4. Interpolarea funcţiilor

Σχετικά έγγραφα
CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

2. Functii de mai multe variabile reale

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

METODE NUMERICE APLICAŢII

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

6. VARIABILE ALEATOARE

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Tema: şiruri de funcţii

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

Curs 3. Spaţii vectoriale

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

INTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

Integrale cu parametru

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

4. Metoda Keller Box Preliminarii

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

4. Integrale improprii cu parametru real

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

2. Metoda celor mai mici pătrate

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

cele mai ok referate

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ

Integrale generalizate (improprii)

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

ELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale

LUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

4. Serii de numere reale

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

MULTIMEA NUMERELOR REALE

CUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

INTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Sondajul statistic- II

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

Exerciţii de Analiză Matematică

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

Transcript:

Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă ormă geerlă prolem pote să u ă soluţe su să ă o tte de soluţ Ce m utlztă clsă de ucţ de terpolre este cls polomelor dtortă uşurţe cu cre se tegreză ş se derveză Iterpolre ucţlor preztă o mportţă deosetă petru czul câd ucţ u este detă prtro relţe ltcă c prtru tlou de vlor ce repreztă de eemplu rezulttele ue epereţe Cr ş tuc câd ucţ este dtă prtro relţe ltcă dr cestă relţe este complctă se pote lege terpolre î locul clcululu drect Polomul de terpolre l lu Lgrge Teorem Fe : [] R ş odur d tervlul [] Atuc estă u polom uc P de grdul cre terpoleză ucţ î odurle P Acest polom se umeşte polomul de terpolre l lu Lgrge Demostrţe Căutăm u polom P su orm următore: P L L L ude L sut polome de grdul ce urmeză să e determte Deorece dorm c P vom pue codţle:

8 zele Alze Numerce dcã L δ dcã Deorece L petru rezultă că L dmte rădăcle Aşdr L Cum L rezultă Î cocluze vem P L ude L Evdet polomul re grdul ş re proprette P Fe Q u lt polom de grdul cu proprette Q RP Q Deorece grdr ş R detc ul dec că P Q ş e rezultă că R este polom Eemplu Fe odurle ş ş Atuc P Eectuâd clculele oţem P 8 Î coture vom ot erore î ecre puct cu E;P Evdet E; Itroducem de semee otţ: U Teorem Dcă C [] tuc petru orce [] estă ξ stel îcât ξ E ; U!

Iterpolre ucţlor 9 Demostrţe Cosderăm ucţ ulră E ; [ ] g t t P t U t t U Oservăm că g se uleză î pucte dstcte D teorem lu Rolle rezultă că estă ξ stel îcât g ξ Cum E ; g t t! U rezultă ξ E ; U! Corolr Dcă estă > stel îcât petru orce [] tuc: E ; U [ ]! Eemplu Fe ucţ l ş odurle ; ; 7; 8 Evluăm erore î puctul U IV [ ; 8] Rezultă E ; 9 cest umăr d dor u mort l eror Dcă olosm următorele vlor î odur X 7 8 99 97 7 ş clculăm polomul lu Lgrge oţem: P 997 Pe de ltă prte l8 Rezultă că E; 8 cee ce cormă rmţ de m sus Oservţ Dcă Q este u polom de grd cel mult tuc E; orcre [] Armţ rezultă d Teorem deorece î cest cz

zele Alze Numerce Oservţ Eg;E;Eg; Îtrdevăr dcă P este polomul de terpolre petru ş g P este g polomul de terpolre petru g tuc P P este polomul de terpolre petru g ş dec g E g; g P P E ; E g; Î coture vom presupue că odurle sut ecdstte dec că ude Cosderăm de semee scmre de vrlă t 7 Îlocud ş 7 î oţem: ~ t L t L t Folosd otţ: t t t t t t 8 oţem: t t L t C!! t! t Oţem stel epres polomulu lu Lgrge petru odur ecdstte t P t C! t 9 Erore deve: t E t ξt! Î coture cosderăm u şr de dvzu { } le tervlulu [] cu lm : < < < Notăm cu P polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle Dcă este mre P cocde cu îtru umăr mre de odur dec e şteptăm c erore E ;P să e mcă evetul c lm E ;

Iterpolre ucţlor Augem stel l următore îtrere: Î ce codţ şrul de polome { P } coverge puctul evetul uorm l ucţ pe tervlul []? Î ul 9 S N erste rătt că petru ucţ [] dcă legem odurle ecdstte tuc lm P dcă {} Sr pute crede că cest lucru se dtoreză ptulu că ucţ modul u este dervlă î orge Următorul eemplu dt de C Ruge î 9 rtă că estă ucţ det dervle petru cre {P } u coverge l Fe [ - ] Evdet C [] Fe odurle ecdstte Se pote răt că lm P dcă c ş lm P dcă >c ude c este o rădăcă ecuţe: lllrctg Î ul 9 S N erste rătt că petru orce sstem de odur { } d tervlul [] dt dte estă o ucţe cotuă : [] R stel îcât şrul polomelor lu Lgrge {P } cre terpoleză ucţ î ceste odur u coverge uorm l pe [] Estă totuş ş stuţ câd covergeţ re loc Se pote demostr următore teoremă: Teorem Dcă C R ş se dezvoltă î sere Tlor pe R tuc petru orce sstem de odur dstcte ş ecdstte { } d [] şrul polomelor { P } cre terpoleză ucţ î ceste odur coverge uorm l pe [] Se pue îtrere dcă terpolre cu polome Lgrge este utlă î prctcă d momet ce ş cum m văzut î geerl şrul polomelor de terpolre { P } u coverge l Răspusul este că terpolre Lgrge este utlă Se costtă î prctcă ptul că petru u puct α [] erore α P α scde pâă l u puct pe măsură ce creşte ş dec petru reltv mc P α promeză cceptl vlore α Petru vlor mr le lu terpolre Lgrge u este recomdtă D cele prezette pâă cum rezultă că şrul polomelor de terpolre socte ue ucţ cotue u coverge uorm î mod ecesr l cestă

zele Alze Numerce ucţe Se pue îtrere dcă o ucţe cotuă pote promtă uorm cu polome Răspusul ost dt de K Weerstrss î ul 88 Teorem Fe : [] R cotuă Atuc petru orce ε > estă u polom Q ε stel îcât Qε sup{ Qε ; [ ] } < ε Evdet dcă luăm ε rezultă că estă u şr de polome {Q } cre coverge uorm pe [] l ucţ D teorem lu Weerstrss rezultă că polomele lgerce pe [] sut î rport cu ucţle cotue pe [] î ceeş relţe c umerele rţole Q ţă de umerele rele R Teorem lu Weerstrss este etrem de mporttă î lz mtemtcă î geerl ş î lz umercă î specl Dtre umerosele demostrţ dte ceste teoreme ce m cuoscută este demostrţ dtă de S N erste î ul 9 erste rătt cum se pote costru şrul de polome cre promeză ucţ ş ume: k k k k C [ ] k Acest şr de polome cre se umesc polome erste u u proprette pe [] Trecere de l [] l [] se ce cu uşurţă prtro scmre de vrlă Evdet polomele erste u sut polome de terpolre D păcte covergeţ şrulu { } către este destul de îcetă ş d cestă cuză î prctcă polomele erste u se olosesc l promre drectă ucţlor Teorem lu Weerstrss este mporttă pr mplcţle sle teoretce dr ş prctce ş cum vom vede de eemplu l tegrre umercă Iterpolre tertvă etod Atke Î cest prgr vom ot polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle cu P ; Evdet P ; Teorem Are loc următore relţe de recureţă: P ; P ; P ; Demostrţe Fe

Iterpolre ucţlor Q P P ; ; Oservăm că petru orce vem Q Î coture vem: ; P Q ; P Q Aşdr Q este u polom de grdul cre terpoleză ucţ î odurle D uctte polomulu de terpolre l lu Lgrge rezultă că QP etod Atke este e lustrtă de următorul tel: α α P α; α P α; P α; α P α; P α; P α; O α P α; P α; P α; K P α; Algortmul de terpolre tertvă metod Atke Petru : eecută : d : α ; sârşt petru ; Petru : eecută Petru : eecută : d d sârşt petru sârşt petru

zele Alze Numerce Polome Ceîşev Polomele Ceîşev sut dete pe tervlul [] pr relţ: T cosrccos Deorece T T cos[rccos] cos[rccos]cosrccos rezultă următore relţe de recureţă: T T T Cum T ş T d rezultă T T T 8 8 T etc Oservăm că T Dcă T tuc rccosk de ude rezultă k cosk k - Aşdr polomul T re rădăc rele dstcte dte de ormul Pe de ltă prte vem s rccos T Dcă T tuc rccosk ş dec k k cos k sut zerourle dervte T Se oservă că rădăcle dervte T sepră rădăcle polomulu T Îtrdevăr k < k < k de ude rezultă k cosk > k cos k > k cosk Costtăm de semee că k k T k cos rccos cos cos k

Iterpolre ucţlor Cum T [] rezultă că k k sut pucte de etrem locl petru T Pe de ltă prte vem T ş T Aşdr T re pucte de etrem locl ş îş scmă semul de or pe tervlul [] Prezetăm î coture telul de vrţe petru polomele T ş T T T T T Următorul rezultt dtort lu Ceâşev pue î evdeţă o proprette remrclă zerourlor polomelor Ceîşev Teorem Fe k k k zerourle polomulu Ceîşev T Atuc orcre r pucte dstcte z d tervlul [] vem sup sup z z z [ ] [ ] Demostrţe Deorece T rezultă că treue s rătăm că sup T sup z z z z [ ] [ ] [ ] z z stel îcât ude Presupuem pr surd că estă [ ] sup q < sup T [ ] [ ] z q z z z Fe r T q [ ]

zele Alze Numerce Evdet r este u polom de grd cel mult Oservăm c r re celş sem cu T î cele pucte de etrem le polomulu T Îtrdevăr e k u semee puct Presupuem că T k Dcă r k tuc q k r k cee ce cotrzce relţ Dcă T k ş presupuem că r k > tuc q k r k > cee ce cotrzce relţ Aşdr r îş scmă semul de or dec r re rădăc Acest lucru u este posl decât dcă r [] Rezultă tuc că T q cee ce cotrzce relţ Revem cum l evlure eror î terpolre Lgrge Fe odur î [] ş C [] Dcă P este polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle tuc ξ P! 7 vez Cptolul Teorem D 7 rezultă că P sup P sup! Aşdr erore P v mmă dcă sup v mmă Pe de ltă prte d Teorem rezultă că cest lucru se îtâmplă dcă legem odurle cos dcă sut zerourle polomulu Ceîşev T D cele de m sus rezultă că re loc următore teoremă: Teorem Fe * P polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle cos

Iterpolre ucţlor 7 * Atuc P Petru cele ucţ cre u! * u proprette că lm v rezult că şrul P! Fucţ sple cuce Fe : < << < << o dvzue orecre tervlulu [] Se umeşte ucţe sple cucă o ucţe s : [] R cu următorele propretăţ: Restrcţ lu s l ecre sutervl [ ] este u polom de grd cel mult tre; s s' s" sut cotue pe [] Î coture e puem prolem terpolăr ue ucţ : [] R cu utorul ue ucţ sple cuce Cu lte cuvte e puem prolem să găsm o ucţe sple cucă s stel îcât s Deorece restrcţ lu s l sutervlele [ ] este u polom de grd cel mult tre rezultă că s c d petru orce [ ] Determre ucţe s presupue dec determre coeceţ c d Să evluăm cum de câte codţ dspuem Fptul că s e sgură codţ Pe de ltă prte d cotutte lu s ş dervtelor s' ş s" rezultă: s k s k k cre e sgură codţ Î totl dspuem dec de codţ cu două m puţ decât umărul coeceţlor ce urmeză determţ Dcă se cuosc dervtele ' ş ' tuc dăugăm codţle s' ' ş s' ' Dcă u se cuosc ceste dervte tuc se promeză ' ş ' ş se pu codţle s' ş s' Dcă u vem c o ormţe despre ' ş ' se pot pue codţle:

8 zele Alze Numerce s" s" Î cest cz se oţe ş umt ucţe sple cucă turlă Îte de prezet teorem udmetlă prvd esteţ ucţlor sple cuce remtm următorul rezultt de lgeră lră Propozţ Orce mtrce pătrtcă strct dgol domtă este esgulră Demostrţe Fe A R cu proprette: > Dcă vom răt că sstemul A dmte um soluţ lă v rezult că deta Presupuem pr surd că estă α stel îcât Aα Fe α α m{ α α α } Cum α este soluţe petru sstemul A rezultă α α α su α k k k α k Î coture vem α k k k k α k k k cee ce cotrzce Teorem Petru orce umere dte estă o ucţe sple cucă s ucă cu propretăţle: s s s Demostrţe Vom ot cu s" Deorece s" este lră pe tervlul [ ] rezultă că s este de orm s"αβ D codţle s" ş s" rezultă ş β ude Aşdr pe tervlul [ ] vem: " s - Itegrâd de două or oţem

Iterpolre ucţlor 9 D C s ude C ş D sut costte rtrre Puâd codţle de terpolre s rezultă C ş D Îlocud î oţem petru [ ] ş : - s Să oservăm că ucţ s detă î este cotuă pe [] Îtrdevăr lm lm - s < < ş log s > lm Î coture vom pue codţ c dervt s' să e cotuă pe [] D rezultă: ' s 7 petru Puem codţ c ' lm ' lm s s > < ş oţem

zele Alze Numerce ş m deprte 8 petru orce L cele ecuţ dte de 8 dăugăm două ecuţ cre corespud codţlor: s' ş s' Ţâd sem de 7 ceste ecuţ sut: 9 D 8 9 ş rezultă următorul sstem A ude A L L O L L L - r Oservăm că mtrce A este smetrcă trdgolă ş strct dgol domtă U semee sstem re soluţe ucă cre se oţe uşor cu lgortmul Guss Îlocud î cestă soluţe găsm ucţ sple cucă pe cre o căutm Evdet cestă ucţe este ucă deorece soluţ este ucă

Iterpolre ucţlor Eemplu: Să se determe vlorle ucţe î puctul olosd terpolre sple cucă ştd că: 77 8 ş c ă vlorle lu ' î puctele ş sut: ' ' R Aplcăm teorem ş vom găs ucţ sple cucă s ce terpoleză ucţ dcă determăm coeceţ Coeceţ se determă pr rezolvre sstemulu lr A ude A ş Puctul [ ] Oţem că: ' ' 777 88 Screm ucţ de terpolre s pe cest tervl:

zele Alze Numerce s Clculăm vlore ucţe s î puctul dt: s 87 Dec vlore promtvă lu î puctul este 87 Fucţle sple cuce u următore proprette de optmzre Teorem Fe G mulţme ucţlor g : [] R de clsă C cu propretăţle: g g' g' ' [ ] [ ] Atuc : g" d s" d g G Demostrţe Dcă otăm cu k s g ude g G tuc [ g" ] d [ s" ] d s"k"d [ k" ] d deprte vem s" k" d " s k s" k" d s k d Deorece s'''α este o costtă pe [ ] ş k k rezultă ş m deprte s kd

Iterpolre ucţlor " " s k d [ s" k s" k ] s" k s" k deorece k' k' Aşdr [ g" ] d [ s" ] d [ k" ] d Rezultă s" d g" d petru orce g G [ ] [ ] Egltte re loc dcă [ k" ] d dec dcă k" [] Aşdr uct k este lră pe [] D codţle de terpolre k petru rezultă k [] ş dec că [ s" ] d [ g" ] d g G Se pote demostr de semee următore teoremă Teorem Fe C [] ş sup{ IV ; []} ş e odur ecdstte ude Dcă s este ucţ sple cucă cu propretăţle: s ; s ' ş s ' tuc petru orce [] vem: s ' s " " s 8 8 Aşdr d Teorem rezultă că şrul ucţlor sple cuce {s } cre terpoleză ucţ î odurle ecdstte { } coverge uorm pe u u tervlul [] către ucţ mult: s ş s " pe tervlul [] Î coture vom de ucţle sple cuce ş vom răt că orce ucţe sple cucă cre terpoleză ucţ î odurle se repreztă c o comţe lră ucă de ucţ sple cuce Fe : < << < <<

zele Alze Numerce o dvzue tervlulu [] cu odur ecdstte ude Asocem ceste dvzu dvzue ~ cre re î plus şse odur ulre de semee ecdstte : ~ < < < < < < < < < Dem petru orce ucţ sple cucă stel: ] [ ] ] ] ] Grcul ucţe rtă stel: D deţ ucţlor rezultă că { } dcã su dcã dcã ;; - - Se vercă uşor că ş dcă Se oservă de semee că { ; } C R dec este o ucţe sple cucă Propozţ Fucţle sut lr depedete pe R Demostrţe Fe comţ lră λ λ λ λ R Dcă dăm lu succesv vlorle oţem sstemul:

Iterpolre ucţlor λ λ λ λ λ λ λ λ λ λ L Deorece mtrce sstemulu este strct dgol domtă dec esgulră rezultă că sstemul dmte um soluţ lă λ λ λ Î coture otăm cu spţul lr geert de ucţle Teorem Estă o ucţe ucă cre terpoleză ucţ î odurle Demostrţe Fe R Puâd codţ c să terpoleze ucţ î odurle rezultă Se oţe sstemul: L Sstemul re ecuţ lre ş ecuoscute Elmâd ecuoscut d prmele două ecuţ ş ecuoscut d ultmele două ecuţ oţem sstemul ecvlet:

zele Alze Numerce L trce coeceţlor sstemulu este strct dgol domtă dec sstemul re soluţe ucă Aşdr sstemul re soluţe ucă Îlocud cestă soluţe î oţem ucţ căuttă cre evdet este ucă Teorem Fe s : [] R o ucţe sple cucă cre terpoleză ucţ î odurle Atuc estă R uc determte stel îcât s [] Demostrţe D Teorem rezultă că estă stel îcât terpoleză ucţ î odurle Fucţ este de clsă C pe R ş este polomlă de grdul tre pe porţu Rezultă că restrcţ lu l tervlul [] este o ucţe sple cucă cre terpoleză î odurle Cum semee ucţe este ucă coorm Teoreme rezultă s [] Uctte coeceţlor este sgurtă de Teorem Pcetul de progrme ATLA coţe ucţ sple cre permte terpolre ue ucţ î puctele N * t prtro ucţe sple cucă dcă se cuosc vlorle le ucţe î odurle < << Secveţ de pelre este: sple Eemplu Să se determe vlorle ucţe î puctele terpolre sple cucă ştd că: I utlzâd ATLA Î medul ATLA se scru comezle: olosd 8

Iterpolre ucţlor 7 % terpolre cu uct sple cuce olosd pcetul de progrme tl ucto []cu % Nodurle [p/p/p/p/]; % Vlorle ucte odur [//^/^//]; % Vlorle cre se terpolez uct [p/p/8p/]; % Apelre ucte tl sple cre ce terpolre sple; Fucţ cosdertă este s ş putem compr vlorle de terpolre cu cele "ecte": zs; Petru reprezetre grcă ucţe terpolte se pote olos următore secveţ ATLA % Reprezetre grc ucte terpolte plot'*'z'o'; s[p/]; % se stlesc tervlele de reprezetre pe e ttle'iterpolre cu sple cuce'; lel'ugul'; lel'vlorle ucte'; grd Eercţ Folosd polomul de terpolre lu Lgrge să se determe vlore promtvă ucţlor dte de telele următore î puctele meţote î ecre cz 9 7

zele Alze Numerce 8 R P 9 7 77 8 9 8 R 8 P 988 Folosd metod Atke să se găsescă vlore promtvă ucţlor dte de telele următore î puctele meţote î ecre cz î prte R Urmărd clculele c î Teorem oţem telul următor î cre ultm celulă dă vlore promtvă ucţe î puctul dt 7 87 87 87

Iterpolre ucţlor 9 9 77 8 R 9 77 8 87 8 9 89 878 9 8 87 878 Să se determe vlorle ucţe î puctul olosd terpolre sple cucă ştd că: 7 99 78 ş că vlorle lu ' î puctele ş sut: ' ' R Vom găs ucţ sple cucă s ce terpoleză ucţ dcă determăm coeceţ Coeceţ se determă pr rezolvre sstemulu de ecuţ lre A ude ' A ' r

zele Alze Numerce r Oţem că: 7 99 7 9 Puctul [ ] Screm ucţ de terpolre s pe cest tervl: s Clculăm vlore ucţe s î puctul dt: s 88 Dec vlore promtvă lu î puctul este 88 Să se determe vlorle ucţe î puctul olosd terpolre sple cucă ştd că: 7 88 88 ş că vlorle lu ' î puctele ş sut: ' 89 ' 9 8 R Oţem că: Vlore ucţe î puctul este 8 78 promtă de s 798