Uversaea POLITEHNICA d Bucureş Capolul 4 FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE 4.. NOŢ IUNI PRIVIND DEPENDABILITATEA PRODUSELOR Cocepul de depedablae. Coform sadardulu ISO 9: 2, sguraţa î fucţoare sau î ulzare a produselor, dec comporarea î mp a produselor, se deermă pr cocepul de depedablae. Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU MANAGEMENTUL CALITĂŢII Peru uzul sudeţlor Parea îâ CALITATEA ÎN ECONOMIA MODERNĂ Capolul 4 FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE Rezuma Depedablaea se defeşe, coform sadardulu ISO 9: 2, ca erme colecv ulza peru a descre performaţa de dspoblae ş facor care o flueţează: performaţa de fablae, performaţa de meeablae ş performaţa suporulu peru meeaţă. Meţoăm că cele re caracersc mporae ale calăţ asocae dspoblăţ uu produs, respecv fablaea, meeablaea ş meeaţa, u su defe î sadardele famle ISO 9: 2. Dspoblaea produselor Dspoblaea ese o caracerscă a calăţ produselor defă ca probablaea ca la u mome da u produs să-ş îdeplească fucţa specfcaă ţâd seama ş de probablaea repuer î fucţue a acesua î urma uor eveuale defecăr. Dspoblaea ese o caracerscă care sezează comporarea î fucţoare a produselor, care araă aâ fablaea câ ş meeablaea acesora, respecv u produs ese dspobl dacă ese fabl ş meeabl. Fablaea produselor ese cosderaă ca fd ua dre cele ma mporae caracersc ale calăţ produselor, defă ca probablaea ca u produs să u se defeceze îru erval de mp prescrs. Meeablaea produselor. Meeablaea ese o caracerscă a calăţ produselor asocaă posblăţlor de îreţere ş reparare a acesora, defă ca: Îsuşrea uu produs de a f îreţu ş repara, îr-u erval de mp da ş î codţ mpuse de îreţere ş reparaţe. Probablaea ca u produs să fe repus î sare de fucţoare, îr-u erval de mp da ş î codţ mpuse de îreţere ş reparaţe. Meeaţ a produselor. Meeaţa ese o caracerscă a calăţ produselor asocaă meţer î fucţoare a acesora ş defă ca oalaea acvăţlor de îreţere ş reparare a uu produs, cu scopul meţer î fucţoare a acesua. Prcpalele aspece ale meeaţe produselor su: Meeaţă prevevă : acvăţle plafcae de îreţere ş reparare la paramer presablţ realzae asupra uu produs, î vederea asgurăr ue bue fucţoăr a acesua pe duraa de ulzare. Meeaţă corecvă : acvăţle de îreţere ş reparare realzae asupra uu produs î vederea resablr fucţoăr acesua, î urma uor defecăr pe duraa de ulzare. Bucureş, UPB, Caedra TCM Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 2 4.2. FIABILITATEA PRODUSELOR 4.2.. NOŢ IUNI DE BAZĂ PRIVIND FIABILITATEA PRODUSELOR Tmp R () A. Defţa fablăţ, R() Probablaea ca u produs să u se defeceze îr-u erval de mp (, ), respecv probablaea ca mpul de fucţoare fără defecţu T să depăşească mpul prescrs, adcă: R ( ) = P ( T > ). (4.) B. Semfcaţa fablăţ Fablaea reflecă o măsurare a calăţ î fucţe de mp. Semfcaţa fablăţ ese aceea că repreză o exdere a calăţ î mp, Q R coform fgur 4.. Î fgura 4., C, C 2,..., C su C Qa caracerscle calăţ îae de ulzare, la momeul =, Qa ese calaea apareă cosaaă la acel mome, R ese fablaea, ar Q ese calaea după u mp de ulzare, pr cosderarea fablăţ R. C. Defrea ş clasfcarea defecelor Fablaea sudază degradarea î mp a uu produs sau a uu ssem, evemeul fudameal î fablae fd defecul. Defţa defeculu: eîdeplrea ue cerţe referoare la o ulzare eţoaă sau specfcaă, dec perderea ue fucţ a produsulu. Clasfcarea defecelor. Î fucţe de gravaea defecelor: Defece crce, majore, more ş secudare. D puc de vedere al pulu ş flueţe defecelor acesea po f: Defece parţale ş defece oale. C 2 () Caracerscle calăţ produsulu Fg. 4.. Semfcaţa calăţ ş fablăţ F() Tmpul, Fg. 4.2. Varaţa fablăţ R ş ofablăţ F î mp D. Expresa geerală a fucţe de fablae a produselor Fucţa de ofablae/defablae sau de F () defecare F () se defeşe ca fd probablaea de defecare a produsulu îae de momeul (fg. 4.2): F () = P ( T < ) = f () d = R (), (4.2) R () î care f () ese fucţa desăţ de probablae a ofablăţ. Fucţa de fablae R() repreză probablaea ca u produs să u se defeceze îaea uu mome (fg. 4.2): F = f d. (4.3) R = () ( ) Coform exprese (4.2), rezulă că relaţa de bază dre cele două fucţ ese: R + F =. (4.4) ( ) ( ) Fucţ a desaea de reparţ e a fablăţ sau fucţa desaea de probablae a edefecărlor f () se obţe pr dfereţerea ecuaţe (4.3): dr d ( ) ( ) df = R () = = f (). (4.5) d Modul de defecare a produselor Acesa ese def de raa momeaă a defecăr z (), care repreză: Tehc: probablaea ca u produs care a fucţoa fără defecţu pâă la momeul să se defeceze î cursul ue uăţ de mp urmăoare foare mc ; Probablsc: desaea de probablae codţoaă de defecarea uu produs la momeul, şd că el a fucţoa fără defecţu pâă la aces mome. Varaţa î mp a rae momeae a defecăr z() ese defă de o curbă deumă cadă de bae, caracerzaă de re peroade dsce (fg. 4.3).. Peroada ţală, deumă de sablzare, de rodaj sau a defecărlor mpur, î care defecele au o frecveţă rdcaă. Î aces mp se defecează produsele cu elemee de calae feroară, ale căror caracersc su sub velele prescrse sau care po avea vc ascuse ş care cad char de la prmele solcăr (fg. 4.3). 2. Peroada de bază - de maurae sau de vaţă ulă, ese duraa de fucţoare cea ma lugă î care frecveţa defecărlor ese redusă ş aproxmav cosaă ş î care apar uma defece aleaoare - accdeale. Fgura 4.3. Varaţa rae defecărlor z () î mp 3. Peroada fală, deumă de îvechre, de bărâeţe sau de uzură, î care se mafesă efecele îvechr produselor prr-o creşere bruscă ş acceleraă a frecveţe defecărlor, daoră, î prcpal, proceselor de uzare ş de degradare. Ecuaţ a geerală a esăţ de defecare poae f scrsă asfel6]: ( ) dlr z () = = [ lr () ]. (4.) d Expresa geerală a fucţ e de fablae a produselor maerale se obţe pr rezolvarea ecuaţe rae momeae de defecare z (): = d. (4.) R () e z () Câd z () = λ = cosa (fg. 4.3), fucţa de fablae R () urmează legea de reparţe sau de dsrbuţe expoeţală egavă ş care are expresa: R ( ) e = λ. (4.2) Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 3 4.2.2. CATEGORII DE PRODUSE Ş I PARAMETRI AI FIABILITĂŢI Produsele maerale se po clasfca d puc de vedere al fucţoăr î: Produse reparable, peru care fablaea repreză probablaea de fucţoare fără defecţu îr-u aum erval de mp; Produse ereparable, peru care fablaea repreză probablaea de fucţoare fără defecţu, î codţle prevăzue, la momeul cosumăr. Prcpal paramer pe baza cărora se poae suda fablaea î fucţe de caegora produselor, su: Peru produsele reparable. Paramer fucţoăr fără defecţu; 2. Paramer reparăr, resablr; 3. Paramer de dspoblae. Peru produsele ereparable. Paramer fucţoăr fără defecţu. Produsul reparabl, sau cu resablre, după defecare ese repara ş îş rea fucţoarea, î cele ma dese cazur, ca u produs ou. Legea ormală, sau Gauss - Laplace, are raa z ( ) crescăoare î mp care araă că î aces caz probablaea defecăr se măreşe cu creşerea vechm produsulu ş se ulzează î aalza ssemelor supuse acţu uor flueţe varable exeroare, de proces ş de exploaare. Fucţa expoeţală corespude ue rae z ( ) cosaă î mp. Î aces caz probablaea defecăr u depde de vechmea produsulu. Legea expoeţală ese ulzaă cel ma mul î sudul fablăţ produselor. Fucţa gama are raa z () crescăoare ş de asmpoc spre valoarea, î fucţe de valorle paramerul α. Fgura 4.4. Prcpalele evemee î fucţoarea uu produs reparabl Vaţa produsulu reparabl se compue d ma mule peroade de mp, corespuzăoare sărlor ş evemeelor pr care rece acesa, respecv (fg. 4.9): Peroada de buă fucţoare, caracerzaă de mp de buă fucţoare, 2,, ; Peroada de meeaţă, î care se realzează acvăţ de reparaţe, de depaare, de resablre ec., defă de mp de meeaţă, 2,, ; Peroada de îrerupere, sau de rezervă, deermaă de mp de rezervă r, r 2,,r. Produsul ereparabl, sau fără resablre, care se defecează se îlocueşe cu u produs ou char î momeul defecăr. Î cazul acesor produse vaţa lor cosă d ervalul de buă fucţoare, care îcepe odaă cu momeul folosr lor ş se îchee î momeul defecăr uua dre exemplare. 4.2.3. LEGI DE DISTRIBUŢIE SPECIFICE STUDIULUI FIABILITĂŢII PRODUSELOR Cuoaşerea leglor de dsrbuţe ş de desae ale fablăţ ş a rae momeae a defecelor z() perme sablrea fucţlor de fablae a dferelor produse. Legle de dsrbuţe ş paramer specfc care se po ulza î sudul fablăţ produselor se împar î două mar caegor, respecv: Leg peru varable coue; Leg peru varable dscree. Peru sudul varablelor aleaoare coue cele ma ulzae leg su (fg. 4.5 ş fg. 4.6):. Legea ormală; 2. Legea expoeţală; 3. Legea Gamma; 4. Legea Webull; 5. Legea drepughulară; 6. Legea logormală; 7. Legea Raylegh; 8. Legea Alpha. Peru sudul varablelor aleaoare dscree se ulzează (fg. 4.6):. Legea bomală sau Beroull; 2. Legea Posso sau legea evemeelor rare. Fg. 4.5. Leg de dsrbuţe pr. sudul varab. coue Fg. 4.6. Leg pr. sudul var. coue ş dscree Legea Webull are raa z () varablă î mp, î fucţe de valorle paramerulu β. Câd β = se obţe dsrbuţa expoeţală, ar dacă β 3,25 legea ese ormală. Dsrbuţa Webull ese, împreuă cu legea expoeţală, legea cu cea ma mare ulzare î sudul fablăţ produselor. Fucţa bomală se poae aplca î sudul fablăţ uor produse care se defecează după u aum umăr de peroade de ulzare. Legea Posso se recomadă să se aplce î sudul fablăţ produselor de îală calae, la care probablaea defecăr ese relav mcă. Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 4 4.2.4. INDICATORI SPECIFICI STUDIULUI FIABILITĂŢII PRODUSELOR Peru sablrea fablăţ produselor se folosesc, î fucţe de pul acesora, respecv reparable sau ereparable, urmăor dcaor sau paramer.. Meda mpulu de buă fucţoare, MTBF, se foloseşe peru produsele reparable ş ese raporul dre duraa oală de buă fucţoare ş umărul oal al defecelor, d : MTBF = d. (4.3) sau î rapor de fucţa desăţ de probablae a defecărlor f ( ) MTBF = f () d. (4.4) respecv î rapor de fucţa de fablae R () () d. MTBF = R (4.5) 2. Duraa mede de vaţă, DMV sau θ, ulzaă î cazul produselor ereparable, care se aseamăă cu duraa speraă a veţ ue persoae dr-o populaţe umaă ş care u rebue cofuda cu MTBF. Paramerul DMV repreză meda armecă a duraelor de fucţoare pâă la defecare ale uuror celor produse esae : DMV. (4.6) = z : 3. Raa momeaă a defecăr, sau esaea de defecare, ( ) () f ( ) R ( ) z () [ l R ( ) ] Peru cazul reparţe expoeţale z () ese cosderaă cosaă, oaă cu λ : z () = c.. z =, (4.7) =. (4.8) = λ (4.9) Î cazul reparţe expoeţale paramerul λ se poae deerma î fucţe de meda mpulu de buă fucţoare, MTBF, cu relaţa: () λ MTBF = R d = e d = sau λ =. (4.2) λ MTBF 4. Meda mplor de reparaţ, MTR, ese u dcaor de fablae care se foloseşe peru produsele reparable ş repreză raporul dre suma mplor de reparaţe îre două cclur de fucţoare, ş umărul defecelor, d : MTR =. (4.2) d 5. Raa reparaţlor, μ, defă ca mărmea versă mede mplor de reparaţ : μ =. (4.22) MTR R daă de relaţa (4.), respecv: 6. Fucţa de reparţe - de dsrbuţe a fablăţ, ( ) R () exp z () d = z ( ) d = e. (4.23) Peru cazul reparţe expoeţale câd raa z() = λ = cosaă: R () = λ e. (4.24) 7. Fucţa de ofablae sau de defablae, F ( ) defă de relaţa geerală (4.2), respecv: F ( ) R ( ), care araă reparţa defecelor, =. (4.25) Peru cazul reparţe expoeţale, coform relaţe (4.25), peru λ, pr dezvolare î sere ş egljarea ermelor de ord superor, expresa fucţe F ( ) deve: F ( ) λ. (4.26) 8. Fucţ a desaea de reparţ e a probablăţ, sau desaea de probablae, f (), care poae f descrsă de relaţa: f dr () ( ) = sau f ( ) z ( ) R ( ) d =. (4.27) Peru cazul reparţe expoeţale, câd coform relaţe (4.24) fucţa de fablae ese, deve: R () = λ e, pe baza expreslor (4.9) ş (4.27) fucţa f ( ) f ( ) = 9. Dspersa, D ( ) λ λ. (4.28) e, sau σ 2, ese u parameru care dcă abaerea valorlor mplor de buă fucţoare faţă de meda armecă a acesora, î ore 2. Pe baza defţe ş a relaţe (4.28), peru calculul dsperse se obţe expresa: D 2 () = () = ( μ ) f () d = ( μ ) ( ) 2 2 dr σ d. (4.29) d Peru cazul reparţe expoeţale, pe baza expreslor (4.25) ş (4.27), relaţa dsperse deve: 2 ( ) ( ) λ D = = σ 2. (4.3). Abaerea mede pă racă, σ, exprmă gradul de împrăşere a mplor de buă fucţoare, î ore. Aces parameru se deermă pe baza uor îcercăr cu caracer sasc cu relaţa: N () = D () = ( μ ) 2 σ, (4.3) N î care N repreză umărul produselor î sare de fucţoare la u mome =. Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 5 4.2.5. CALCULUL FIABILITĂŢII PRODUSELOR ÎN FUNCŢIE DE STRUCTURA ACESTORA Î fucţe de modul î care su legae pesele compoee ale produselor complexe srucura acesora poae f:. Srucură î sere, 2. Srucură î paralel 3. Srucură mxă, respecv î sere - paralel, paralel - sere ş oarecare. A. Calculul fablăţ produselor cu srucură î sere Defţe: u produs complex, de p subasamblu sau asamblu, deum ssem, S, forma d pese compoee, are o srucură î sere dacă legăura dre pese ese succesvă ş dacă defecarea orcăre pese coduce la defecarea îregulu ssem, ar defecarea ue pese ese depedeă de defecarea celorlale (fg. 4.7). Fgura 4.7. Schema produselor cu srucură î sere Noâd fucţle de fablae peru fecare pesă cu ( ) R ş fucţa de fablae a produsulu cu ( ) RS, pe baza defţe rezulă fablaea ssemuluprodusulu (fg. 4.7): R S () = R () R2 () R3 ()... R () = R (). (4.32) Î aces caz, fablaea ssemulu ese ma mcă decâ fablaea orcăre pese compoee, respecv RS ( ) R ( ). Î cazul ue dsrbuţ expoeţale oarecare, câd pesele compoee au raele defecărlor dfere, respecv, λ, λ 2, λ 3,, λ, fablaea ssemulu ese: R S λ λ e S = λ, (4.33) () = e e λ2 e λ3... e λ = e λ = e î care λ S = λ + λ2 + λ3 +... + λ = λ repreză raa defecărlor ssemulu, ar meda mpulu de buă fucţoare MTBF a ssemulu ese: + MTBF = e λ S d = λs = λ. (4.34) Î cazul ue dsrbuţ expoeţale cu pese compoee dece, la care raele defecărlor su egale, respecv, λ = λ 2 = λ 3 = = λ = λ, fablaea ese: ( ) = S = λ R () R e λ S e =, (4.35) î care raa defecărlor ssemulu ese λs = λ, ar MTBF ese: ( λ) MTBF =. (4.36) Peru ale leg de dsrbuţe calculul fablăţ produselor cu srucură î sere se face o cu relaţa (4.32) î fucţe de legle fablăţ R () ş rae z ( ). B. Calculul fablăţ produselor cu srucură î paralel Defţe: u produs complex, de p subasamblu sau asamblu, deum ssem, S, forma d pese compoee, are o srucură î paralel dacă defecarea ue pese u coduce la defecarea îregulu ssem, caz î care fucţoarea ssemulu ese asguraă pâă la defecarea ulme pese ş dacă defecarea orcăre pese ese depedeă de defecarea celorlale (fg. 4.8). Pe baza relaţe dre fablae ş ofablae, ecuaţa geerală a fablăţ produselor cu srucură î paralel î fucţe de fablăţle peselor compoee R ( ) ese: ( ) = F P ( ) = {[ ] [ () ]... [ () ]} = [ ( ) ] Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora. RP - R () R2 R R (4.37) î care R ( ) ese fablaea ue pese, RP ( ) - fablaea produsulu, F P ( ) - ofablaea ssemulu, respecv: F P () = F () F 2 () F 3 ()... F () = F (), (4.38) ar F ( ) repreză fucţle de ofablae ale fecăre pese. Fgura 4.8. Schema prod. cu srucură î paralel Produsele cu srucură î paralel au două caracersc eseţale, respecv: Fablaea produsulu ese ma mare decâ fablaea orcăre pese, RP ( ) R ( ). Produsele cu srucură î paralel preză o redudaţă, asfel îcâ defecarea uu eleme u coduce la defecarea îregulu ssem. Redudaţa se defeşe ca exseţa ma mulor mjloace ş u a uua sgur, peru a realza o aumă caracerscă. Îr-u produs care preză o redudaţă rebue să se defeceze oae compoeele ssemulu peru ca ş ssemul să ajugă î suaţa de a f defec. Î cazul ue dsrbuţ expoeţale oarecare fablaea ese: { } = [ e λ ] RP ()= - [ ] [ 2 ] [ e e λ... e λ ] λ. (4.39) ar meda mpulu de buă fucţoare va f + + MTBF = R () = [ P d e λ ] d. (4.4) Î cazul ue dsrbuţ expoeţale cu pese compoee dece la care raele defecărlor su egale λ = λ 2 = λ 3 = = λ = λ fablaea ssemulu ş MTBF su () ( e ) = ( e ) R P = λ, (4.4) [ ] d MTBF λ. (4.42) Peru ale leg de dsrbuţe, calculul fablăţ produselor cu srucură î paralel se face o cu relaţa z. (4.37) ţâd îsă seama de legle fablăţ R ( ) ş rae ( )
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 6 C. Calculul fablăţ produselor cu srucură mxă Produsele cu srucură mxă au pesele compoee legae î sere-paralel (fg. 4.9), î paralel-sere (fg. 4.) sau oarecare. a. Calculul fablăţ produselor cu srucură mxă, sere - paralel Peru calculul fablăţ produselor cu srucură mxă sere - paralel, RMsp ( ), se cosderă schema d fgura 4.9, cu elemee î sere de m elemee î paralel. Pe baza relaţe (4.32), fablaea ue ramur j, î sere, ese: R j () = R j () (4.43) ş coform relaţe 4.37 fablaea produsulu va f: m RMsp ( ) = () R j j= (4.44) Fg. 4.9. Schema prod. cu srucură mxă sere - paralel b. Calculul fablăţ produselor cu srucură mxă, paralel - sere Î cazul produselor cu srucură mxă paralel - sere, ( ) RMps 4., cosuă d grupe de m elemee î paralel. Fg. 4.. Schema prod. cu srucură mxă paralel - sere, se cosderă schema d fgura Pe baza relaţe (4.37), fablaea ue grupe, î paralel, ese : [ R ] m R () = j() (4.45) ar fablaea produsulu complex, coform relaţe (4.32), va f: RMps ( ) = R m j= [ R ] () = () j (4.46) c. Calculul fablăţ produselor cu srucură complexă - oarecare Peru calculul fablăţ produselor cu srucură oarecare se recomadă aplcarea uor meode dfere, precum:. Scheme logce; 2. Grafur de flueţă; 3. Teorema Bayes ec. Fablaea acesor produse se deermă, î cele ma dese cazur, cu legea expoeţală, la care raa λ se mulplcă cu u coefce global de corecţe K, care ţe seama de o sere de codţ specfce, precum: suprasolcăr, codţ de medu, parcularăţ cosrucve, vârsa produsulu ec. 4.2.6. PROIECTAREA FIABILITĂŢII PRODUSELOR. DETERMINAREA FIABILITĂŢII PREVIZIONALE Fablaea sablă produselor î sadle de cocepţe-proecare, fabrcare ş ulzare se defeşe corespuzăor acesora (fg. 4.6), respecv:. Fablae prevzoală: fablaea cocepuă ş proecaă; 2. Fablae expermeală: fablaea obţuă î urma fabrcăr ş îcercăr produselor; 3. Fablae operaţoală: fablaea obţuă î urma ulzăr produselor. PROIECTARE FABRICARE UTILIZARE PROIECT PRODUS Fablae prevzoală PRODUS FABRICAT Fablae expermeală Fgura 4.. Sadle realzăr fablăţ produselor maerale PRODUS ÎN FUNCŢIONARE Fablae operaţoală A. Meodologa geerală a proecăr fablăţ produselor a. Prcpalele sad ecesare proecăr fablăţ produselor Fablaea prevzoală se obţe î urma aplcăr ue meodolog care mpue realzarea uor acvăţ grupae î urmăoarele sad meodologce:. Proecarea uor varae ehc posble de produs, d puc de vedere al fablăţ, pe baza uor scheme cu pese compoee ş srucur dfere; 2. Aalza varaelor ehc posble, î vederea sablr locurlor ude apar sarc epermse ş moarea uor elemee redudae; 3. Evaluarea varaelor de proec, d puc de vedere al realzăr caracersclor de fablae, al volumulu ecesar de pese de schmb ş al maopere mpuse de reparaţle preveve; 4. Alegerea varae opme de proec, d puc de vedere al fablăţ. b. Meodologa proecăr fablăţ ue varae de produs Meodologa proecăr fablăţ ue varae ehc posble de produs cuprde, î fucţe de pul acesua, realzarea uor eape, după cum urmează.. Defrea produsulu ca ssem ş defcarea proceselor ş feomeelor care vor f cosderae defece ale produsulu. 2. Proecarea scheme bloc a fablăţ produsulu, pr luarea î cosderare a legăurlor eseţale dre prcpalele pese compoee. 3. Îocmrea lse cu pesele compoee ale fecăru bloc ş preczarea î lmele posblăţlor a solcăr fecărea. 4. Sablrea daelor prvd fablaea peselor compoee, prvd pul defecelor posble ş lmele de oleraţă ale caracersclor peselor. 5. Sablrea dsrbuţlor corespuzăoare ale defecăr peru fecare pesă, subasamblu, sau modul d cadrul produsulu complex, cosdera ca ssem. 6. Sablrea dsrbuţlor defecăr blocurlor compoee ş a îregulu produs. 7. Sablrea dcelu de fablae pe baza cuoaşer fucţe R (), a MTBF sau a DMV. Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 7 B. Probleme, meode ş eape ale proecăr fablăţ produselor Î proecarea fablăţ produselor maerale ş sablrea fablăţ prevzoale se po îâl, pracc, două mar probleme, respecv:. Problema drecă; 2. Problema versă. a. Rezolvarea probleme drece de proecare a fablăţ produselor Coţuul probleme drece. Problema drecă cosă î cuoaşerea srucur uu produs ş a fablăţlor parţale ale elemeelor sale compoee ş î sablrea pe aceasă bază a fablăţ produsulu complex, ca ssem. Meodologa rezolvăr probleme drece. Rezolvarea probleme drece se face coform meodologe proecăr fablăţ ue varae ehc posble de produs. Meode folose peru rezolvarea probleme drece. Î cazul probleme drece, peru sablrea fablăţ prevzoale, se po folos două meode, respecv: Meoda aalogcă; Meoda aalcă. Meoda aalogcă se aplcă, pracc, î două varae, după cum urmează.. Pr uţe, care cosă î descompuerea asamblurlor î subasamblur ş pese ale căror dae de fablae su aprecae de proecaţ, pe baza expereţe. 2. Pr exrapolare, î care deermarea fablăţ se face pe baza smlud produsulu cu ale produse ale căror caracersc de fablae se cuosc. Meoda aalcă cosă î deermarea fablăţ produselor pe baza calculelor de fablae, î fucţe de schemă, î poeza ue leg de reparţe expoeţală. Peru a ţe seama de solcărle reale, valorle rae defecărlor peru solcăr ormale λ o, deermae d abele, se corecează cu u coefce global K. Asfel, peru produsul suda raa defecărlor λ ş MTBF dev: λ = K λ o, (4.47) MTBF = λ. (4.48) Coefceul K se calculează, î fucţe de codţle reale de solcare, cu relaţa: K = K s K m K c K, (4.49) î care K s, K m, K c ş K su coefceţ de corecţe daoraă suprasolcărlor, codţlor de medu, parcularăţlor cosrucve ş vârse produsulu. Coefceul K s se deermă, î fucţe de raporul dre velul solcărlor reale S ş cel al solcărlor ormale S o, cu expresa: K S ( S S) α =, (4.5) Câd emperaura de regm τ r ese dferă de emperaura prescrsă τ o, coefceul K s se calculează cu relaţa: ( ) α K s = S S b τ r τ o, (4.5) î care coefceţ α ş b se deermă expermeal. Celalţ coefceţ, respecv, K m, K c ş K se aleg î fucţe de codţle reale de exploaare a produsulu. b. Rezolvarea probleme verse de proecare a fablăţ produselor Coţuul probleme verse. Problema versă cosă î cuoaşerea caracerscle prescrse de fablae ale uu produs (de exemplu 2 de ore meda mpulu de buă fucţoare sau probablaea de 98% ca î decurs de de ore să u apară defece ) ş î sablrea srucur acesua ş a fablăţlor elemeelor compoee asfel îcâ să se respece codţle de fablae prescrse. Meodologa rezolvăr probleme verse poae f cosderaă ca fd formaă dr-o sere de eape al căror coţu se preză î couare. Eapa I. Sablrea scheme bloc prelmare a produsulu complex, î cadrul cărea se propue o srucură prelmară a produsulu, care poae f cosu d uul sau ma mule subasamblur sau echpamee, fecare dre acesea fd forma d ma mule pese compoee, legae î sere, î paralel sau mx. Eapa II. Reparzarea codţlor de fablae prescrse îregulu produs complex îre prcpalele sale compoee de p subasamblu sau echpame, î care, î fucţe de srucura propusă peru produs, se deermă raa defecăr, λ E, peru fecare subasamblu sau echpame. Eapa III. Reparzarea codţlor de fablae sable peru fecare dre subasamblurle sau echpameele produsulu îre pesele compoee ale acesora, î care, î fucţe de umărul de pese ş de srucura propusă, se deermă raa mede a defecăr, λ med, peru pesele care ră î compoeţa acesora. Eapa IV. Compararea rezulaelor obţue cu daele de fablae exsee ale peselor compoee ş aplcarea uor soluţ peru obţerea fablăţ prescrse. Î cazul î care codţle prescrse u su îdeple, peru obţerea caracersclor de fablae mpuse, proecaul poae aplca ua sau ma mule dre urmăoarele soluţ:. Îlocurea peselor cu fablaea scăzuă cu ale compoee cu caracersc de fablae rdcae, care sasfac codţle prescrse; 2. Smplfcarea proeculu produsulu, î vederea ulzăr uu umăr ma mc de pese, fără afecarea caracersclor fucţoale ale acesua; 3. Aplcarea uor meode de creşere a fablăţ peselor compoee cosderae, î vederea scăder rae defecăr lor, pe baza scăder velulu de solcare, fd cuoscu că la solcăr dfere pesele, compoeele, au rae dfere ale defecăr ; 4. Folosrea uor redudaţe, câd soluţle aplcae u deermă obţerea ue fablăţ prevzoale care să sasfacă caracerscle prescrse. Eapa V. Aalza oleraţelor peselor compoee ş a flueţe acesora asupra fablăţ produsulu. Aceasă eapă ese mpusă de realaea praccă coform cărea ese mposbl ca două pese care se execuă corespuzăor aceloraş oleraţe să se obţă cu caracersc efecve dece. Î fal, după sablrea acesea, fablaea prevzoală se îscre î documeaţa ehologcă de fabrcare a produselor, ca o caracerscă prescrsă ş se verfcă pr deermarea fablăţ expermeale ş operaţoale, după sadle de fabrcare ş, respecv, de exploaare a produselor (fg. 4.). Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 8 4.2.7. ÎNCERCAREA FIABILITĂŢII PRODUSELOR. DETERMINAREA FIABILITĂŢII EXPERIMENTALE A. Elemee defor Îcercarea fablăţ se poae def ca fd "acvaea d cadrul ue îreprder î cadrul cărea se realzează probe de fablae a produselor maerale î scopul obţer ue esmăr a probablăţ ca acesea să fucţoeze corespuzăor, î aume codţ de mp ş solcare. Î urma acvăţ îcercare a fablăţ produselor se deermă caracersca de fablae a acesora corespuzăoare sadulu de fabrcare, deumă fablae expermeală. Fablaea expermeală ese o caracerscă de fablae a produselor deermaă î îreprdere, î urma fabrcăr acesora, pe baza uor îcercăr de fablae, cu scopul verfcăr fablăţ prevzoale ş îmbuăăţr cocepţe produselor. B. Prcpalele obecve ale îcercăr fablăţ produselor Î eseţă, î fucţe de pul produsulu, se cosderă că prcpalele obecve ale realzăr îcercăr fablăţ produselor su, după cum urmează.. Deermarea forme dsrbuţe uu parameru sasc ş a valor acesua, de exemplu, MTBF, DMV sau raa defecelor λ, pe baza eşaoaelor îcercae. Î cazul î care, pe baza uor poeze, forma dsrbuţe ese cuoscuă sau admsă, îcercărle de fablae se fac uma peru esmarea valorlor paramerlor urmărţ. Î cazul ue dsrbuţ expoeţale, cuoaşerea uua dre ce re paramer perme calculul fablăţ produsulu, la u mome da, cu relaţa cuoscuă: R() = λ DMV MTBF e = e = e. (4.52) Deoarece, î majoraea cazurlor, îcercărle de fablae se fac pe u umăr redus de exemplare sau îr-u erval de mp lma, pr realzarea probelor se urmăreşe obţerea ue esmăr sufce de exace a valor adevărae a paramerulu. Peru paramer evdeţaţ ma sus, valorle asfel esmae se oează cu smbolurle MTBF, DMV ş λ. 2. Deermarea ervalulu de îcredere î care se poae adme că se îcadrează valoarea efecvă a paramerulu deerma, pe baza aalze eşaoulu îcerca, exemplu ± % d valoarea paramerulu deerma pe eşao. 3. Deermarea durae med de vaţă a fecăru produs ş a compoeelor acesua ş sablrea gradulu de cerude coform cărua acese valor vor f cofrmae î exploaare. 4. Fudamearea modulu de sablre a mărm eşaoulu ş durae de mp peru realzarea îcercărlor ecesare deermăr obecvelor, 2 ş 3. C. Deermarea fablăţ expermeale a produselor Scopul deermăr fablăţ expermeale ese acela de sablre a fablăţ produselor î urma sadulu de fabrcare ş de verfcare a îcadrăr acesea î lmele prescrse pe baza fablăţ prevzoale, peru u lo expermeal, î vederea îmbuăăţr cocepţe de fablae a produselor ş obţer î exploaarea acesora a caracersclor de fablae dore. a. Prcpalele eape ecesare deermăr fablăţ expermeale Peru deermarea fablăţ expermeale se mpue realzarea urmăoarelor eape:. Proecarea îcercărlor, d puc de vedere al pulu ş coţuulu acesora, î fucţe de felul produselor expermeae ş al scopulu urmăr; 2. Realzarea expermeărlor, măsurarea ş îregsrarea prcpalelor dae referoare la aparţa defecelor; 3. Prelucrarea sască a daelor expermeale ş sablrea fablăţ expermeale, pe baza deermăr prcpallor dcaor a fablăţ produselor îcercae. b. Proecarea îcercărlor peru deermarea fablăţ expermeale Fablaea expermeală se deermă, cel ma adesea, î laboraoare, pe u eşao d produsele fabrcae, pe sadur de îcercăr, ude se realzează codţ de expermeare smlare celor d sadul de exploaare a produselor. Lourle sau eşaoaele îcercae se defesc î fucţe de urmăor paramer: Volumul eşaoulu ; Numărul căderlor r ; Duraa îcercăr. Mărmea eşaoulu, duraa de îcercare ş velul solcărlor se alege î fucţe de pul îcercăr, care ese deerma de aura produselor expermeae ş de scop. D puc de vedere al scopulu îcercărle po f: Deermave; De corol. Îcercărle deermave se realzează î vederea cuoaşer fablăţ sau a paramerlor leglor de reparţe. Îcercărle de corol se realzează peru verfcarea corecud calculelor fablăţ prevzoale ş a îcadrăr fablăţ loulu expermea î lmele prescrse. Î fucţe de pul de solcare, deerma de valorle paramerlor regmulu de expermeare, îcercărle po f: Normale, cu paramer la valor dece cu cele d sadul de exploaare a produselor Accelerae, î codţ de suprasolcare, cu paramer care au valor mul crescue faţă de cele d sadul de ulzare. I. Îcercărle ormale se dfereţază î fucţe de duraa admsă peru expermeăr î urmăoarele caegor: Îcercăr cu eşao epuza; Îcercăr cezurae; Îcercăr ruchae.. Îcercărle cu eşao epuza se realzează pâă la defecarea uuror produselor d loul cercea ş au duraa cea ma mare. Pr reprezearea duraelor de fucţoare ale fecăru produs prr-o dreapă se obţe dagrama căderlor, deumă ş dagrama greblă, reprezeaă î fgura 4.2. Duraa cumulaă a îcercăr se deermă cu relaţa: S =. (4.53) 2. Îcercărle cezurae se efecuează pâă î momeul îregsrăr uu umăr r de defece, sabl îaea expermeărlor, fd cu îlocure sau fără îlocure, î fucţe de pul produsulu, respecv reparabl sau ereparabl. Fgura 4.2. Dagrama căderlor la îcercărle cu eşao epuza 3. Îcercărle ruchae se realzează pe o duraă de îcercare T, presablă. După recerea acese peroade îcercarea se opreşe, dfere de umărul aleaor de defecăr r care se îregsrează. Îcercărle ruchae po f cu îlocure sau fără îlocure, î fucţe de produs. Î cazul ambelor pur de îcercăr ruchae, duraa cumulaă de îcercare se deermă cu expresa: S = T. (4.54) Sablrea fablăţ expermeale pe baza îcercărlor ormale preză o sere de dezavaaje precum duraa mare de realzare a acesora ş posblaea fabrcăr ş lvrăr uor produse la care u se ma poae erve î fabrcare peru îmbuăăţrea fablăţ lor. Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 9 II. Îcercărle accelerae se realzează î scopul reducer durae mar a expermeărlor efecuae î regm de solcare ormală, permţâd deermarea fablăţ expermeale îr-o duraă de mp ma mcă decâ cea acordaă pr garaţe produselor cerceae. Î fucţe de obecv, acesea po f: Deermave; De rodaj; De proop. Accelerarea îcercărlor se obţe pr suprasolcarea produselor. Suprasolcarea se poae realza î două modur, respecv: Pr scăderea mplor de solcare, de exemplu, pr creşerea cclurlor, a frecveţe ec. ş păsrarea celorlalţ paramer la valorle d exploaare; Pr aplcarea uu regm forţa de solcare, î care paramer au valor ce po depăş lmele prescrse. Î ambele cazur, realzarea îcercărlor accelerae se face fără modfcarea modelulu fzc al solcărlor produsulu. Î fucţe de velul paramerlor de solcare, îcercărle accelerae po f: Îcercăr accelerae î regm ormal de solcare; Îcercăr accelerae î regm forţa de solcare.. Îcercărle accelerae î regm ormal de solcare se realzează pr scăderea mplor de solcare, de exemplu, pr creşerea cclurlor sau a frecveţe de solcare ş păsrarea celorlalţ paramer la valor prescrse. 2. Îcercărle accelerae î regm forţa de solcare se efecuează pr suprasolcarea produselor pe baza aplcăr uu regm forţa de solcare î care paramer au valor ce po depăş lmele prescrse. Fgura 4.3. Evdeţerea relaţe de echvaleţă a fablăţ Realzarea ambelor pur de îcercăr accelerae se face pe baza cuoaşer relaţe de echvaleţă dre solcarea ormală ş cea acceleraă, respecv, dre mp de fucţoare î codţ de solcăr ormale ş accelerae. Relaţa de echvaleţă se obţe pe baza posulaulu fablăţlor egale, evdeţaă î fgura 4.3. Asfel, peru două velur de solcare, respecv, ormale, N ş forţae, F, defe de relaţa F > N, la u mome depedeţa dre fablăţle corespuzăoare ese daă de egalaea: R N ( ) > R F ( ). (4.55) Pe baza codţe posulaulu fablăţlor egale, coform fgur 4.3, se obţe: R N ( ) = R F ( τ ), (4.56) î care relaţa de legăură dre varablele ş τ, de forma = f (τ), se deumeşe fucţe de acceleraţe ş defeşe echvaleţa dre cele două pur de îcercăr, ormală ş acceleraă. Asfel, peru cazul ue reparţ Webull, la care fablaea ese R e [ ( xγ ) θ ] β =, peru γ =, coform relaţe (4.56), d e ( N ) β θ N = e ( τ θ F ) β F, se obţe fucţa de accelerare, = f (τ), sub forma: θ = N τ β F β N = C m, (4.57) τ β β θ F F N î care s-a oa cu C ş m valorle uor cosae care se deermă expermeal. Peru cazul ue dsrbuţ expoeţale, la care R = λ e, fucţa de accelerare are expresa: λ = F τ = C τ. (4.58) λ N Î cazul alor leg de dsrbuţe fucţle de accelerare se sablesc î mod asemăăor exemplelor prezeae ma sus. Meode peru realzarea îcercărlor accelerae. Prcpalele meode peru realzarea îcercărlor accelerae su:. Meoda solcăr cosae, î repe, î mp; 2. Meoda solcăr î repe, î mp cosa. Prcpalele eape meodologce ecesare peru realzarea îcercărlor accelerae ş deermarea duraelor med de vaţă a produselor su:. Sablrea eşaoulu de exemplare d produsul supus îcercăr. 2. Preczarea paramerulu de solcare ş a crerulu de defecare. 3. Sablrea crerulu de solcare lmă, a repelor de solcare ş a duraelor ş rasarea dagramelor. 4. Sablrea fucţe de depedeţă dre proceul de defecţu ş varaţa paramerulu care defeşe crerul de defecare. 5. Deermarea durae med de vaţă, pr sablrea valorlor corespuzăoare solcăr ormale pe baza reprezeăr dagrame solcare lmă - mp ş a exrapolăr grafce. c. Prelucrarea sască a daelor ş sablrea fablăţ expermeale Î eapa a rea se prelucrează sasc daele obţue ş se sableşe fablaea expermeală. Deermarea fablăţ expermeale se face pe baza calcululu prcpallor dcaor de fablae peru care se po folos două meode:. Meoda eparamercă; 2. Meoda paramercă. Meoda eparamercă se aplcă pr gruparea pe m ervale a daelor expermeale ş deermarea paramerlor de fablae. Dacă se oează cu volumul eşaoulu, cu r umărul căderlor î ervalul ş cu Δ duraa ervalulu, fablaea expermeală se obţe pe baza calcululu prcpallor paramer de fablae cu relaţle:. m Fucţa de fablae, R( ) r = ; (4.59) 2. Fucţa de ofablae, m F ( ) = R( ) = r ; (4.6) 3. Raa defecărlor, r λ( ) = ; (4.6) ( ) Δ 4. Fucţa de probablae, r f ( ) Δ 5. Meda mpulu de buă fucţoare, MTBF, se deermă î fucţe de pul îcercărlor ş aume Peru îcercărle cu eşao epuza MTBF =, (4.63) Peru îcercărle cezurae MTBF = S r, (4.64) Peru îcercărle ruchae MTBF S ( r + ) =, (4.65) Î cazul îcercărlor cezurae ş ruchae î relaţle 4.59 4.65 se adopă u aum vel de semfcaţe α. Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma Meoda paramercă se aplcă î cazurle ma complexe câd peru deermarea fablăţ expermeale se adopă o poeză prvd legea de reparţe, peru care pe baza îcercărlor se esmează paramer caracersc acesea. Î fucţe de modul de esmare, meoda paramercă poae f aplcaă ca:. Meodă aalcă; 2. Meodă grafcă.. Meoda aalcă de esmare se bazează pe prcple meode verosmlăţ maxme, coform cărea dacă se cuoaşe legea de reparţe a ue populaţ ş fucţa desăţ de probablae depde de paramer θ, θ 2, θ 3,, θ, auc aceşa po f cosderaţ esmaor de verosmlae maxmă ş su esmaor pucual. 2. Meoda grafcă de esmare se bazează pe legea Webull. Aplcarea meode are la bază cosaarea expermeală coform cărea fracţule defecve rezulae la deermarea fablăţ ssemelor se comporă după legea Webull. Aplcarea meode se face pr folosrea uu grafc specal grada, deum grafcul Webull, care se obţe pe baza larzăr pr logarmare a leg respecve. Î fal, daele prvd fablaea expermeală se folosesc peru verfcarea îcadrăr fablăţ lourlor expermeae î lmele prescrse, pe baza fablăţ prevzoale ş peru modfcarea proeculu produsulu, aşa cum rezulă ş d fgura 4., asfel îcâ acesa să sasfacă î fal caracerscle de fablae dore. 4.2.8. DETERMINAREA FIABILITĂŢII OPERAŢIONALE A PRODUSELOR Fablaea produselor deermaă î codţ reale de fucţoare ese deumă fablae operaţoală. Aşa cum rezulă d fgura 4., fablaea operaţoală se deermă î sadul de exploaare a produselor. Daele de fablae obţue d exploaare de la dferţ beefcar su aalzae, selecae ş, î fal, îregsrae pe fşe de defecare, câe ua peru fecare produs. Peru deermarea fablăţ operaţoale se parcurg urmăoarele eape:. Deermarea rae defecţulor λ peru fecare produs; 2. Verfcarea poeze coform cărea reparţa ese cvasexpoeţală, pr calculul de fablăţ eorece ş reale ş aplcarea esulu Kolmogorov; 3. Sablrea ue leg de reparţe parculară, pe baza reparţe Gama geeralzaă; 4. Calculul paramerlor reparţe ş deermarea fablăţ operaţoale. Cocluz:. Peru obţerea uor produse maerale cu o fablae doră, î sadul de proecare se deermă fablaea prevzoală. 2. Fablaea se verfcă î laboraoare pr îcercăr, după fabrcarea produselor, sabldu-se fablaea expermeală. 3. Fablaea se cofrmă î exploaare pr deermarea fablăţ operaţoale. 4. Î fal, fablaea se îscre pe produse sub forma fablăţ omale. 4.3. MENTENABILITATEA Ş I MENTENANŢ A PRODUSELOR 4.3.. MENTENABILITATEA PRODUSELOR A. Defţ a meeablăţ produselor Meeablaea produselor ese o caracerscă defore a calăţ produselor reparable, asocaă posblăţlor de îreţere ş reparare a acesora, care se poae def calav ş caav ca fd: Calav: Îsuşrea uu produs de a f îreţu ş repara, îr-u erval de mp da ş î codţ mpuse de îreţere ş reparaţe. Caav: Probablaea ca u produs defec să fe repus î sare de fucţoare, îr-u erval de mp da ş î codţ mpuse de îreţere ş reparaţe. B. Idcaor meeablăţ produselor Prcpalele mărm care se cosue î dcaor a meeablăţ produselor su:. Fucţa de meeablae; 2. Meda mpulu de reparare; 3. Raa reparaţlor.. Fucţ a de meeablae. Dacă se cosderă ca varablă aleaoare T mpul de resablre a uu produs defec ş M() probablaea ca produsul să fe resabl îr-u erval de mp da ( - ), auc fucţa de meeablae a produsulu î ervalul precza are forma geerală: ( ) M = ( T ) P <. (4.66) Dacă se cosderă că umărul de reparaţ pe uaea de mp ese o mărme μ cosaă, auc probablaea de realzare a meeaţe creşe cu mpul ş fucţa de meeablae se poae deerma pe baza leg expoeţale cu relaţa: î care ' M ( ) = μ e '. (4.67) ese mpul î care ese realzaă reparaţa. 2. Meda mpulu de reparare - MTR. Meda mpulu de reparare, MTR, se defeşe ca fd raporul îre mpul oal de reparaţe a uu produs, ', ş umărul cclurlor de reparaţ,, respecv: ' MTR = (4.68) î care ' repreză mpul de reparaţe î care se realzează fecare cclu. 3. Raa reparaţlor, μ, se defeşe ca fd umărul de reparaţ al uu produs î uaea de mp. Coform defţe, rezulă că raa reparaţlor ese mărmea versă mede mpulu de reparare, MTR, respecv: μ =. (4.69) MTR Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma C. Prcpal facor care deermă meeablaea produselor Prcpal facor care deermă hoărâor caracersca de meeablae a produselor su:. Accesblaea produselor; 2. Pesele sau subasamblurle de schmb; 3. Calfcarea persoalulu ş servce - ul.. Accesblaea produselor ese o caracerscă de ulzare a acesora (vez cap. 3 Tabloul geeral al caracersclor produselor ) defă ca apudea uu produs sau ssem ehc de a perme demoarea ş moarea uşoară a fecăru eleme compoe, respecv pesă sau subasamblu. Imporaţa accesblăţ produselor. Caracersca de accesblae deermă dspoblaea produselor pr flueţa deosebă pe care o are asupra producvăţ muc î operaţle de îreţere ş reparare ş, pe aceasă bază, asupra mpulu oal de ulzare efecvă a produsulu. Asfel, la o caracerscă de fablae daă, creşerea accesblăţ produselor deermă o mărre a mpulu oal de ulzare a acesora. Proecarea accesblăţ produselor. Caracersca de accesblae a produselor se asgură î sadle 4 ş 5 de proecare cosrucvă de asamblu ş, respecv, de dealu, î care se aplcă cocepul de Proecare Toală Iegraă. Î cadrul acesu cocep, î faza a doua de Proecare peru ulzare sau cosum ş posese produsele se proecează pe baza crerulu Proecare peru ulzare peru obţerea caracersclor de durablae, accesblae, îreţere ş coservare sau / ş păsrare (vez cap. 3 - modelul Proecăr Toale Iegrae ş Tabloul geeral al caracersclor produselor abelul 3.2). 2. Pesele sau subasamblurle de schmb repreză u facor mpora care deermă caracersca de meeablae a produselor pe baza urmăoarelor aspece: Exseţa sau lpsa acesora; Caracerscle peselor sau subasamblurlor de schmb; Meoda de asocere sau de legare î cadrul produselor. Exseţa sau lpsa peselor sau subasamblurlor de schmb deermă ş codţoează caracersca de meeablae a produselor, mpuâd programul de aprovzoare. Caracerscle peselor sau subasamblurlor de schmb corbue hoărâor la opmzarea procesulu de reparaţe, î geeral, pr calaea uuror caracersclor ş, î mod deoseb, pr caracersca de erschmbablae. Defţa erschmbablăţ. Ierschmbablaea ese o caracerscă, dmesoală sau fucţoală, defă ca fd apudea ue eăţ de a f ulzaă î locul alea, fără modfcare, peru sasfacerea aceloraş codţ. Ese cuoscu că, î fucţe de caracerscle de îlocure a peselor sau subasamblurlor, erschmbablaea acesora poae f: Ierschmbablae oală; Ierschmbablae parţală. Ierschmbablaea oală se defeşe pr fapul că pesele sau subasamblurle de schmb cu caracersc de erschmbablae oală perm ulzarea acesora î locul alora fără c-o modfcare, dfere de locul sau momeul folosr. Ierschmbablaea parţală ese deermaă de fapul că pesele sau subasamblurle de schmb cu caracersc de erschmbablae lmaă deermă ulzarea acesora î locul alora uma î codţle realzăr uor modfcăr dmesoale, geomerce sau de ală aură ale acesora. Meoda de asocere sau de legare a peselor sau subasamblurlor de schmb î cadrul produselor. Î subcapolul 4.2, referor la fablaea produselor maerale, s-a arăa că produsele cu srucură î paralel preză o redudaţă, asfel îcâ defecarea uu eleme u coduce la defecarea îregulu produs, cosdera ca ssem. Defţa redudaţe. Redudaţa ese defă, î ehca fablăţ, drep exseţa ma mulor mjloace ş u a uua sgur, peru a realza o aumă caracerscă. Pe aceasă bază, rezulă că îr-u ssem care preză o redudaţă, î geeral, rebue să se defeceze oae mjloacele ssemulu peru ca ş ssemul să ajugă î suaţa de a f defec. Î fucţe de modul de solcare a compoeelor redudae sau de rezervă faţă de cele de bază, se deosebesc două modalăţ de realzare a redudaţe, respecv: a. Redudaţă sau rezervă acvă, caz î care pesele sau subasamblurle moae î paralel su solcae la fel ca cele de bază î o mpul fucţoăr produsulu. Î momeul defecăr uea dre compoee fucţoarea produsulu ese asguraă î couare de aceea care u se defecează; b. Redudaţă sau rezervă pasvă, câd pesele sau subasamblurle moae î paralel u su solcae î mpul fucţoăr produsulu. Î aces caz, î momeul defecăr uea dre compoeele de bază, compoea moaă î paralel ră î fucţue, asgurâd fucţoarea î couare a produsulu. 3. Calfcarea persoalulu ş servce - ul su cosderae ca fd u facor de bază care poae deerma meeablaea produselor. Persoalul calfca ş servce - ul po reprezea u mjloc foare operav ş efce de urmărre a comporăr î ulzare a produselor de căre producăor. 4.3.2. MENTENANŢ A PRODUSELOR A. Noţ u defor prvd meeaţ a Caracersca de bază a cocepulu de meeaţă ese aceea că, aşa cum s-a precza î cadrul sudulu fablăţ produselor, meeaţa, ca ş meeablaea produselor, ese o caracerscă defore doar peru produsele reparable. Defţa meeaţe. Meeaţa ese o caracerscă a calăţ produselor reparable asocaă meţer sau resablr produselor î sarea de fucţoare ş ese defă ca oalaea acvăţlor ehce ş orgazaorce asocae îreţer sau reparăr uu produs, cu scopul meţer sau resablr î fucţoare a acesua. B. Prcpalele pur de meeaţă Î fucţe de scopul realzăr meeaţe, se po def urmăoarele pur de meeaţă:. Meeaţă prevevă; 2. Meeaţă corecvă. Meeaţă prevevă repreză asamblul acvăţle ehce ş orgazaorce plafcae de îreţere ş reparare la paramer presablţ realzae asupra uu produs, î vederea asgurăr ue bue fucţoăr a acesua pe duraa de ulzare. Meeaţa prevevă se realzează la ervale de mp presable ş are drep scop mcşorarea probablăţ de degradare sau de defecare a produselor. Meeaţă corecvă: ese defă ca asamblul acvăţlor ehce ş orgazaorce de reparare realzae asupra uu produs, î vederea resablr fucţoăr acesua, î urma uor defecăr pe duraa de ulzare. Meeaţa corecvă se realzează după aparţa ue defecăr a produsulu ş are drep scop resablrea capacăţ de fucţoare a acesua. C. Clasfcarea reparaţlor Reparaţle repreză prcpalele acvăţ care defesc ş deermă meeaţa produselor. Clasfcarea reparaţlor produselor se face î fucţe de amploarea reparaţlor, exsâd:. Reparaţ curee, RC; 2. Reparaţ mjloc, RM; 3. Reparaţ capale, RK. Reparaţle curee sau revzle ehce su cosue d acvăţle ehce de curăţare, reglare, reparare sau/ş îlocure a uor compoee care su supuse la solcăr deosebe sau care preză o uzură mare. Reparaţle mjloc sau ermedare se compu d acvăţle ehce de îlocure a compoeelor cu uzură ormală, dar care se realzează îr-u volum ş o amploare care depăşesc pe cele ale reparaţlor curee. Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.
Prof. Dr. Ig. Aurela VIŞAN, Cof. Dr. Ig. Ncolae IONESCU, Maagemeul Calăţ Peru uzul sudeţlor, Capolul 4. Fablaea, meeablaea ş dspoblaea produselor maerale - Rezuma 2 Reparaţle capale cuprd acvăţ ehce complexe de meeaţă a produselor, precum revzurea compleă a produselor, demoarea uuror părţlor compoee, verfcarea compleă a compoeelor care se po defeca ş îlocurea compoeelor uzae. Cclul oal de fucţoare. Reparaţle capale perm defrea uu dcaor foare mpora al meeaţe produselor, deum cclul oal de fucţoare ş def ca: ervalul de mp, exprma î ore, dre două reparaţ capale cosecuve. D. Srucura mpulu de meeaţă Cuoaşerea srucur mpulu de meeaţă sau de efucţoare a uu produselor perme realzarea ue acvăţ opme de îreţere ş reparare a acesora, ş, pe aceasă cale, de creşere a dspoblăţ lor. Tmpul de meeaţă a uu produs poae f cosdera ca fd cosu d re mar caegor de mp, respecv: I. Tmp de efucţoare, care cuprde ş mp de îrerupere sau de recere î rezervă; II. Tmp acv de reparaţ, care se cosue d:. Tmpul de pregăre; 2. Tmpul de verfcare a defceţelor; 3. Tmpul de localzare a defecelor; 4. Tmpul de procurare a peselor sau a subasamblurlor de schmb; 5. Tmpul efecv de reparare; 6. Tmpul peru îcercăr ş probe fale. III. Tmp daoraţ defceţelor orgazaorce. E. Cosurle asocae produselor î fucţe de calaea acesora Tmplor de meeaţă a uu produs le su asocae cosur, care su, de obce, foare mar ş care î mule suaţ po depăş cosul ţal al produselor. Cosur Cosul achzţoăr Cosul global Cosul ulzăr Nvelul opm Nvelul calăţ Fgura 4.4. Depedeţa uor cosurlor asocae produselor de calae Cosul meeaţe ese plă de cosumaor. Aces cos repreză o pare d cosul oal al folosr produsulu, deum ş cos global. Cosul global se cosue d cosul produsulu-de achzţoare ş de salare, cosul ulzăr-cosul cosumulu de eerge ec., ş cosul meeaţe (fg. 4.4). Nvelul calăţ uu produs deermă cosul global, aâ pr flueţa sa asupra cosulu achzţoăr, câ, ma ales, pr flueţa sa asupra cosulu ulzăr exploaăr produsulu, aşa cum rezulă ş d fgura 4.4. Cu creşerea velulu calăţ cosul achzţoăr produsulu creşe. La u cos de achzţoare da, creşerea velulu calăţ deermă mcşorarea cosurlor asocae ulzăr produsulu. Global, peru cosumaor, aşa cum rezulă d fgura 4.4, se deduce că peru u produs exsă u vel opm al calăţ care asgură u cos global mm, luâd î cosderare aâ cosurle asocae achzţe produsulu, câ ş cele deermae de ulzarea acesua. 4.4. DISPONIBILITATEA PRODUSELOR A. Noţ u defor prvd dspoblaea produselor Cocepul de dspoblae. Dspoblaea produselor ese o caracerscă complexă a calăţ produselor, aâ reparable câ ş eraparable, care dcă mafesarea calăţ î peroada de ulzare a produselor de căre cosumaor. Dspoblaea produselor reparable ese deermaă de cele două caracersc asocae depedablăţ, ş aume de fablaea ş de meeablaea produselor. Pe aceasă bază, se aprecază că u produs ese dspobl, adcă îş poae îdepl fucţa peru care a fos realza, uma dacă ese fabl ş meeabl. Peru produsele ereparable, aşa cum se va demosra, dspoblaea ese egală cu fablaea acesora. Depedeţa dspoblăţ de calaea produselor. Calaea uu produs deermă dspoblaea acesua, aâ pr flueţa sa asupra fablăţ, câ ş pr flueţa sa asupra meeaţe, aşa cum rezulă ş d fgura 4.5. Cu creşerea velulu calăţ uu produs fablaea acesua creşe, dar creşe ş cosul obţer acesea. La u vel de fablae da, creşerea velulu calăţ deermă reducerea cosurlor asocae meeaţe produsulu. Peru cosumaor, aşa cum rezulă d fgura 4.5, se deduce că peru u produs exsă u vel opm al calăţ care asgură o dspoblae opmă asocaă uu cos mm, luâd î cosderare aâ cosurle ecesare obţer fablăţ produsulu, câ ş pe cele mpuse de realzarea meeaţe acesua. Aspecele cocepulu de dspoblae. Dspoblaea produselor poae f prezeaă ş aalzaă ca avâd urmăoarelor aspece: Cos Fablaea Dspoblaea Meeaţa Nvelul opm Nvelul calăţ Fgura 4.5. Depedeţa dspoblăţ de calaea produselor. Dspoblaea probablă sau dspoblaea ca mărme probablscă, coform cărea dspoblaea ese asocaă probablăţ ca u produs să fe î sare de fucţoare la u mome de mp; 2. Dspoblaea emporală sau dspoblaea de mp, defă de proceul de mp î care u produs ese î sare de fucţoae la u mome de mp; 3. Dspoblaea produsulu, deermaă de proceul de produse dspoble după u aum mp de fucţoare; 4. Dspoblaea fucţoală sau dspoblaea fucţe sau msu produsulu, defă de proceul fucţe îdeple dr-u aum erval de mp cosdera. B. Defţa dspoblăţ produselor ş fucţa de dspoblae Defţa dspoblăţ. Dspoblaea produselor poae f defă sub două aspece, respecv calav ş caav. Calav, dspoblaea repreză îsuşrea uu produs de a f î sare de fucţoare la u mome da. Caav, dspoblaea se defeşe ca fd probablaea ca u produs să fe î sare de fucţoare la u aum mome de mp. Fucţa de dspoblae a produselor reparable se poae deduce î fucţe de fablae ş de meeablae cu relaţa: R M '. (4.7) D ( ) = R ( ) + [ ( )] ( ) Fecare sude poae realza o sgură cope a acesu maeral, uma peru uzul persoal. Orce ală mulplcare / ulzare fără acordul auorulu corave leglor drepulu de auor / copyrgh ş poae f pedepsă î baza acesora.