PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Σχετικά έγγραφα
2. Functii de mai multe variabile reale

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

4. Interpolarea funcţiilor

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

METODE NUMERICE APLICAŢII

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

Curs 3. Spaţii vectoriale

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

6. VARIABILE ALEATOARE

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Tema: şiruri de funcţii

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

cele mai ok referate

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

2) Numim matrice elementara o matrice:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

ELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale

2. Metoda celor mai mici pătrate

4. Integrale improprii cu parametru real

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

CUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

4. Metoda Keller Box Preliminarii

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

4. Serii de numere reale

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

ALGEBRA, GEOMETRIE ANALITICA ȘI DIFERENȚIALA SINTEZE TEORETICE ȘI APLICAȚII

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

Το άτομο του Υδρογόνου

ANALIZĂ MATEMATICĂ REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV

INTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1

Sisteme de ecuatii liniare

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Capitolul 2 Notite de curs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Varianta 1

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Exerciţii de Analiză Matematică

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Transcript:

Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc stee Mtrce Operţ î mulţme mtrcelor Mtrce versă gul ue mtrce Mtrce versă rsormăr elemetre î mtrce Ssteme de ecuţ lre Ssteme de ecuţ lre eomogee cu ecuţ ş ecuoscute egul lu Crmer Ssteme de ecuţ lre eomogee cu m ecuţ ş ecuoscute eorem lu ouche Ssteme de ecuţ lre omogee cu m ecuţ ş ecuoscute Eplctre uu sstem lr Spţ ş subspţ lre Deţ Eemple Depedeţă ş depedeţă lră Sstem de geertor Bă ş dmesue petru u spţu vectorl rsormre coordotelor uu vector l o schmbre be Subspţ vectorle le uu spţu vectorl Lem substtuţe Aplcţ Opertor lr Deţ uu opertor lr Eemple Operţ cu opertor lr Spţ vectorle omore epreetre mtrcelă uu opertor lr Vlor propr ş vector propr petru u opertor lr Subspţ propr 5 Forme blre Forme pătrtce Forme lre Forme blre Forme pătrtce Aducere ue orme pătrtce l orme cocă Metode lre de optmre Problem olosr optme resurselor Form geerlă ue probleme de progrmre lră eolvre uu progrm lr cu jutorul lgortmulu smple Elemete de lă mtemtcă Fucţ de m multe vrble Lmte de ucţ ş ucţ cotue

Dervte prţle Fcţ mplcte Formul lu lor Etremele ucţlor de m multe vrble Ser de umere cu terme orecre Ser cu terme potv Crter de covergeţă Ser de cţ Crter de covergeţă POBLEME tote problemele se pot reolv cu jutorul teore d stee Căror mtrce l se pot plc trsormărle elemetre? Fe B o mtrce obţută d mtrce A pr trsormăr elemetre Cum este rgul lu B t de rgul lu A? rsormărle elemetre schmbă rgul mtrce? Câd sut mtrcele A ş B d M m echvlete? 5 Căror mtrce l se pote plc metod de lre verse ue mtrc cu trsormărle elemetre? Folosd trsormărle elemetre determţ rgul mtrce A Folosd trsormărle elemetre determţ rgul mtrce A 8 8 Fe A mtrce corespuătore orme eplcte uu sstem lr Petru ce vlore lu este cest sstem comptbl? 9 Fe A mtrce corespuătore orme eplcte uu sstem lr Petru ce vlore lu este cest sstem comptbl? Mtrce etsă corespuătore uu sstem lr î ormă eplctă este / A Este comptbl cest sstem? Fe sstemul t t t

Folosd metod reducer complete determţ mtrce echvlet cu mtrce tştă cestu sstem Forme eplcte uu sstem lr î corespude mtrce A Determţ mulţme soluţlor sstemulu Studţ comptbltte sstemulu t t t Clculţ rgul mtrce A dcă este echvletă cu mtrce A' 5 Cum se umesc două ssteme lre eomogee stel îcât orce soluţe prmulu sstem este soluţe ş celu de-l dole sstem ş recproc? Determţ soluţ sstemulu Aplcâd metod Guss Jord uu sstem lr de ecuţ mtrce etsă A este echvletă cu mtrce / A Este comptbl cest sstem? 8 Mtrce etsă corespuătore uu sstem lr î ormã eplctă este A Este comptbl cest sstem? 9 Fe A mtrce corespuătore orme eplcte uu sstem lr Studţ comptbltte cestu sstem î ucţe de vlorle lu α Forme eplcte uu stem lr î corespude mtrce A Determţ mulţme soluţlor sstemulu Fe vector k stel îcât α α α k k Câd sut k sut lr depedeţ? Fe vector k Ce codţe trebue îdepltă petru orm o bă? Fe B { } k o bă î spţul vectorl X det peste corpul K Ce puteţ spue despre dmesue lu X? Fe d vector orecre stel îcât - Ce puteţ rm despre lr depedeţ cestor vector? 5 Câte be estă î spţul lr?

Fe vector orecre stel îcât - Studţ lr depedeţ lor Cd u spţu lr X se umeşte spţu lr rel? 8 Fe vector lr depedeţ Formeă bă î? 9 Dcã L m este u opertor lr ş A mtrce s ţă de o pereche de be B B' tuc de ce tp este mtrce A? Fe L m u opertor lr ş u vector propru corespuător vlor propr Cu ct este egl L? Opertorul lr L re mtrce A Screţ ecuţ crcterstcă petru obţere vlorlor propr Screţ polomul crcterstc soct plcţe lre căre mtrce î b cocă este A Ce ecuţe trebue reolvtă petru determ vlorle propr le opertorulu L cu mtrce corespuătore A? Opertorul L re mtrce A Determţ vlorle propr le lu L 5 Opertorul L re vlor propr dstcte căror l corespud vector propr Atuc ormeă o bă î? Ce codt trebue s deplesc plct L m petru u opertor lr? Fe opertorul lr L cu mtrce A Screţ ecuţ crcterstcă corespuătore L 8 Fe opertorul lr L Determţ orm mtrce opertorulu î bele coce le celor două spţ 9 Fe A mtrce tştă opertorulu L Determţ vlorle propr corespuătore Fe A mtrce soctă orme pătrtce ş mor prcpl lu A Ce codţe trebue să îdeplescă ceşt mor petru plc metod lu Jcob de ducere l orm cocă? Determţ orm cocă soctă orme pătrtce cre re mtrce soctă A

Screţ mtrce soctă orme pătrtce Form pătrtcă re mtrce soctă A Determţ epres lu Screţ mtrce soctă orme pătrtce 8 5 5 Form pătrtcă re mtrce soctă A Determţ epres lu Deţ o mulţme M coveă Ce el de vrble se olosesc petru duce o problemă de progrmre lră l orm stdrd? 8 Scret orm stdrd progrmulu lr m 9 Scret mtrce sstemulu de restrcţ tştă progrmulu lr m 5 Determţ soluţ optmă progrmulu lr m 5 5 Clculţ vlore lmte lm 5 Clculţ vlore lmte lm 5 Clculţ vlore lmte lm

5 Fe ser umercă I ce codt coverge cest sere? 55 Ser de puter covergeţă re r de covergeţă r Determţ mulţme de 5 Fe S N şrul sumelor prţle tşte sere Studţ covergeţ sere dcă lm S 5 Fe ser 58 Ser de puter Dcă lm covergeţă coorm teoreme lu Abel? Studţ covergeţ sere re r de covergeţă r > Cre este tervlul de 59 Fe S N şrul sumelor prţle tşte sere ş lm S S Dscutţ covergeţ sere Fe ser de puter cu lm Dscutţ covergeţ sere Fe ser ltertă Studţ covergeţ sere geometrce Studţ covergeţ sere de puter Fe Clculţ 5 Fe Clculţ cu Ce rmă crterul lu Leb? ş q cu ş cu lm Fe ucţ Clculţ ş Clculţ dervtele prţle de ordul îtâ le ucţe l 8 Fe ucţ Clculţ ş 9 Clculţ dervtele prţle de ord le ucţe l Clculţ dervtele prţle de ord le ucţe Determţ dervtele prţle le ucţe u v l uv u v

Determţ dervtele prţle le ucţe v u v u v u Hess ucţe î puctul crtc P este de orm P H Determţ stel îcât P să e puct de mm locl petru Fe P H hess corespuătore ucţe Î puctul crtc P Este P puct de etrem petru? Dscute dup vlorle prmetrulu 5 Dcă ucţ re dervtele prţle de ordul I de orm tuc cte pucte crtce re? Fe H hess tştă ucţe Deorece stsce crterul lu Schwr determţ α β γ Cum se determă puctele crtce le ucţe C? 8 Determţ puctele crtce petru ucţ 9 Determţ puctele crtce petru ucţ 8 Determţ puctele de etrem petru ucţ 8 Determţ puctele de etrem petru 9 8 Fe H hess tştă ucţe Vercţ dcă puctele P - ş P -- sut pucte de etrem petru 8 Ce elemete coţe hess tstă ue ucţ orecre?