CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Σχετικά έγγραφα
CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

6. VARIABILE ALEATOARE

4. Interpolarea funcţiilor

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

2. Functii de mai multe variabile reale

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Tema: şiruri de funcţii

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Curs 3. Spaţii vectoriale

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

4. Integrale improprii cu parametru real

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Integrale cu parametru

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

METODE NUMERICE APLICAŢII

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

2. Metoda celor mai mici pătrate

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

Sondajul statistic- II

Integrale generalizate (improprii)

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

cele mai ok referate

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

4. Serii de numere reale

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

sin d = 8 2π 2 = 32 π

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ

OperaŃii cu numere naturale

MULTIMEA NUMERELOR REALE

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Exerciţii de Analiză Matematică

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

Elemente de teoria probabilitatilor

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

Transcript:

Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< < < K< = Numărul ( m = se umeşte orm dvzu Spuem că dvzue ' este m fă decât dvzue ş otăm p dcă ' coţe pe lâgă puctele dvzu ş lte pucte Î coture, petru orce fucţe f : [, ], mărgtă, otăm cu: m = f{ f ( ; [, ] }, M = sup{ f ( ; [, ] }, = f { ( ; [, ]}, M sup { f( ; [, ]} m f = Evdet u loc egltăţle: m m M M, =, ( Sum Drou feroră (superoră se defeşte stfel: = ( ( = s = m, respectv S = M D puct de vedere geometrc, ceste sume repreztă rle evdeţte î fgură y y f s f S m M O = = O = = D ( rezultă că petru orce dvzue vem:

2 ( ( m s S M (2 Lem 2 Dcă p, tuc s s' S' S Demostrţe Fe : = < < K< < < K< = Presupuem că dvzue ' coţe pe lâgă puctele dvzu, u sgur puct î plus ş ume, puctul c, stut ître ş m f f ( ;, c m = f f ( ; c, Fe = { [ ]} ş { [ ] } Deorece m m ş m m, rezultă ( ( ( ( ( s s = m c + m c m Aşdr, m rătt că ' m c + c m = s s ' Evdet, dcă presupuem că dvzue ' coţe pe lâgă puctele dvzu m multe pucte (dstcte c, K, cp, rţometul este semăător Demostrţ egltăţ S ' S este logă ş rămâe î sem cttorulu s Lem 22 Petru orce două dvzu ' ş " le tervlulu [, ], vem S ' " Demostrţe Fe = U dvzue cre costă d reuue puctelor dvzulor ' ş " Evdet vem p ş p D Lem 2 rezultă: s s S S D egltăţle (2 rezultă că mulţme de umere rele { s } de umărul M(, r mulţme de umere rele { S } umărul m( r I * Notăm cu I* = sup s ş cu se umeşte tegrl feroră Lem 23 I I * I este mjortă este mortă de = f I se umeşte tegrl superoră S

Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 2 Demostrţe D Lem 22 rezultă că: s ' S ", orcre r f dvzule ' ş " Fâd petru momet dvzue " oţem: I* = sup s S Cum " fost rtrră, î coture vem I* f S = I Defţ 22 Fe f : [, ] o fucţe mărgtă Spuem că f este (D- tegrlă (tegrlă î sesul lu Drou pe [, ] dcă I* = I = I Vlore comuă I o otăm cu f ( d Lem 24 Petru orce >, estă δ > stfel îcât orcre dvzue tervlulu [, ] cu < δ vem: * I < s S < I + (4 Demostrţe Vom demostr egltte I* < s, lăsâd î sem cttorulu demostrţ celellte egltăţ Deorece I * = sup s rezultă că > estă o dvzue tervlulu [, ] stfel îcât: I* < s 2 Să presupuem că : = c < c < K< ck < K < cp = m ( k ck k p Fe µ = c ş fe : = < < K< < < K < = o dvzue tervlulu [, ] cu < µ Dcă otăm cu = tervlul [ ], se flă cel mult u puct c d dvzue k U, tuc î ck Fe m f { f ( ; [, k ]} m c = f { f ( ; [ ck, ] } sutervlulu [, ] î dfereţ s s v f m ( ck + m ( ck m( ş este evdet mjortă de ( ( pucte terore = ş Cotruţ c k M m Cum î dvzue estă (p rezultă că vem următore mjorre: ( ( s s p M m (5

22 Fe cum δ = m µ ;, fe o dvzue tervlulu 2 ( p ( M m [, ] cu < δ ş fe = U Cum δ µ rezultă că < µ ş coform (5 vem: s s ( p ( M m p M m 2 p M m = 2 < ( ( ( ( Aşdr vem I < s s s +, dec I* s * 2 2 Cu cest lem este demostrtă Teorem 2 (Crterul de tegrltte l lu Drou Fe f : [, ] mărgtă Codţ ecesră ş sufcetă c f să fe tegrlă pe [, ] este c petru orce >, să este δ >, stfel îcât orcre r f dvzue tervlulu [, ], cu < δ, să vem S s < Demostrţe Necestte Presupuem că I* = I = I D Lem 24 rezultă că >, δ > stfel îcât I < s S < I +, petru cu < δ Evdet, 2 2 S s < I + I = Aşdr S s < petru orce cu < δ 2 2 Sufceţ Presupuem că >, δ > stfel îcât, orcre r f cu < δ vem S s < Deorece s I* I S, rezultă că I I* S s < Cum > este rtrr, cest mplcă I I* =, dec f este tegrlă pe [, ] 22 CLASE DE FUNCŢII INTEGRABILE Teorem 2 Dcă f : [, ] [, ] este cotuă, tuc f este tegrlă pe Demostrţe Fe : = < < K< < < K < = o dvzue orecre tervlulu [, ] Deorece, o fucţe cotuă pe u tervl compct

Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 23 este mărgtă ş îş tge mrgle rezultă că ξ [, ] ş η [, ] stfel îcât m = f ( ξ ş M f ( η Aşdr, vem = ( ( ( S s = f η f ξ = Pe de ltă prte, f este uform cotuă pe [, ], dec >, δ > stfel îcât orcre r f, [, ] cu < δ, vem f( f( < Dcă presupuem cum că < δ rezultă η ξ < δ dec S s < ( ( = = = Aşdr, >, δ > (cel de l cotutte uformă stfel îcât cu < δ vem S s < D Teorem 2 rezultă că f este tegrlă pe [, ] Teorem 222 Dcă f : [, ] pe [, ] este mootoă, tuc f este tegrlă Demostrţe Vom fce demostrţ petru czul câd f este crescătore ş u se reduce l o costtă Czul câd f este descrescătore se trteză semăător Dcă f se reduce l o costtă, dcă f ( = c, [, ] s = S = c, ( dec I = I = c Fe dec f crescătore, stfel îcât f ( < f( ş fe, tuc ( : = < < K< < < K< = o dvzue orecre tervlulu m = f ş M = f (, dec [, ] Deorece f este crescătore, vem ( Fe > ş fe δ = ( ( ( ( S s = f f = f ( f( ve ( ( = Dcă presupuem că < δ, tuc vom S s ( f f < δ < [ ( ( ] f( f( f f = Aşdr, >, δ > stfel îcât cu < δ vem S D Teorem 2 rezultă că f este tegrlă pe [, ] s <

24 23 SUME RIEMANN CRITERIUL DE INTEGRABILITATE RIEMANN Fe f : [, ], : = < < K< < < K < = o dvzue tervlulu [, ] ş ξ [, u puct orecre Dcă otăm cu ( ] ξ = ξ, ξ2, K, ξ, tuc sum Rem soctă fucţe f, dvzu ş puctelor termedre ξ, se oteză cu σ ( f ; ( f ; = f ( ( σ ξ ξ = ξ ş este pr defţe Defţ 23 Fe f : [, ] Spuem că f este (R-tegrlă (tegrlă î sesul lu Rem pe [, ] dcă estă u umăr ft I, stfel îcât >, δ > cu proprette că orcre r f dvzue, cu < δ ş orcre r f puctele termedre ξ = ( ξ K ξ, vem ( f;,, σ ξ I < Teorem 23 Dcă f este (R-tegrlă pe [, ], tuc f este mărgtă pe [, ] Demostrţe Pr poteză, estă I, stfel îcât petru =, estă δ > cu pro- prette că orcre r f cu < δ ş orcre r f puctele termedre ξ vem: Fe ( f I < σ ; ξ <I + ( = < < K< < < K< = cu : < δ ş fe [ ] ξ,, =, Presupuem pr surd că f u este mărgtă pe [, ] Atuc, estă u sutervl, j j stfel îcât f u este mărgtă pe, j j Petru fce o legere, să presupuem că sup { f( ; j, j } =+ Cum f u este mărgtă superor pe tervlul, j j, rezultă că estă ξ, j j j stfel îcât I s+ f ( ξ j >, ude m ott cu s = f ( ξ( j j ( ξ dc j Fe ξ = ( ξ dc = j = j ş = (,, K ξ ξ ξ Rezultă

Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 25 I s + σ ( f ; ξ = s+ f ( ξ j( j j > s+ ( j j = I + Aşdr ( f σ ; ξ > I + cee ce cotrzce ( Pr urmre, potez că f u e mărgtă pe [, ] e coduce l o cotrdcţe Următore teoremă e rtă că cele două defţ le tegrltăţ sut echvlete Teorem 232 Fe f : [, ] mărgtă Atuc f este (D-tegrlă pe [, ] dcă ş um dcă f este (R-tegrlă pe [, ] Demostrţe Dcă f este (D-tegrlă pe [, ], tuc I * = I = I Pe de ltă prte, d Teorem 2 rezultă că >, δ > stfel îcât orcre r f dvzue cu < δ vem S s < Cum s I S ş s σ ( f, ξ S, ξ, rezultă că ( f, j j σ ξ I < petru orce cu < δ ş orce pucte termedre ξ, dec f este (R- tegrlă Recproc, să presupuem că f este (R-tegrlă Atuc estă I cu proprette că, petru >, δ > stfel îcât cu < δ ş ξ vem: I < σ ( f; ξ < I + (2 4 4 Fe = < < K< < < K< = cu < δ Deorece : = sup { ( ; [, ]}, rezultă că estă α [, ] M f M < f ( α 4( Amplfcâd egltte (3 cu ( stfel îcât ş sumâd rezultă: S < f ( α( = σ ( f ; α, ude α = ( 4 α, K, α = Ţâd sem cum ş de (2 oţem: S < I + 2 (4 Î mod semăător se rtă că s > I 2 (5 D (4 ş (5 rezultă că S s <, petru orce cu < δ, dec f este (D-tegrlă, coform Teore 2 (3

26 Teorem 233 (Crterul de tegrltte l lu Rem Codţ ecesră ş sufcetă c f : [, ] să fe tegrlă pe [, ], este să este u umăr ft I, stfel îcât petru orce şr de dvzu { } le tervlulu [, ] cu proprette că termedre lm = ş orce legere puctelor ( ( ξ să vem lm σ ( f ; ξ = I Demostrţe Necestte Pr poteză estă I stfel îcât >, δ > cu proprette că cu < îcât Fe { } u şr de dvzu cu δ ş ξ vem ( f; σ ξ I < < δ petru orce Coform poteze vem Atuc u rg stfel ( ( f, petru orce ş orce set de pucte termedre ( zu Rezultă că lm σ ( f ; ξ = I Sufceţă Presupuem că estă I dvzu { } cu lm σ ; ( ( f ξ = I σ ξ I < ( ξ corespuzător dv- cu proprette că petru orce şr de ( ş orce set de pucte termedre ξ vem Presupuem pr surd că f u este tegrlă, dec că orcre r f umărul ft I, estă > stfel îcât δ >, δ cu δ < δ ş estă u set de pucte termedre σ δ δ ξ stfel îcât σ ( f, ξ I Î prtculr, petru δ = rezultă că cu ( ( ( f, ξ I Acest îsemă că σ ( f, ξ potez făcută δ < ş ( ξ stfel îcât I, cee ce cotrzce Defţ 232 Spuem că o mulţme A ϒ este egljlă (de măsură cu urmă- I Leesque ulă, dcă >, u şr de tervle deschse ( torele propretăţ : A U I = l( I <, ude cu ( = l I m ott lugme tervlulu I

Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 27 Preczăm că uele d tervlele I pot să fe mulţme vd Propozţ 23 Orce mulţme cre se reduce l u puct este egljlă Evdet Demostrţe Fe A = { } Putem lege I =, + 3 3 A U I ş l( I < = = Următore frmţe este evdetă: ş I = petru 2 Propozţ 232 Dcă A B ş B este egljlă, rezultă că A este egljlă Propozţ 233 O reuue umărlă de mulţm egljle este de semee egljlă Demostrţe 2 Fe A egljlă, ( tervle deschse cu propretăţle: A I ş I m m Î coture vem: dec, mulţme U = A Rezultă că petru >, u şr de U m l( Im < m= m= 2 U A U U I ş ( l I = = m m < =, m= = m= = 2 este egljlă Corolrul 23 Orce mulţme ftă su umărlă d ϒ este egljlă Afrmţ rezultă d Propozţle 23 ş 233 Î coture prezetăm fără demostrţe următore teoremă Teorem 234 (Crterul de tegrltte l lu Leesque Fe f : [, ] Codţ ecesră ş sufcetă c f să fe tegrlă pe [, ] este c f să fe mărgtă pe [, ] ş mulţme puctelor sle de dscotutte să fe egljlă

28 24 PROPRIETĂŢILE INTEGRALEI RIEMANN 24 d = Afrmţ rezultă medt d oservţ că orce sumă Rem σ ( ; ξ = 242 Proprette de lertte Dcă f, g : [, ] sut tegrle, tuc fucţ α f + β g este tegrlă pe [, ] ş ( α f + β g( d = α f( d + β g( d Demostrţe u şr de dvzu cu proprette că lm = ş fe Fe { } de pucte termedre orecre petru dvzue Avem: ( ; ( ( ; ( ( f + g = f + ( g; σ α β ξ ασ ξ βσ ξ ( ξ u set Deorece memrul drept re lmtă ftă câd ş ume α f ( d + + β g ( d, rezultă că ş memrul stâg re lmtă ftă, dec α f + β g este tegrlă ş î plus ( α f + β g( d = α f( d + β g( d 243 Proprette de mootoe Dcă f ş g sut tegrle pe [, ] ş f ( g(, [, ], tuc f ( d g( d Afrmţ rezultă medt d oservţ că [ ] proprette de lertte tegrle Rem g ( f( d ş d 244 Dcă f este tegrlă pe [, ], tuc f este tegrlă pe [, ] ş f ( d f( d Fe A mulţme puctelor de dscotutte le fucţe f d tervlul [, ] ş B mulţme puctelor de dscotutte le lu f d tervlul [, ] Se şte că dcă f este cotuă îtr-u puct, tuc f este cotuă î cel puct Aşdr, vem A B Coform Teoreme 234, B este egljlă Rezultă tuc că ş A este egljlă, dec că f este tegrlă

Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 29 Pe de ltă prte vem: f ( f( f(, [, ] D Proprette 3 de mootoe tegrle, rezultă că dec f ( d f( d f ( d f( d f( d 245 Dcă f ş g sut tegrle pe [, ], tuc fg este tegrlă pe [, ] Îtr-devăr, fe A/B/C mulţme puctelor de dscotutte le lu f /g/ fg Se şte că dcă f ş g sut cotue îtr-u puct, tuc fg este cotuă î cest puct Rezultă că C A Υ B Cum A ş B sut egljle, rezultă că A U B este egljlă, dec C este egljlă Coform Teoreme 234 rezultă că fg este cotuă pe [, ] 246 Teorem de mede Fe f ş g două fucţ tegrle pe [, ] Presupuem că g păstreză sem f f ( ;, costt pe [, ] Dcă otăm cu m = { [ ]} M sup { f( ; [, ] } ş cu =, tuc estă m µ M stfel îcât Demostrţe Presupuem că f ( g ( d = µ g ( d ( g (, [, ] Deorece m f( M, [, ] rezultă mg( f ( g( Mg(, [, ] D Propretăţle 2 ş 3 vem m g ( d f( g ( d M g ( d Dcă g ( d=, tuc ş ( ( d f g = ş egltte ( re loc petru orce µ Să presupuem că g ( d Cum g rezultă ( d g > Împărţd egltte (2 cu g ( d oţem: m Dcă otăm cu µ = f ( g ( d = µ g ( d f ( g ( d, rezultă că m µ M, dec g ( d f( g( d M g ( d (2

3 Corolrul 24 Fe f : [, ] cotuă ş g : [, ] tegrlă Dcă g păstreză sem costt pe [, ], tuc estă ξ [, ] stfel îcât f ( g( d = f ( ξ g( d Demostrţe Deorece f este cotuă pe [, ], rezultă că estă α, β [, ] stfel îcât m= f( α ş M = f( β D Teorem de mede, ştm că estă m µ M stfel îcât f ( g ( d = µ g ( d Pe de ltă prte, f re proprette Drou pe [, ], dec estă ξ ître α ş β, dec î [, ], stfel îcât µ = f ( ξ Aşdr vem f ( g ( d = f( ξ g ( d Corolrul 242 Dcă f : [, ] este tegrlă, tuc estă m µ M stfel îcât f ( d = µ ( Afrmţ rezultă medt d Teorem de mede petru czul prtculr câd g = Corolrul 243 Dcă f : [, ] este cotuă, tuc estă ξ [, ] stfel îcât ( d = ( ξ ( f f Afrmţ rezultă medt d Corolrul 24, petru czul prtculr câd g = 247 Dcă f este tegrlă pe [, ] ş < c <, tuc f este tegrlă pe c [, c] ş [c, ] ş f ( d = f( d + f( d c Demostrţe Fptul că f este tegrlă pe [, ] ş [c, ] rezultă medt d Teorem 234 Fe { } u şr de dvzu le tervlulu [, c] cu ş fe { } u şr de dvzu le tervlulu [c, ] cu Dcă otăm cu = U, tuc este o dvzue tervlulu [, ] ş ( Fe de semee ( α ( β u set de pucte termedre petru dvzue (respectv ( ( ( Dcă otăm cu ξ =α U β, tuc ξ ( este u set de pucte termedre petru Trecâd l lmtă după î egltte

Cp 2 INTEGRALA RIEMANN ( ; ( ( ; ( ( f f ( f; σ ξ =σ α +σ β c, rezultă că f ( d = f( d f( d + c Următore teoremă e sgură că orce fucţe cotuă pe u tervl dmte prmtve pe cel tervl Teorem 248 Fe f : [, ] cotuă ş fe F( = f( tdt, [, ] Atuc f este dervlă pe (, ş F ( = f(, (, Demostrţe Fe (, orecre Să oservăm petru îceput că (d = 3 f (d t t f t t f(d t t Îtr-devăr, dcă < tuc frmţ rezultă d egl- tte = + Dcă <, tuc = + Aşdr, vem ( F( F f (d t t = dec = = Coform Corolrulu 243 rezultă că ξ î tervlul îchs de cpete ş stfel îcât (d ( ξ ( vem: F( F lm f t t = f ( Cum f este cotuă î, î coture ( ξ (, dec F ( f ( = lm f = f = Teorem 249 (Lez-Newto Fe f : [, ] tegrlă Dcă F este o prmtvă lu f pe [, ], tuc f ( d = F ( F ( Demostrţe Fe = < < K < < = : [, ] Oservăm că F( F( = F F îcât: = o dvzue orecre tervlulu ( ( Pe de ltă prte, d Teorem Lgrge rezultă că estă ξ ( ( ( ( ξ ( ( ξ ( F F = F = f stfel,

32 Dcă otăm cu ξ = ( ξ, K, ξ oţem: ( ξ( σ( ξ = F( F( = f = f; Fe { } u şr de dvzu de ormă tzâd l zero ş fe ξ ( setul de pucte termedre petru ( f ( d = ( lm σ f ; F ( F ( ξ =, cre rezultă d Teorem Lgrge Rezultă: