cu celelalte. cator amc prouctvtăţ muc : a) la velul proucătorlor cu proucţe omogeă au pe tpur e proue î cazul ue proucţ eterogee w w w au w R w w R w w w w au au R w w w R w w w b) la velul uperor e agregare (grup e îtreprer, ramură etc.) e calculează velul meu al prouctvtăţ muc folo ua relaţle: c) q w w w w x î care: -,2,..., varetatea îtreprerlor ue e realzează acelaş prou; - tructura pe îtreprer a tmpulu e mucă celtut; - x W mărmea cu care cotrbue îtreprerea la formarea velulu meu al prouctvtăţ muc.

23 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 35 Mofcarea relatvă a prouctvtăţ me: w a) q q w : q : ; w w w b) w w w x w :. w w w x c factoral: w w w x w w, w w x w w w w. w w Mofcarea abolută a prouctvtăţ me: w w w w w w w w w l l w w w w w w w. Aalza î amcă a tmpulu coumat pe utate e prou: a) la velul îtreprer cu proucţe omogeă (repectv pe tp e prou î îtreprerle cu proucţe eterogeă) e calculează: cele tmpulu coumat pe utate e prou ( t ): t t t procetul mofcăr relatve (R t ): l w au R t t( %) t t t R t t t t tl

24 36 Stattca îtreprer repectv mofcarea abolută ( t ): t t, t l t R t tl. b) la vel uperor e agregare (grup e îtreprer, ramură) e calculează tmpul meu pe utate e prou ( t ): t q repectv: tq q t t t x q î care: - q tructura pe îtreprer a proucţe; t - x mărmea cu care cotrbue fecare îtreprere la formarea tmpulu meu pe utatea e prou. t t t au c factoral: t tq lq q q t q t t t t q t t q q t t t q t t t t t t flueţa aupra varaţe proucţe : t q t q q q q l ( t t) q t ( t t) q t ( t t ) q t t q q t

25 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 37 q t t + q q q Nvelul prouctvtăţ muc exprmată î utăţ atural coveţoale Petru a e lărg fera e aplcare a metoe e calcul a prouctvtăţ muc exprmată î utăţ aturale, î practcă -a recur la o varată a acete metoe potrvt cărea proucţa ş prouctvtatea muc e exprmă î utăţ atural-coveţoale. Prouctvtatea muc e calculează atfel: a) la velul proucătorulu j: w j b) la vel uperor e agregare: w m q j î care: -,, varetatea tpurlor caltatve; - j,., m varetatea proucătorlor ce realzează aceleaş tpur caltatve; - w j prouctvtatea mee a muc exprmată î utăţ atural coveţoale îtreprerea j; - q j volumul proucţe exprmat î utăţ atural coveţoale corepuzător tpulu caltatv îtreprerea j; - K coefcetul e traformare corepuzător tpulu caltatv ; - q K j j j q K j j K proucţa exprmată î utăţ atural coveţoale la îtreprerea j; - j tmp e mucă celtut (poate f exprmat pr umăr meu e peroal, umăr meu e muctor, om-ore au om-zle); Nvelul prouctvtăţ muc exprmată î utăţ valorce Determarea prouctvtăţ muc exprmată î utăţ valorce a î coeraţe îtreaga proucţe realzată e la velul ue îtreprer pâă la velul ecoome aţoale. De ac reee ş prcpalul avataj al

26 38 Stattca îtreprer metoe, acela e a permte realzarea comparaţe ître îtreprer ş îumarea proucţe pe ramur, la velul ecoome aţoale. Q( Pm, Ca, Va, Pg, qp. ) w Va Pg Va w Va Pg Pm Pg Pm w Pm Pg î care: - w Va prouctvtatea muc calculată pe baza valor aăugate; - Va valoarea aăugată; - tmp e mucă celtut; - Pg proucţe globală; - w Pm prouctvtatea muc calculată pe baza proucţe marfă fabrcate; - Pm proucţe marfă fabrcată - qp î cazul geeral. Î cazul exprmăr prouctvtăţ muc î utăţ valorce, petru aprecerea corectă a evoluţe acetu cator, e va elma flueţa mofcăr preţurlor. Atfel, prouctvtatea muc peroaa curetă e va eterma î fucţe e valoarea proucţe curete exprmată î preţur comparable. W q Nvelul ş amca prouctvtăţ muc exprmată î utăţ e tmp e mucă w q t p

27 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 39 î care: - w ete prouctvtatea muc exprmată î utăţ e tmp e mucă; - q volumul fzc al proucţe pe ortmete, faze, operaţ etc.; - t tmp ormat pe utate e prou, fază, operaţe; - tmp e mucă celtut petru obţerea proucţe q exprmat î ore-om. mpul e mucă celtut ( ) e poate calcula: q î care t ete tmp efectv ce reve pe utatea e prou. Damca prouctvtăţ muc e calculează atfel: t w w w q q q t t t t : : q t q q q t qt : q t q t w q l t t qt qt : qt qt q t q t l

28 4 Stattca îtreprer repectv Nvelul prouctvtăţ muc î fucţe e moul e exprmare a celtuellor e tmp e mucă Prouctvtatea muc luare: w l Q w l Q w l wl w x î care: -, 2, 3,..., utăţ; - w l prouctvtatea mee luară a muc la utatea ; - Q volumul proucţe la utatea (poate f exprmat î utăţ aturale, atural coveţoale, valorce au utăţ e tmp e mucă); - umăr meu e peroal (au umăr meu efectv) la utatea ; - w l prouctvtatea mee luară calculată la velul uu grup e utăţ; - tructura umărulu meu e peroal (au a umărulu meu efectv), pe utăţ; w - x l mărmea cu care cotrbue fecare utate la formarea velulu meu al prouctvtăţ muc. repectv Prouctvtatea muc zlcă: w z w Q w z z Q zz z wz w z x z z î care: - W z prouctvtatea mee zlcă etermată la velul utăţlor; - z tmpul e mucă celtut exprmat î om-zle (e va lua î calcul tmpul lucrat î program ormal e lucru ş tmpul lucrat uplmetar);

29 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 4 ş - z tructura tmpulu e mucă celtut exprmat î om-zle; W z - x mărmea cu care cotrbue fecare utate la formarea velulu prouctvtăţ me zlce. Prouctvtatea orară a muc: Q w W Q z W W x î care: - W ete prouctvtatea mee orară a muc la utatea ; - Q volumul procţe la utatea ; - tmp e mucă exprmat î om-ore (e va lua î calcul tmpul lucrat î regm ormal e lucru ş tmpul lucrat uplmetar); - tructura tmpulu e mucă exprmat î om-ore; W - x mărmea cu care cotrbue fecare utate la formarea velulu meu a prouctvtăţ muc orare, calculată la velul uu grup e utăţ. w Aalza corelată a prouctvtăţ muc cu cator folor tmpulu e lucru ş a proucţe Prouctvtatea muc zlce La vel vual (îtreprere): W z W z W W La vel agregat: W z W W z W z z z W W z z W z W z z W z W z W z W z z

30 Y Wz 42 Stattca îtreprer ar W z W W z z W W z z W W z z Pr ubttuţe î laţ e obţ c factoral, ar ca fereţă ître umărătorul ş umtorul acetora e pot eterma mofcărle factorale relatve. Relaţle ître mofcărle factorale ut următoarele: W z z W z W W W W W W z z W W z z + z W z z + z z W z z + Relaţle extete ître mofcărle factorale ale prouctvtăţ me zlce atortă catorlorutlzăr tmpulu e lucru e preztă î cema: W z W W z W z z W z z z W W z W z z W z W. Prouctvtatea muc luare e poate calcula cu ua relaţle: La vel vual: W z l W l W Wz l W W W W l z l z l z

31 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 43 La vel agregat: z z l z z l z l z l W W W W W W W Pr ubttuţe î laţ e obţ c factoral, ar ca fereţă ître umărătorul ş umtorul acetora e pot eterma mofcărle factorale relatve. Relaţle ître mofcărle factorale ut prezetate cematc atfel: l W W W W W z W W z W z W W z W W x W W W W W flueţa varaţe prouctvtăţ muc aupra volumulu proucţe La velul utăţ, volumul proucţe e calculează atfel: w Q

32 Stattca îtreprer 44 w Q Q w Q Q + La vel uperor e agregare, volumul proucţe poate f etermat atfel: w Q ) a w Q ) b Î fucţe e fecare varată e etermare a volumulu proucţe totale, e etfcă mofcărle factorale corepuzătoare, prezetate, î forma lor relatvă, î cema 3.. Relaţle e verfcare ut: î carul fecăre varate: Q w Q Q w w w w Q Q w Q Q w Q Q ître cele ouă varate: Q Q Q Aalog, e vor eterma mofcărle abolute, ître care extă următoarele relaţ e verfcare: î carul fecăre varate: a) Q w Q Q + b) Q Q w Q Q Q w Q Q

33 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 45 ître varate: Q Q + Q Scema geerală a flueţe factorlor aupra varaţe volumulu proucţe î fucţe e pobltăţle e exprmare a prouctvtăţ ş a tmpulu celtut: Q w l w z l w z l w Aalza tattcă a îeplr ormelor Coefcetul îeplr ormelor (la velul uul grup e muctor): qt K qt î care: - K coefcetul îeplr ormelor î peroaa curetă; - q volumul proucţe realzat î peroaa curetă; - t tmp coumat pe utate e prou î peroaa curetă; - q t tmp ormat petru proucţa efectv realzată e muctor ce lucrează î acor; tmp e mucă efectv celtut petru realzarea proucţe peroaa curetă e către muctor care lucrează î acor. - q t

34 46 Stattca îtreprer Petru aalza î amcă a graulu îeplr ormelor e foloec c vual au e grup, î fucţe e velul la care e face aalza. q tl qt K : qt qt c factoral: t qt qt : k q t q t q t q t t k q t qt : q t q t q t q t k q qt qt : q t q t qt q t 3.3 ANALZA SASCĂ A SALARZĂR MUNC 3.3. Aalza tattcă a tructur foulu e alar D puct e veere tattc, alarul repreztă repturle î ba ş î atură cuvete alaraţlor petru muca efectv pretată (cluv petru tmpul lucrat uplmetar), potrvt forme e alarzare aplcate, porurle ş emzaţle acorate ca procet alaru au î ume fxe, alte aaour la alar potrvt leg, umele plătte petru tmpul elucrat (emzaţle petru cocele e oă ş e tu, zle e ărbătoare ş alte zle lbere, umele plătte foul e alar petru cocele mecale), premle, prmele e vacaţă ş alte ume plătte foul e alar potrvt preveerlor leglaţe î vgoare au cotractelor colectve e mucă. Î ecooma româeacă e utlzează tre forme e alarzare: alarzarea upă tmpul lucrat (î rege), alarzarea î acor (rect au progrev) ş alarzarea pr cote procetuale. Auarul Stattc al Româe 999, CNS 2.

35 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 47 Salarzarea î rege preupue tablrea velulu alarulu, u uma î fucţe e tmpul lucrat, c ş e moul î care alaratul ş-a îeplt oblgaţle ce î rev tablte pr fşa potulu. Salarzarea î acor corepue atât tereelor alaraţlor, cât ş coucerlor îtreprerlor, îtrucât repturle alarale ale acetora ut etermate e cattatea ş caltatea prouelor au ervclor realzate ş e tarfele calculate pe baza ormelor e tmp au e proucţe. Elemetele care compu foul e alar pot f aalzate î tatcă ş amcă cu ajutorul mărmlor e tructură, avâu-e î veere tructura forţe e mucă îtreprerea aalzată. La velul categore e alaraţ, mofcărle tervete î tructura foulu e alar pot f pue î eveţă cu ajutorul uor moele multplcatve e forma: j j j j j j m j j î care: j tj m j j -,2,..., categor e peroal; - j,2,..., m ubutăţ (ecţ, ectoare etc.); - j - fo e alar aferet categore e peroal - ubutatea j; j j j poerea foulu e alar aferet categore e peroal, ubutatea j, î foul e alar aferet ubutăţ j;

36 48 Stattca îtreprer - j j m poerea foulu e alar aferet ubutăţ j j j î total fo e alar; - tj j j j poerea foulu e alar aferet m j j categore e peroal î total fo e alar. Î fucţe e velul la care e face aalza, c e grup pot f calculaţ fe rect pe baza valorlor abolute, fe cu ajutorul metoe aaltce. j j j x j j j j m j j m j j m j j m j j m j j j m j j j j tj Aalza tattcă a amc foulu e alar Foul e alar poate f brut au et, upă reţerea tuturor oblgaţlor alaratulu. Foul e alar brut are următoarele elemete compoete: fo e alar ce cupre alarle e bază brute corepuzătoare tmpulu efectv lucrat î program ormal ş uplmetar (cluv exăr ş compeăr);

37 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 49 fo aferet porurlor ş emzaţlor acorate ub formă e procet alarul brut au ume fxe. Sporurle e pot acora î fucţe e coţle e mucă petru tmpul lucrat î acete coţ: mucă î ubtera, coţ grele e mucă, coţ ocve, petru ore lucrate uplmetar, petru vecme, petru exerctarea ue fucţ uplmetare, petru muca e oapte etc.; fo ce cupre alte aaour la alar potrvt leg au tablte pr cotracte colectve e mucă; fo ce clue umele plătte petru tmpul elucrat (coce e oă, e tu, petru zle e ărbător, evemete famlale eoebte, îtreruper ale lucrulu emputable alaraţlor, eşrea la pee, efacerea cotractulu e mucă, trafer, talare la pot, ece etc.); fo ce cupre umele petru cocele e boală plătte foul e alar, potrvt leg (excluv umele plătte foul e agurăr ocale); fo aferet premlor ezoere ş auale; repturle î atură acorate alaraţlor ub formă e remueraţe; alte ume plătte foul e alar coform cotractelor colectve e mucă (prme e vacaţă, prme petru îmbrăcămte, aprovzoare e ară etc.); al 3-lea alaru. a) La velul utăţlor compoete ale temulu e calculează: cele amc foulu e alar ( ) mofcarea S ; S relatvă a foulu e alar î peroaa curetă faţă e peroaa e bază (R ) S R ; S

38 5 Stattca îtreprer mofcarea abolută a foulu e alar î peroaa curetă faţă e peroaa e bază ( ) R î care: - S, S foul e alar la velul utăţlor compoete ale temulu î peroaa e bază, repectv curetă; -, 2,..., utăţ compoete ale temulu (categor e peroal, ecţ, atelere etc.). Foul e alar la acet vel poate f calculat ca u prou ître alarul meu ( ) ş umărul e alaraţ ( ), repectv: S Dec, mofcarea î tmp a foulu e alar ete flueţată e varaţa celor o factor: S S S S S l S l flueţa factorlor: b) La velul temulu (îtreprere, grup e îtreprer etc.) cator amc foulu e alar e calculează: S S S S R S S S S S R S S S

39 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 5 Stemele e c calculaţ ub forma agregată: ) î cazul î care factorul tructural ete cupr î factorul cattatv, amca foulu total e alar e calculează: S S S ar mofcarea abolută ete ată e relaţa: ş S S S S c factoral ut: S S Mofcarea abolută a foulu e alar ce eveţază flueţa eparată a factorlor e va calcula: l S l S S S Relaţle e verfcare ut: 2) Î cazul î care factorul tructural ete cupr î factorul caltatv, amca foulu total e alar e calculează cu ajutorul relaţe: S ar mofcarea abolută: S S S c factoral ut: S S

40 52 Stattca îtreprer ş S Mofcarea abolută a foulu total e alar ce eveţază flueţa eparată a factorlor e calculează: S S Relaţle e verfcare ut: S S S S S + S Aalza tattcă a amc alarulu meu La velul categore e peroal, amca alarulu meu e calculează atfel: S S S : : S : S Damca alarulu meu la vel e îtreprere e calculează cu ajutorul clor e grup cu bază e mee atfel: au S : S S S : : S : x x

41 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 53 î care: - ete alarul meu; -,2,..., categor e peroal (ecţ, atelere etc.); - tructura peroalulu pe categor; - x mărmea cu care cotrbue categora e alaraţ la formarea alarulu meu. Mofcarea abolută a alarulu meu e calculează: ar flueţa aupra foulu total e alar: S repectv flueţa eparată a factorlor ete ată e ş S. S ş, ş, î care: Aalza î amcă a alarulu meu ş a foulu e alar î corelaţe cu cator folor tmpulu e lucru Aalza î amcă a alarulu meu orar ş a foulu e alar orar Salarul meu orar: pe categor e muctor: S / la vel e îtreprere: S x -,2,, categor e muctor; - alarul meu orar corepuzător categore ; - S fo e alar orar corepuzător categore ; - tmp efectv lucrat exprmat î om-ore aferet categore ;

42 54 Stattca îtreprer - alarul meu orar calculat la vel uperor e agregare (îtreprere, grup e îtreprer); - tructura tmpulu efectv lucrat exprmat î om-ore pe categor e muctor; - x mărmea cu care cotrbue fecare categore e muctor la formarea alarulu meu orar pe îtreprere. Aalza î amcă a alarulu meu orar e realzează cu ajutorul catorlor: la velul categorlor e muctor: RS S S S l R la vel uperor e agregare: R Foul e alar orar cupre alarle e bază brute corepuzătoare tmpulu efectv lucrat î program ormal ş uplmetar (cluv exăr ş compeăr) ş plata tarfară a epăşrlor e ormă petru ce care lucrează î acor ş totoată clue: aaourle ş porurle legate e realzărle orare ale muctorlor, aaoul e acor progrev, prem, porur petru muca e oapte, por e mofcare a coţlor e mucă, por petru coucerea uor formaţ e lucru, por petru trurea la locul e mucă.

43 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 55 Foul e alar orar e calculează: pe categor e muctor: S la vel e îtreprere: S S S Aalza î amcă a alarulu meu zlc ş a foulu e alar zlc Salarul meu zlc e calculează la velul categore e muctor: z S z / z au z z a î care: - z ete alarul meu zlc aferet categore ; - S z fo e alar aferet categore ; - z tmp efectv lucrat exprmat î om-zle (î tmp ormal ş uplmetar); - z urata mee a zle e lucru corepuzătoare categore ; - a S z / S raportul tre foul e alar zlc ş foul e alar orar. La velul îtreprer alarul meu zlc e calculează: Sz z z z z z z x z z au a ( z z z z ) a î care: - z - alarul meu zlc la velul îtreprer; - z - tructura tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle;

44 56 Stattca îtreprer - x z - mărmea cu care cotrbue fecare categore la formarea alarulu meu zlc. c ce reflectă flueţa multaă a factorlor ş c factoral, precum ş mofcărle abolute e calculează: au z z z z z z a a z z z z z z Foul e alar zlc cupre foul e alar orar ş umele plătte petru tmpul elucrat î carul zle jutfcat: aaoul petru zua reuă e mucă ferte motve, plata tmpulu î care au fot realzate rebutur emputable muctorlor cu tarfele tablte, plata îtreruperlor carul cmbulu, ar u va muctorlor. Foul e alar zlc e etermă atfel: pe categor e muctor: S z z z S z z a z la vel e îtreprere: ΣS z Σ z z z z z z a a Sz z z repectv Sz z z z S z S z z a l z z a l

45 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc Aalza î amcă a alarulu meu luar ş a foulu e alar luar Salarul meu luar e calculează: a) ca raport ître foul e alar brut ş umărul meu e muctor: S l l repectv Sl l l l l x î care: - l ete alarul meu luar calculat la velul îtreprer; - l alarul meu luar pe categor e alaraţ; - tructura umărulu meu e alaraţ; - x l mărmea cu care cotrbue fecare categore e alaraţ la formarea alarulu meu luar. b) ca prou ître alarul meu orar ( ), urata mee a zle e lucru ( z ), raportul tre foul e alar zlc ş foul e alar orar (a ), urata mee a lu e lucru ( l ) ş raportul tre foul e alar luar ş foul e alar zlc (b ): l l z l b repectv a b l z l z z a l z a l b l z l b b z z l cele amc alarulu meu luar e poate calcula: b l l l l l

46 58 Stattca îtreprer ar î corelaţe cu cator folor tmpulu e lucru: a a l z l l l z l z z a z z a Foul e alar luar (trmetral, emetral, aual) cupre foul e alar zlc, umele plătte petru îtreruper ma mar e o z, porurle ş aaourle ce e acoră pe peroae ma mar (luă). Foul e alar e calculează: la velul categore e alaraţ: b b l l b b S l l z b S l z z b a l b la velul îtreprer: S l l l z a l b z l b bsz c amc alarulu meu luar ub flueţa multaă a tuturor factorlor e calculează atfel: l l l z z a a l l b b

47 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 59 Mofcarea abolută a foulu e alar pe eama varaţe alarulu meu luar ete: ( l l ) l S l flueţa mofcăr alarulu meu orar aupra alarulu meu luar va f: î cfre relatve: z a l b l a b î cfre abolute: l z l ( ) z a l b S flueţa urate me a zle e lucru aupra alarulu meu luar ete: î cfre relatve: z a l b z l a b î cfre abolute: z ( z z ) a l b l z Mofcarea alarulu meu luar pe eama varaţe raportulu tre foul e alar zlc ş foul e alar orar ete: î cfre relatve: a z a l b l a b î cfre abolute: a l z l l l ( a a ) z l b

48 6 Stattca îtreprer flueţa mofcăr urate me a lu e lucru aupra varaţe alarulu meu luar a fot: î cfre relatve: z a l b l l z a l b î cfre abolute: l l ( l l ) z a b l l S flueţa mofcăr raportulu tre foul e alar luar ş foul e alar zlc ete: î cfre relatve: b l l z a l b z a l b î cfre abolute vom avea: a b b z l a l ( ) b b S Mofcarea abolută a foulu e alar pe eama varaţe alarulu meu e poate eterma ca uma algebrca a fereţelor parţale folo relaţa: z a l b S S S S S S l Aalza corelaţe tre creşterea alarulu meu ş a prouctvtăţ muc O corelaţe optmă ître prouctvtatea muc ş alar preupue ca amca prouctvtăţ muc ă fe uperoară cele a alarulu meu. Numa creşterea ma rapă a prouctvtăţ muc faţă e alar permte reucerea celtuellor cu alarle pe utate e prou ceea ce etermă mcşorarea coturlor ş porrea retabltăţ.

49 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 6 Repectarea corelaţe tre prouctvtatea muc ş alar preztă o eoebtă mportaţă atât la vel mcroecoomc cât ş la velul îtreg ecoom aţoale. La vel mcroecoomc efectele poztve ale repectăr corelaţe aalzate e mafetă î plaul agurăr uu aumt eclbru ître proucţe, cotur ş alar. La vel macroecoomc, efectele poztve ut legate e meţerea crculaţe mărfurlor ş a balor, evtâu-e almetarea feomeelor flaţote. Corelaţa ecoomcă ete repectată î tuaţa î care raportul tre cele alarulu meu ş cel al prouctvtăţ muc ete ubutar. Repectarea acete corelaţ e aalzează cu ajutorul egaltăţ: : w < Acet raport ete îoţt e u alt cator, coerat eoebt e ugetv: mofcarea relatvă a foulu e alar atorată varaţe prouctvtăţ muc 2. Acet cator reflectă ecooma au rpa e fo e alar îregtrată la velul ecoome aţoale, pe eama creşter repectv căer prouctvtăţ muc. S w Q Q > S au S : Q < Î aalză e urmăreşte corelaţa tre rtmul creşter alarulu meu ş cel al creşter prouctvtăţ muc, precum ş corelaţa tre rtmul e creştere a foulu e alar ş cel al proucţe. Î coecţă, aalza comparată a foulu e alar e poate realza î ouă varate, upă cum e ţe eama au u e cele îeplr plaulu e proucţe: ) Neţâ eama e cele îeplr plaulu e proucţe Î acet caz e compară foul e alar efectv celtut cu foul e alar plafcat ş e calculează: a) Mofcarea abolută exprmată î cfre relatve a foulu e alar: R S S ( ) S Spl 2 vez Roma, M, Zaara, O., Huruzeu M., Maecu, C. Aalza tattco-ecoomcă î utre. Compeu, Etura ASE, Bucureşt 2

50 62 Stattca îtreprer b) Mofcarea abolută exprmată î cfre abolute: S S Spl RS Spl 2) Dacă e ţe cot e realzarea plaulu e proucţe Î cazul aceta e calculează u cator uplmetar umt foul e alar ambl, corepuzător celu realzăr plaulu e proucţe marfă au proucţe globală. El ete e fapt foul e alar plafcat, corectat au recalculat cu cele îeplr plaulu proucţe, câ lmta maxmă a foulu e alar ce poate f folot e îtreprere î peroaa repectvă. Foul e alar ambl e calculează atfel: qp S a Spl Spl Q qplp î care: - ΣS a ete foul e alar ambl; - Σq p proucţa efectv realzată; - Σq pl p proucţa plafcată; - ΣS pl foul e alar plafcat. Comparâ foul e alar efectv realzat cu foul e alar ambl e poate calcula mofcarea (ecooma/rpa) relatvă e fo e alar exprmată î cfre relatve ş abolute: mofcarea (ecooma/rpa) relatvă e fo e alar exprmată î cfre relatve e calculează atfel: M r r S pl S Q S S a S S S a a mofcarea (ecooma/rpa) relatvă exprmată î cfre abolute ete ată e relaţa: r r M a S Sa Mr Sa Mofcarea (ecooma/rpa) relatvă e fo e alar exprmată î cfre relatve ş abolute e etermă î următoarele varate: ) Folo mărmle abolute putem eterma mofcarea (ecooma/rpa) relatvă e fo e alar exprmată î cfre relatve atfel: M r r S S pl Q S S S a a M r a S a

51 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 63 Î cfre abolute, mofcarea (ecooma/rpa) relatvă e fo e alar e calculează pr relaţa cuocută: r r M a S a Mr Sa 2) Por e la mărmle me, mofcarea (ecooma / rpa) relatvă e fo e alar e etermă cu ajutorul relaţe: r Ma pl w a î care a repreztă alarul meu plafcat, corectat cu cele îeplr prouctvtăţ muc, repectv alarul meu ambl. r M a ( a ) ( pl w) 3) Î cazul î care folom mărmle relatve ale îeplr plaulu, mofcarea (ecooma/rpa) relatvă e fo e alar exprmată î cfre relatve e calculează: r M r S Q S : Spl Q pl Q Dacă cuoaştem cele îeplr plaulu prouctvtăţ muc ş cel al alarulu meu, acelaş cator e va calcula atfel: r w M : r pl w pl w 4) Folo mărmle relatve e tructură, mofcarea (ecooma/rpa) relatvă a foulu e alar exprmată î cfre relatve e poate eterma atfel: r Mr S : Q Spl g Q pl gpl ' ' ue g ş g pl repreztă greutatea pecfcă a foulu e alar î valoarea proucţe au câţ le fo e alar rev la u leu proucţe efectv realzată, repectv plafcată. pl g' r M : r w w pl g' pl ue g ' ş g' pl repreztă greutatea pecfca a alarulu meu î prouctvtatea muc au câţ le alaru meu rev la u leu prouctvtate.

52 64 Stattca îtreprer Mofcarea (ecooma /rpa) relatvă a foulu e alar exprmată î cfre abolute e calculează: au M M r a r a ( g gpl ) Q ( g' g' pl) Q Mofcarea (ecooma/rpa) e fo e alar realzată ca urmare a corelaţe favorable tre cele alarulu meu ş cel al prouctvtăţ muc e poate calcula folo relaţa: M r a ( w ) pl PROBLEME PROPUSE Ş REZOLVAE Aplcaţa Avâ următoarele formaţ epre umărul e muctor cele ouă ecţ ale ue îtreprer utrale petru ouă peroae coecutve, e cere ă e aalzeze amca umărulu e muctor eveţ flueţele factorlor. Secţ Numărul e muctor Îtreprere 3 Rezolvare: Mofcarea umărulu e muctor e face cu ajutorul a o cator aboluţ ş a o cator relatv. Avem ş o factor care flueţează mofcarea umărulu e muctor ecţ ş aume: tructura umărulu e muctor (factor caltatv) ş umărul total e muctor îtreprere (factor cattatv).

53 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 65 Secţ Mofcarea umărulu e muctor cu ajutorul catorlor aboluţ Valoarea abolută a uu procet Mofcarea abolută a umărulu e mofcare a umărulu e e muctor muctor A A A , ,5 5 otal Secţ Mofcarea umărulu e muctor cu ajutorul catorlor relatv Procetul mofcare a umărulu cele umărulu e muctor e muctor (%) R R R,2,92, ,4,8, otal, Aplcaţa *: Aalza corelată Prouctvtate mp Proucţe Avâ atele coloaele 8 tabelul e calculează toţ cator prezetaţ î tabelele 2 ş 3. Secţ Cfra e afacer (preţur comparate) (m U.M.) z ore l zle abel V V V V V V V V ,2 4348,6 7,472 7,6 9,825 2, , ,4 7,8 7,85 9,2 5 9, S.C. 5928, 6794, 7,6 7,7 9, abel 2 W U.M./ oră Wz U.M./z Wl U.M./luă V V V V V V ,78 643, ,7 334,3 92,5 2,36 5,5 572, ,3 334,

54 66 Stattca îtreprer

55 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 67

56 68 Stattca îtreprer Aplcaţa ** Avâ următoarele formaţ refertoare la umărul e muctor ş la urata zle, repectv lu e lucru tr-o îtreprere avâ ouă ecţ prouctve, e cere ă e calculeze ş ă e aalzeze cator e volum a folor tmpulu e lucru eveţ flueţele factorlor. Secţ Numărul e muctor Durata zle e lucru (ore) Durata lu e lucru (zle) 2 3 7,2 7, ,4 7, Îtreprere 6 9 Rezolvare: cator e volum a utlzăr tmpulu e lucru ut tmpul efectv lucrat exprmat î om-zle ş tmpul efectv lucrat exprmat î om-ore. Valorle acetor o cator e vor eterma por e la relaţle e calcul ale urate zle, repectv lu e lucru. z l z l z z z z mpul efectv lucrat exprmat î om-zle ş repectv î om-ore e îumează pe ecţ ş e obţe tmpul total lucrat exprmat î om-zle, repectv om-ore. Avâ tmpul total e etermă urata mee a zle, repectv lu e lucru. Secţ mp efectv lucrat exprmat î om-zle mp efectv lucrat exprmat î om-ore otal Vom prezeta î cotuare oar mofcarea abolută totală a: tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle ş pe eama celor o factor e flueţă (urata lu factor caltatv ş umărul e

57 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 69 Secţ muctor factor cattatv ) tmpulu efectv lucrat exprmat î om-ore ş pe eama celor 4 factor e flueţă pobl e etfcat. Mofcarea tmpulu lucrat exprmat î om-zle z l z z Mofcarea tmpulu lucrat exprmat î omore z z l otal , 327, 46952, 489, Problema 2 D actvtatea ue ocetăţ comercale reţem următoarele ate petru lule ule ş augut: Secţ Structura proucţe (%) Durata lu e lucru (zle) Mofcarea abolută a zle e lucru cele urate zle e lucru (%) ,4,3 4,(6) ,3,2 2,(72) S.C. 6,5 6,894 Se ma cuoc: pe ocetate comercală proucţa a crecut cu % q R q %, q la ecţa proucţa a crecut cu 55 bucăţ q q q 55 bucăţ pe ocetate comercală umărul total e muctor a crecut cu 5 e muctor 5 muctor la ecţa umărul e muctor a crecut e,34 or l,34

58 7 Stattca îtreprer Se cere ă e aalzeze:. Damca proucţe la vel e ecţe eveţ flueţele factorlor (cfre relatve) q q, Rq, q, q q 2. Damca umărulu e muctor pe ecţ eveţ flueţele factorlor (cfre abolute),a,, 3. Damca tmpulu efectv lucrat pe ocetate comercală: 3. amca tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle pe ocetate comercală z, z, R z, A z 3.2 amca tmpulu efevtv lucrat exprmat î om-ore pe ocetate comercală,, R, A Rezolvare:. q q q 55 bucăţ q q q l ql,42 ql q q,42 q Dec:,42 q,4 q 55 bucăţ q, q 25 q bucăţ; q 275 bucăţ

59 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 7 cator refertor la proucţe care e cer a f calculaţ la puctul ut prezetaţ î tabelul care urmează: Secţ Volumul proucţe (buc.) q Rq (%) q q q q 55,55 5,5,5, ,63 6,3,96, S.C , - - q q q q q q q q q q q q q q q q terpretarea rezultatelor petru ecţa : La ecţa volumul fzc al proucţe a crecut e,55 or, repectv cu 5,5%. Proucţa fzcă la ecţa a crecut e,5 or pe eama creşter poer proucţe ecţe î totalul volumulu fzc al proucţe cu 2%. Proucţa ecţe a crecut e, or pe eama creşter volumulu total al proucţe ocetăţ comercale. 2. l,34 Structura umărulu e muctor u e ă î poteză, ar e poate eterma atele refertoare la urata mee a lu e lucru ş uratele lu e lucru pe ecţ.

60 72 Stattca îtreprer z l l l l +,5 2 2 l l l ,5 2 7,4 + 6,3 6, ,54; 2,46,54,34,5 5 muctor; 5 muctor cator refertor la forţa e mucă care au fot ceruţ a f calculaţ la puctul 2 vor f prezetaţ î tabelul care urmează: Secţ Numărul e muctor A S.C l l l ( ) o terpretarea rezultatelor petru ecţa 2: La ecţa 2 umărul e muctor a căzut e la o peroaă la alta cu 7 muctor, acet fapt atorâu-e reucer urărulu e muctor pe eama căer poer umărulu e muctor ecţa 2 î umărul e muctor al ocetăţ e la 5% la 46%. Datortă creşter umărulu total e muctor ocetatea comercală, umărul e muctor e la ecţa 2 a crecut cu 25 e e muctor. Uu procet e căere al umărulu e muctor e la ecţa 2 î rev 5 oame.

61 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc l z z l * z l 6,5 * 65 om-zle z l 6,894 *5 7738,7 om-zle z z z 238,7 om-zle z z,75 z R z ( z ) 7,5% z A z 65 om-zle/% La vel e ocetate comercală, tmpul efectv lucrat exprmat î om-zle a crecut cu 238,7 om-zle, e,75 or, repectv cu 7,5%. Uu procet e creştere a tmpulu efectv lucrat exprmat î om-zle î rev 65 om-zle z z z z z z z ; z z,3 ore z z,46 z 7,2 ore; z z2 z2,2 ore z2,272 z2 7,4 ore; z2 z 7,5 ore z2 7,6 ore z z z z z l z l z l om-zle z l 7, ,8 om-zle

62 74 Stattca îtreprer z2 l om-zle z2 l22 6, ,9 om-zle zz 7, om-ore 2 z2z2 7, om-ore om-ore zz 7,5 9865, ,5 om-ore 2 z2z2 7,6 7872, ,4 om-ore ,54 om-ore 3427,54 om-ore, R % A 24 om-ore/% Pe ocetate comercală, tmpul total efectv lucrat exprmat î omore a crecut cu 3427,54 om-ore, e, or, repectv cu %. Uu procet e creştere a tmpulu total lucrat exprmat î om-ore î rev 24 om-ore. Problema 3 D actvtatea ue frme utrale care fabrcă ouă tpur e proue reţem următoarele ate refertoare la ouă lu coecutve: Structura valor proucţe Preţ utar e lvrare pul (%) (m u.m.) prouulu A B otal - - Se ma cuoc următoarele formaţ: a) Volumul valorc total al proucţe a crecut cu 5%, î tmp ce volumul valorc al proucţe prouulu B a căzut cu 26 mloae u.m.;

63 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 75 b) Numărul total e muctor care au partcpat la realzarea prouelor a fot e e muctor î ambele lu. Se cere ă e eterme: ) Volumul valorc al proucţe atât pe prou, cât ş pe total î ambele peroae: qa pa, qa pa, qb pb, qb pb, qp, qlpl, { A,B} 2) Volumul fzc al proucţe petru fecare prou î parte. (Nu e poate obţe volumul fzc total al proucţe petru că avem proucţe eterogeă ouă proue ferte u e pot îuma.) q A, qa, qb, qb 3) Damca volumulu valorc al proucţe pe total cator ş pe factor e flueţă care terv î cotext: q q R p qp qp, q,, R, A,, X, X p q p q p q p q p q p q p q p 4) cele volumulu fzc al proucţe totale: q qp 5) Damca prouctvtăţ me a muc : wl, wl, Rwl, Awl 6) Mofcarea volumulu valorc al proucţe totale pe eama mofcăr prouctvtăţ me luare ş a umărulu total e muctor (î cfre abolute): Rezolvare: wl qp, qp ) Volumul valorc al proucţe atât pe prou cât ş pe total î ambele peroae

64 76 Stattca îtreprer De la puctul a cuoaştem: q p R q 5%,5 p q p qbpb qbp B qbpb 26 ml. u.m. rezultă q p 4 ml. u.m. qp Dar: qbpb B q l p l,3 q l pl q p 42 ml. u.m. qp qbpb B q p,38 q p Datele refertoare la volumul valorc al proucţe petru fecare prou ut tetzate î tabelul e ma jo: pul prouulu Volumul valorc al proucţe ( q p ) (ml. u.m.) A B otal ) Volumul fzc al proucţe petru fecare prou î parte Cuoaştem petru fecare prou î parte volumul valorc al proucţe ( q p ) ş cuoaştem poteză preţul utar e lvrare petru fecare prou, ec putem eterma volumul fzc al proucţe petru q p fecare prou î parte acă q. Rezultatele ut prezetate î p tabelul care urmează:

65 Aalza utlzăr forţe e mucă ş a alarzăr muc 77 Volumul fzc al proucţe ( q ) (buc.) pul prouulu A 3 42 B OAL - - 3) Damca volumulu valorc al proucţe pe total cator ş pe factor e flueţă care terv î cotext q p q p q p p prou q p q p q p Rq p ( q p ) q p Aq p qp ( q p q q p q p ( qp X qp q p qp qp X R qp Rq p ) qp p ) q p qp Valorle acetor cator ut ate î tabelul e ma jo: q p (ml. u.m.) Rq p q p (%) Aq p (ml. u.m./%) q qp p (ml. u.m.) q p (ml. u.m.) X qp (%) X R qp A 46,8 8 2,48 2,4 33,6 73,6,6 B -26,82-8,52 7,6-33,6 3,6-6,84 otal 2,5 5 4, 2, - - Se obervă că volumul valorc total al proucţe a crecut cu 2 mloae u.m., e,5 or, repectv cu 5%. Uu procet e mofcare a (%)

Sondajul statistic- II

Sondajul statistic- II 08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL 9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori) Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)

Διαβάστε περισσότερα

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30 Î vederea aalze productvtăţ obţute î cadrul ue colectvtăţ de salaraţ formată d 50 de persoae, s-a extras u eşato format d de salaraţ. Datele refertoare la producţa zle precedete sut prezetate î tabelul

Διαβάστε περισσότερα

ASPECTE CANTITATIVE ALE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR DIN TURISM

ASPECTE CANTITATIVE ALE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR DIN TURISM 6 Maagemetul caltăţ prouselor ş servclor î tursm Captolul ASPECTE CANTITATIVE ALE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR DIN TURISM.. Preczare PRECIZĂM CĂ FIRMELE CITATE ÎN PREZENTUL MATERIAL

Διαβάστε περισσότερα

Teste de autoevaluare

Teste de autoevaluare CAPITOLUL 4 Tete de autoevaluare 1. Maagerul ue compa de produe cometce doreşte ă ale vârta mede a emelor care achzţoează u produ recet promovat pe paţă. Petru aceata, e orgazează u odaj pe 100 de cumpărătoare

Διαβάστε περισσότερα

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată: etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA Metode ş procedee de ajustare a datelor pe baza serlor croologce utlzate î aalza tedţe dezvoltăr dfertelor dome de actvtate socal-ecoomcă Prof. uv. dr. Costat ANGHELACHE Uverstatea Artfex/ASE - Bucureșt

Διαβάστε περισσότερα

STATISTICĂ MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN

STATISTICĂ MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN STATISTICĂ STATISTICĂ CUPRINS Captolul NOŢIUNI INTRODUCTIVE... 5. Momete ale evoluţe statstc... 5. Obectul ş metoda statstc... 5.3 Noţu fudametale utlzate î statstcă...

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

3. INDICATORII STATISTICI

3. INDICATORII STATISTICI 3. INDICATORII STATISTICI 3.. Necestatea folosr dcatorlor statstc. Idcator statstc prmar. Idcator statstc dervaţ Am văzut că obectul de studu al statstc îl costtue feomeele ş procesele de masă. Acestea

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 CERCETAREA STATISTICĂ PRIN SONDAJ

CAPITOLUL 4 CERCETAREA STATISTICĂ PRIN SONDAJ CAPITOLUL 4 CERCETAREA STATISTICĂ PRIN SONDAJ Coderaţ prelmare Î captolele precedete am dcutat depre pobltăţle de culegere a datelor pe baza metodelor de obervare totală au parţală, ca ş depre modaltăţle

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x

Διαβάστε περισσότερα

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA LUCRARE DE LABORATOR NR. MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA. OBIECTIVELE LUCRARII Isusrea uor otu refertoare la: - eror

Διαβάστε περισσότερα

2. Metoda celor mai mici pătrate

2. Metoda celor mai mici pătrate Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A 0. LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Asura feomeelor de masă studate de statstcă acţoează u umăr de factor rcal ş secudar, eseţal ş eeseţal, sstematc ş îtâmlător, obectv ş subectv,

Διαβάστε περισσότερα

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. = Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA STATISTICĂ A VARIABILITĂŢII (ÎMPRĂŞTIERII) VALORILOR INDIVIDUALE

ANALIZA STATISTICĂ A VARIABILITĂŢII (ÎMPRĂŞTIERII) VALORILOR INDIVIDUALE 4. ANALIZA STATISTICĂ A VARIABILITĂŢII (ÎMPRĂŞTIERII) VALORILOR INDIVIDUALE Feomeele de masă studate de statstcă se mafestă pr utăţle dvduale ale colectvtăţ cercetate care preztă o varabltate (împrăştere)

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1. 5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA

ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA Cursul CERMI Facultatatea Costruct de Mas www.cerm.utcluj.ro Cof.dr.g. Marus Bulgaru STATISTICA DESCRIPTIVA STATISTICA DESCRIPTIVA Populate, Caracterstca dscreta, cotua

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza economico-financiară (II)

Analiza economico-financiară (II) Uverstatea Ştefa cel Mare Suceava Facultatea de Ştţe Ecoomce ş Admstraţe Publcă Programul de studu: MNG, AF AN: III Cof. uv. dr. Mhaela BÎRSAN Aalza ecoomco-facară (II) 24 Cuprs CAPITOLUL 4...3 ANALIZA

Διαβάστε περισσότερα

Analiza univariata a datelor

Analiza univariata a datelor Aalza uvarata a datelor Chestu orgazatorce Nota: Exame fal (mart, 13 ma): 70% Proect semar: 30% Suport curs: Cătou I. (coord.), Băla C., Dăeţu T., Orza Gh., Popescu I., Vegheş C., Vrâceau D. "Cercetăr

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale. Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza

Διαβάστε περισσότερα

CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei

Διαβάστε περισσότερα

Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice

Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice Noţu de verfcare a potezelor statstce Verfcarea potezelor statstce este legată de compararea dfertelor poteze asupra ue populaţ statstce (ş u asupra uu eşato) cu datele obţute pr îcercăr expermetale Dacă

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu Statstca descrptvă Şef de Lucrăr Dr. Mădăla Văleau mvaleau@umfcluj.ro MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medaa, Modul, Meda geometrca, Meda armoca, Valoarea cetrala MĂSURI DE DE DISPERSIE Mm, Maxm,

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE

PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE Lucrarea r. PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE. GENERALITATI I electrotehcă ş electrocă terv umeroase mărm fzce ca: tesue, curet, rezsteţă, eerge, etc., care se caracterzează pr mărme ş pr aumte

Διαβάστε περισσότερα

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE CPITOLUL 0 CLCULUL BRELOR CURBE PLE 0.. Tesiui î bare curbe plae. Formula lui Wikler Barele curbe plae sut bare care au axa geometrică o curbă plaă. Vom stuia bare curbe plae cu raza e curbură costată,

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

Teoria aşteptării- laborator

Teoria aşteptării- laborator Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate Y CURS 0 Regresa lară - aproxmarea ue fuct tabelate cu o fucte aaltca de gradul, pr metoda celor ma mc patrate 30 300 90 80 70 60 50 40 30 0 y = -78.545x + 33.4 R² = 0.983 0 0. 0.4 0.6 0.8. X Fe o fucţe:

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.

Διαβάστε περισσότερα

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z. Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA) ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE Uverstatea OVIDIUS Costaţa Departametul ID-IFR Facultatea Matematca-Iformatca ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE Caet de Studu Idvdual Specalzarea IEDM Aul de stud I Semestrul I Ttular

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE. Obiectivele cursului

INTRODUCERE. Obiectivele cursului STATISTICĂ ECONOMICĂ INTRODUCERE Deschderea ş mobltatea metodelor statstce de vestgare a feomeelor ş roceselor, î coferă acestea u caracter geeral de cercetare a realtăţ. Acest fat stă la baza dfertelor

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

VII. STATISTICĂ 7.1. INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE Mărimile medii Media aritmetică

VII. STATISTICĂ 7.1. INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE Mărimile medii Media aritmetică VII STATISTICĂ 7 INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE 7 Mărmle med Meda velurlor dvduale ale ue varable (caracterstc) statstce este epresa stetzăr îtr-u sgur vel reprezetatv a tot ceea ce este eseţal, tpc ş

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

Το άτομο του Υδρογόνου

Το άτομο του Υδρογόνου Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες

Διαβάστε περισσότερα

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe Cuprs Prefaţă... 5 I. ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ... 7 Matrc... 8 Matrc partculare... 9 Iversa ue matrc... Ssteme de ecuaţ lare... 5 Problema compatbltăţ sstemelor... 7 Problema determăr sstemelor... 8

Διαβάστε περισσότερα

Cercetarea prin sondajul II Note de curs prelegere master data 24 oct.2013

Cercetarea prin sondajul II Note de curs prelegere master data 24 oct.2013 Cercetarea pr sodajul II ote de curs prelegere master data 4 oct.13 al.sac-mau www.amau.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studet/de.asp?tem=fsere&id=88.oct.13 1 Dstrbuta ormala.oct.13 Dstrbuta ormala Cea ma

Διαβάστε περισσότερα

Sondajul statistic -III

Sondajul statistic -III STATISTICA Sodajul statstc -III tema 9 sapt.3-7 aprle 1 al.sac-mau www.amau.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studet/de.asp?tem=fsere&id=88 Dstrbuta ormala Dstrbuta ormala Cea ma mportata dstrbute cotua: umeroase

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE

METODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE Lucrarea 8 METODE DE OPTIMIZARE. SCOPUL LUCRĂRII Prezetarea uor algort de optzare, pleetarea acestora îtr-u lbaj de vel îalt î partcular, C ş folosrea lor î rezolvarea uor problee de electrocă.. PREZENTAREA

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

B( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j

B( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j . Noţule fudametale ş teoremele geerale ale dam. NŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEREMELE GENERALE ALE DINAMIII Reolvarea problemelor de damă se fae u ajutorul uor teoreme, umte teoreme geerale, deduse pr aplarea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Laboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si

Laboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si Laboraratorul 3. Aplcat ale testelor Massey s Bblografe: 1. G. Cucu, V. Crau, A. Stefanescu. Statstca matematca s cercetar operatonale, ed. Ddactca s pedagogca, Bucurest, 1974.. I. Văduva. Modele de smulare,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice

Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice Curs 3. Bostatstca: trecere revsta a metodelor statstce clasce Bblo: W.Ewes, G.R. Grat Statstcal methods boformatcs, Sprger, 005 Cap. -3, cap.5 Structura Teste de asocere (depedeță) Teste de cocordață

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă Uverstatea Spru Haret Facultatea de Stte Jurdce, Ecoome s Admstratve, Craova Programul de lceta: Cotabltate ş Iformatcă de Gestue Dscpla Matematc Ecoomce Ttular dscplă Cof uv dr Laura Ugureau SUBIECTE

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

1. Modelul de regresie

1. Modelul de regresie . Modelul de regrese.. Câteva cosderete de ord geeral La fel ca ş î multe alte dome, î domeul ecoomc ş î partcular î cel al afacerlor se îtâlesc deseor stuaţ care presupu luarea uor decz, care ecestă progoze

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea din București, Facultatea de Chimie, Specializarea: Chimie Medicală/Farmaceutică

Universitatea din București, Facultatea de Chimie, Specializarea: Chimie Medicală/Farmaceutică Uverstatea d Bucureșt, Facultatea de Chme, Specalzarea: Chme Medcală/Farmaceutcă Statstcă & Iformatcă TEME ș aplcaț Laborator (M. Vlada, 07 Laborator Tema. Calcule statstce, fucț matematce ș statstce facltăț

Διαβάστε περισσότερα

Couplage dans les applications interactives de grande taille

Couplage dans les applications interactives de grande taille Couplage dans les applications interactives de grande taille Jean-Denis Lesage To cite this version: Jean-Denis Lesage. Couplage dans les applications interactives de grande taille. Réseaux et télécommunications

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR. Curs 6 OI ETOE E ETIARE A ARAETRILOR UNEI REARTIŢII. ETOA VEROIILITĂŢII AIE. ETOA OENTELOR.. Noţu troductve Î legătură cu evaluarea ş optzarea proceselor oraţoale apar ueroase problee de estare cu sut:

Διαβάστε περισσότερα