Integrale cu parametru

Σχετικά έγγραφα
Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

Integrale generalizate (improprii)

Tema: şiruri de funcţii

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

2 Ecuaţii diferenţiale Ecuaţia diferenţială de ordinul n... 55

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

4. Integrale improprii cu parametru real

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ion CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Curs 2 Şiruri de numere reale

GHEORGHE PROCOPIUC ANALIZĂ MATEMATICĂ

ME.09 Transformate Fourier prin sinus şi cosinus

sin d = 8 2π 2 = 32 π

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 1 Şiruri de numere reale

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL (material incomplet, în curs de redactare) Paul GEORGESCU

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE

Calcul diferenţial şi integral (notiţe de curs)

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Ioan ROŞCA CALCUL NUMERIC. Elemente de teoria aproximarii

Integrala nedefinită (primitive)

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

z a + c 0 + c 1 (z a)

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

4. Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Probleme pentru clasa a XI-a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TEMA 3. Analiză matematică - clasa a XI-a (3h/săpt.), clasa a XII-a (3h/săpt.)

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

CURS 11, Analiză matematică, semestrul I,

1 Serii numerice Definiţii. Exemple... 45

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Exerciţii de Analiză Matematică

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Profesor emerit dr. Octavian STĂNĂŞILĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ EDIŢIA DEFINITIVĂ. Floarea Darurilor

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

Siruri de numere reale

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f : I G R n. Forma generala a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi este: = f(x, y).

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

J F (ρ, ϕ, θ) = cos ϕ ρ sin ϕ 0. Teoremă (a diferenţiabilităţii compuse) (legea lanţului) Fie F : D deschis

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Teorema lui Peano de existenţă

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Capitolul 2. Integrala stochastică

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Transcript:

1 Integrle proprii cu prmetru 2 3

Integrle proprii cu prmetru

Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul [, b ], dică există integrl F(y) = b f (x, y) dx (1.1) tunci spunem că m definit o integrlă cu prmetru (funcţi F : E R).

Trecere l limită sub semnul integrlei Teorem 1.1 Fie f : [, b ] E R, E R şi fie y 0 R punct de cumulre l mulţimii E. Dcă există lim f (x, y) = f 0 (x) y y 0 uniform în rport cu x [, b ] tunci funcţi x f 0 (x) este integrbilă pe [, b ] şi b f 0 (x) dx = b b lim f (x, y) dx = lim f (x, y) dx. (1.2) y y 0 y y0

Ipotez existenţei limitei uniforme în rport cu x este esenţilă în enunţul Teoremei 1.1. Exemplul 1.1 Pentru f : [ 0, 1 ] (0, + ) R, f (x, y) = x x 2 y 2 e y 2, re loc lim y 0 1 0 f (x, y) dx 1 0 lim y 0 f (x, y) dx.

Avem deci F(y) = lim y 0 1 0 1 x x 2 0 y 2 e y 2 dx = 1 2 x2 ( ) e y 2 x=1 = 1 e 1 y 2 1 x=0 2 f (x, y) dx = lim F(y) = 1 ( ) y 0 2 lim e 1 y 2 1 = 1 y 0 2. Pe de ltă prte vem lim f (x, y) = lim y 0 y 0 x y 2 e x 2 y 2 = 0 deci 1 0 lim y 0 f (x, y) dx = 0.

Să observăm că lim y 0 f (x, y) = 0 nu re loc în mod uniform în rport cu x. Într-devăr dcă, prin reducere l bsurd, m presupune cest lucru tunci ε > 0 δ ε > 0 stfel c 0 < y < δ ε f (x, y) < ε, x [ 0, 1 ]. Dcă legem în prticulr x = y (0, δ ε ) vem contrdicţie. f (x, y) = 1 y e 1 +, pentru y 0,

Continuitte integrlei cu prmetru Teorem 1.2 Dcă f : [, b ] [ c, d ] R este continuă tunci funcţi F : [ c, d ] R dtă de (1.1) este continuă pe intervlul [ c, d ].

Derivbilitte integrlei cu prmetru Teorem 1.3 Fie f : [, b ] [ c, d ] R continuă stfel încât : (i) (ii) pentru orice y [ c, d ] există integrl cu prmetru F(y) = b f (x, y) dx, f este derivbilă prţil în rport cu y şi funcţi f y este continuă pe [, b ] [c, d]. Atunci F este derivbilă şi F este continuă pe [ c, d ] ir F (y) = b f (x, y)dx, y [ c, d ]. (1.3) y

Exemplul 1.2 Să clculăm integrl I n (y) = 1 0 dx (x 2 + y 2, n N, y 0. ) n Derivăm integrl în rport cu y şi găsim stfel relţi I n+1 (y) = 1 2ny I n(y). Deorece I 1 (y) = 1 y rctg 1, rezultă că y I 2 (y) = 1 2y I 1 (y) = 1 ( 2y 3 rctg 1 y + y ) y 2. + 1

Formul lui Leibniz de derivre integrlelor cu prmetru Teorem 1.4 Fie integrl cu prmetru F(y) = β(y) α(y) f (x, y)dx, y [ c, d ] unde (i) (ii) (iii) α, β : [ c, d ] [, b ] sunt funcţii derivbile, f : [, b ] [ c, d ] R este funcţie continuă, f f este derivbilă prţil în rport cu y şi este continuă. y

Atunci F este derivbilă pe [ c, d ] şi re loc formul lui Leibniz de derivre F (y) = β(y) α(y) f y (x, y) dx +f (β(y), y) β (y) f (α(y), y) α (y). (1.4)

Integrre unei integrle cu prmetru Teorem 1.5 Fie f : [, b ] [ c, d ] R o funcţie continuă. Atunci re loc formul d c ( ) b f (x, y) dx dy = b ( ) d f (x, y) dy dx. (1.5) c

Exemplul 1.3 Să clculăm I = 1 0 1 ln x (x b x ) dx, x > 0, > 0, b > 0. b Avem 1 ln x (x b x ) = x y dy, x [ 0, 1 ]. Deorece funcţi (x, y) x y este continuă pe [ 0, 1 ] [, b ], putem schimb ordine de integrre, ( 1 ) b ( b ) 1 I = x y dy dx = x y dx dy = b ( x y+1 0 y + 1 ) b 1 dy dy = x=0 y + 1 = ln(y + 1) b = ln b + 1 + 1. 0

Fie f : [, + ) [ c, d ] R şi fie integrl cu prmetru Integrl F(y) = i. converge simplu pe [ c, d ] dcă ii. b lim f (x, y) dx = b + f (x, y) dx, y [ c, d ]. (2.1) f (x, y) dx; converge uniform pe [ c, d ] dcă limit este uniformă în rport cu y.

Integrl f (x, y) dx este uniform convergentă pe [ c, d ] dcă pentru orice şir (b n ) n N cre re limit +, şirul de funcţii (F n ) n N, F n (y) = converge uniform l F pe [ c, d ]. bn f (x, y) dx

Criteriul lui Cuchy Teorem 2.1 Integrl (2.1) este uniform convergentă dcă şi numi dcă pentru orice ε > 0 există b 0 (ε) > 0 stfel c pentru orice b, b > b 0 şi pentru orice y [ c, d ] re loc b b f (x, y) dx < ε.

Criteriul de convergenţă uniformă Weierstrss Teorem 2.2 Fie f : [, + ) [ c, d ] R. Admitem că există g : [, + ) R stfel încât (i) (ii) Atunci [ c, d ]. f (x, y) g(x), x [, + ), g(x) dx este convergentă. f (x, y) dx este uniform şi bsolut convergentă pe

Continuitte integrlei improprii cu prmetru Teorem 2.3 Fie f : [, + ) [ c, d ] R o funcţie continuă stfel încât funcţi f (x, y) dx este uniform convergentă pe [ c, d ]. Atunci F(y) = este continuă pe [ c, d ]. f (x, y)dx

Derivbilitte integrlei improprii cu prmetru Teorem 2.4 Fie funcţi f : [, + ) [ c, d ] R cu următorele proprietăţi: (i) f (x, y) dx este convergentă (ii) există derivt prţilă f şi este continuă pe y [, + ) [ c, d ] (iii) Atunci y F(y) = F (y) = d dy f (x, y) dx este uniform convergentă pe [ c, d ]. y ( f (x, y) dx este derivbilă pe [ c, d ] ) f (x, y) dx = f (x, y) dx, y [ c, d ]. y (2.2)

Integrbilitte unei integrle improprii cu prmetru Teorem 2.5 Fie funcţi f : [, + ) [ c, d ] R continuă stfel încât (i) (ii) integrl [ c, d ], integrl Atunci re loc ( + ) d f (x, y)dy dx = c f (x, y) dx este uniform convergentă pe ( ) d f (x, y) dy dx este convergentă. c d ( c ) f (x, y) dx dy. (2.3)

Funcţi Gmm su integrl lui Euler de l doile tip Γ(p) = 0 x p 1 e x dx (3.1) Funcţi Bet su integrl lui Euler de primul tip B(p, q) = 1 0 x p 1 (1 x) q 1 dx. (3.2)

Propoziţi 3.1 Au loc proprietăţile Integrl Γ(p) este convergentă pentru orice p > 0 şi divergentă pentru orice p 0. Integrl Γ(p) este uniform convergentă pe orice intervl compct [, b ] (0, + ). Funcţi Γ(p) este continuă pe (0, + ). Funcţi Γ(p) este infinit derivbilă pe (0, + ) şi Γ (n) (p) = 0 x p 1 (ln x) n e x dx, n N. (3.3)

Propoziţi 3.2 B(p, q) este convergentă pentru orice p > 0, q > 0 şi divergentă în celellte situţii.

Propoziţi 3.3 Au loc următorele relţii: formul de recurenţă pentru Γ Γ(p + 1) = p Γ(p), p (0, + ) (3.4) Γ(1) = 1, Γ(n + 1) = n!, n N (3.5) formulele de recurenţă pentru B B(p, q) = q 1 B(p, q 1), p > 0, q > 1 (3.6) p + q 1 B(p, q) = p 1 B(p 1, q), p > 1, q > 0 (3.7) p + q 1

B(p, q) = B(q, p), p > 0, q > 0 (3.8) B(p, q) = 0 t p 1 dt (3.9) (1 + t) p+q Γ(p) Γ(q) B(p, q) =, p > 0, q > 0 Γ(p + q) (3.10) ( 1 B 2, 1 ) 1 1 = dx = π 2 0 x(1 x) (3.11) ( ) 1 Γ = π, e x 2 π dx = (integrl lui Guss). 2 0 2 (3.12)

formul lui Guss Γ(p) = lim n n p n! p(p + 1)(p + 2)... (p + n) (3.13) formul rgumentelor complementre B(p, 1 p) = Γ(p) Γ(1 p) = p, p (0, 1) (3.14) sin(pπ)