INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

Σχετικά έγγραφα
4. Interpolarea funcţiilor

METODE NUMERICE APLICAŢII

2. Functii de mai multe variabile reale

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

6. VARIABILE ALEATOARE

Tema: şiruri de funcţii

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

2. Metoda celor mai mici pătrate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

INTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

APROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

ELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Integrale cu parametru

CUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

4. Metoda Keller Box Preliminarii

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

INTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

4. Integrale improprii cu parametru real

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

cele mai ok referate

Sondajul statistic- II

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

Curs 3. Spaţii vectoriale

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

LUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

4. Serii de numere reale

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

Sisteme de ecuatii liniare

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Exerciţii de Analiză Matematică

INTRODUCERE. Capitolele îndrumătorului corespund materiei predate şi abordate la seminar pentru Statică, prima diviziune a disciplinei Mecanică.

OperaŃii cu numere naturale

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

Integrale generalizate (improprii)

Transcript:

Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre tegrâd um î umte pucte (de eemplu se cuosc vlorle ucțe î pucte pe z uor măsurător epermetle. Petru rezolvre prolemelor euțte se pot utlz următorele metode de tegrre umercă: Metode de tegrre clsce de tp Newto-Côtes (metod trpezelor metod Smpso Metode de tegrre geerlzte de tp Newto-Côtes (metod trpezelor geerlztă metod Smpso geerlztă Metode de tegrre de tp Romerg Metode de tegrre clsce de tp Guss. Metode de tegrre de tp Newto-Cotes Se cosderă ucț promre umercă vlor tegrle :[ ] R cotuă pe tervlul [] petru cre se dorește ( d tuc câd tegrl u pote drect = clcullă su ucț este cuoscută dor î cele pucte dstcte dcă î odurle [ ] y = ( =... ceste stuț d crcterstce ș plcțlor d ger electrcă. Se utlzeză promre ucțe ( pr polome de terpolre de tp Lgrge ( L ( R ( = puctele dte î tervlul [] d ecdstte cu psul de dscretzre = prmul ș ultmul puct corespuzâd cpetelor tervlulu [] = < < <... < < = k = k =. Formul de cudrtură (tegrre umercă Newto-Côtes este: ( ( ξ( = (d L (d R (d ( l( d ( = d = = = (! ude: ξ este u puct termedr d cel m mc tervl cre coțe odurle ș ( [ ] ξ petru orce. ~~... d (

Î coture se vor cosder czurle î cre ormulele se deduc utlzâd ucțle Lgrge de terpolre de ordul (ormul trpezulu ș de ordul (ormul lu Smpso cu odurle ecdstte. Aceste ormule u ost umte de Gutsc c ș c de ăte tegrăr umerce ele ăcâdu-ș orte e tre tuc câd tervlul de tegrre este mărgt ș tegrdul este eprolemtc. Metod de tegrre trpezelor Formul clscă trpezelor rezultă pr prtculrzre ce m smplă versu clsce metode Newto-Côtes petru =. Dec este o plcțe drectă terpolăr lre Lgrge î două pucte. Se cuoște ucț î două odur = ( ( ș se dorește clculul promtv l tegrle dete = = ( ( d terpolre Lgrge dcă scrd ucț ( L ( R ( ormul trpezulu este: ude: ( ( ( ( L utlzâd polomul lr de =. Dec tegrl clcultă cu ( d = L d R d Trpez Trpez Erore = < ξ < = restul ș polomul de terpolre Lgrge de ordul sut: ' ' ( ξ R ( = ( (! Trpez = l = = = = ( ( ( ( ( L Dec tegrâd polomul Lgrge ș restul se oțe ormul trpezulu: Trpez ( ( d = [ ( ( ] ( = ''( ξ Dcă estă M> stel îcât ''( M petru orce [ ] Metod trpezelor geerlztă Erore Trpez ( Erore Trpez tuc re loc relț: ( ( (4 M ( 6 Petru creștere precze clcululu tervlul [] pote dvzt î sutervle egle: =... = < < < < < = = = = > pe cre se plcă repett ormul trpezulu dcă: ( ( d d (6 = Dec plcâd ormul trpezulu pe sutervle se oțe ormul trpezulu geerlztă petru = = r geometrc îsemă că ucț ( s- promt cu segmete de ~~

dreptă ître două odur succesve de scse dcă tegrl rezultă pr îsumre rlor tuturor celor trpeze cre se ormeză ître puctele ș. Dec ormul trpezelor geerlztă cu ξ ( TrpezGe ~~ este: = = ( ( d = ( ( ( ( Dcă estă M> stel îcât ''( M petru orce [ ] metod geerlztă: Metod de tegrre Smpso Erore TrpezGe ( '' Erore TrpezGe ( ξ (7 tuc erore petru M = M (8 Formul clscă lu Smpso rezultă pr prtculrzre versu geerle metode Newto-Côtes petru =. Se cuosc vlorle ucțe ( î tre odur ecdstte: = = c = = ( ( ( (9 ( = = = c = c = r polomul de terpolre Lgrge de ord do este cel cu cre se promeză ucț de su tegrl detă ( L ( R ( ude L =. Dec tegrl detă v : ( ( ( ( L ( d = L d R d Smpso Smso Erore = < ξ < = restul ș polomul de terpolre Lgrge de ord sut: R ( = ' ' ' ( ( ( c( = ( c( ( ξ! Smpso ( ( c( ( ( ( c ( c ( ( c ( ( c ( = l ( ( c ( = = = Dec ormul lu Smpso se v scre: Smpso ( = ( d = ( ( ( 6 ( ξ ( 4 ( c ( ''' 88 Dcă estă M> stel îcât '''( M petru orce [ ] Erore Smpso ( EroreSmpso tuc re loc relț: ( ( ( M ( 88 Metod de tegrre geerlztă lu Smpso pe perec de sutervle Formul geerlztă lu Smpso repreztă plcre repettă ormule clsce lu Smpso pe m sutervle de lugme oțute pr dvzre tervlulu [] î =m părț

egle dete de puctele = î cre se cuosc vlorle ucțe (. Cele m sutervle de orm [ ] =... m ( cu = = ș psul de dscretzre =. Aplcâd petru ecre sutervl ormul clscă lu Smpso se oțe: m m ( ( ( 4 SmpsoGe( = d ( ( m 4 ( k ( k ( ξ 4 (4 6m k = Dcă presupuem că estă M4> stel îcât re loc relț: Erore SmpsoGe k = 88 m Erore Smpso ( 4 ( M 4 petru orce [ ] ( Dervre umercă ztă pe polomul de terpolre Lgrge Dervt ucțe î puctul este: ' tuc M ( 4 4 88 m ( ( ( = lm Acestă ormulă e dă o promțe dervte ucțe pr clculre termeulu ( ( petru vlor le lu orte mc dr cest mod de clcul l dervte comportă eror mr de clcul. Specc ceste metode este îlocure dervtelor ucțe :[ ] R (dervlă pe [] ș căror vlor y = sut cuoscute î odurle de terpolre... d [ ] cu ( cele le polomulu de terpolre cu cre se promeză ucț. De regulă se promeză dervtele î puctele... (6 (odur î cre vlore ucțe este cuoscută dr se pot utlz ș petru lte pucte d tervlul []. Petru oțe ormule de dervre geerle promtve se presupu odur dstcte... îtr-u tervl ș ucț C ( vem: petru ξ ( ( l ( ( R ( = l ( ( ș coorm ormule de terpolre Lgrge ( ( (... ( = k k k k ( ξ ( (7 k = k =!. Dervâd epres ucțe este: ' ( (...( (! d ( [ ( ξ ( ] d ( ( (...! ( ( ξ ( d d ( d( lk ( = = ( k d k = d d (8 ~4~

Apr proleme legte de estmre eror de trucere dtortă ecuoșter termeulu ( [ ( ξ ( ] d. Î cest scop se lege c d uul dtre odurle î cre ucț se cuoște d r ormul deve: ' ( ( d( l ( ( ( k ξ = ( k k = d (! k = ( k l' k (ormul de promre dervte petru pucte ( k Oservțe: Formul de promre dervte petru tre pucte de evlure deve orte utlă dcă ele sut ecdstte: = = se oț ormule petru promre dervte î puctul : '( = [ ( 4 ( ( ] '''( ξ ( ude: < ξ < ude: ' < < ξ ' ( [ ( ( ] '' ( ξ (9 = ( 6 Deș erorle î mele ormule de m sus sut de ordul O( totuș erore î relț două este promtv umătte d erore trodusă de prm relțe. Ast petru că relț dou utlzeză dte d mele părț lu ș prm relțe um dtr-o prte. Fucț treue evlută um î două pucte dcă se utlzeză relț dou ș dcă se utlzeză prm relțe ucț treue evlută î tre pucte. Apromre dervte utlzâd prm ormulă se utlzeză î propere cpetelor tervlulu petru că ormțle reertore l î r tervlulu u sut cuoscute. Dervre umercă utlzâd dezvoltre î sere Tylor Metod permte promre vlorlor dervtelor ucțe î puctele [ ] cre vlore ucțe este cuoscută. Se cosderă cele pucte ecdstte ecdstț ître odur estâd petru czul α= dcă psul de dscretzre este = î = α =. Pord de l dezvoltre î sere Tylor ucțe î urul puctulu ș eglâd terme cre urmeză după cel cre coțe dervt de ord ( dmte dervte cel puț pâă l ordul se oțe: ( ( ' (! (! '' ( ( '''! R se eglez ( t t ( ( ~~

Dervd s prtculrzâd relț petru = ș = po scăzâd cele două relț oțute rezultă dervt de ordul '( r duâd relțle se determă dervt de ord ''( : ' ( [ ( ( ] '' ( [ ( ( ( ] = ( Î terpretre geometrcă pr cestă relțe petru clculul promtv l prme dervte ue ucț se promeză pt tgete î puctul l cur y=( cu pt corz ce uește puctele ( y ( y. Rezulttul petru dervt dou este um orettv el d ectt de eror mportte. Î prmul puct l domeulu petru = se olosește ormul de dervre: ' ( r î ultmul puct petru =: ' ( ( 4 ( ( = ( = ( 4 ( ( (4 Îsă ceste ormule sut sesl m puț precse ș m puț udmetle decât ormul geerlă cest d ș motvul petru c î puctele etreme le domeulu să u se clculeze dervt dcă u este epărt ecesr (dcă u se cere î cocluz plcțe. Erore de trucere l clculul prme dervte ucțe î puctul de scsă se pote prec utlzâd dezvoltre î sere Tylor cu 4 terme: ude: < < ( '''( ξ '''( ξ ( '''( ξ Erore = = ( 6 '' ξ ''' ξ ξ. ' = ξ stel îcât ( ( ( Erore se mcșoreză odtă cu reducere psulu dcă derețe dtre scsele două odur cosecutve dr totuș pr mcșorre dstțe pote duce ș l reducere derețe ( ( cee ce r pute duce l creștere eror de roture. Dcă odurle u sut ecdstte dcă = α α se oțe: '( ''( ( α [ ( ( ] α( α [ α ( ( α ( ( ] Petru dervtele de ord m mre decât se procedeză semăător clculele d m complcte. De eemplu petru ordul se rețe î dezvoltre Tylor îcă u terme ș se oțe: '''( ( ( (6 (7 ( ( ~6~

Se oservă că tote relțle coț pucte lte de mele părț le lu d cetrle. Se pot deduce ș relț ulterle cre utlzeză pucte lte um de o prte su lt lu m puț precse decât cele cetrle. Dervre umercă pote geer eror mr dtortă mposltăț reducer psulu de dscretzre su o umtă vlore lmtă determtă eîțeles ș de erorle de roture. Dervre umercă este o operțe crtcă ș de cee este e să e evttă pe cât posl deorece cr dcă promt este uă u rezultă că dervt promte este o promțe uă dervte. Dec dervt polomulu de terpolre cre este pt tgete l grcul polomulu î puctul pote să dere cosderl î mărme de dervt ucțe pe cre o promeză. Aceste derețe cresc orte mult dcă dervtele sut de ord superor. Formulele de dervre umercă sut orte utle petru deducere uor metode umerce î specl petru ecuț derețle ordre ș ecuț cu dervte prțle. ~7~