ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

Σχετικά έγγραφα
ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

METODE NUMERICE APLICAŢII

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

4. Interpolarea funcţiilor

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

6. VARIABILE ALEATOARE

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Curs 3. Spaţii vectoriale

2. Functii de mai multe variabile reale

Tema: şiruri de funcţii

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

2. Metoda celor mai mici pătrate

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

INTRODUCERE. Capitolele îndrumătorului corespund materiei predate şi abordate la seminar pentru Statică, prima diviziune a disciplinei Mecanică.

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

CUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice

Integrale cu parametru

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

METODE NUMERICE Obiective curs Conţinut curs

4. Metoda Keller Box Preliminarii

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

sin d = 8 2π 2 = 32 π

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

Analiza bivariata a datelor

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

4. Serii de numere reale

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

cele mai ok referate

Din această definiţie a probabilităţilor rezultă următoarele proprietăţi ale acestora:

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Integrale generalizate (improprii)

Varianta 1

4. Integrale improprii cu parametru real

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

INTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura

Sondajul statistic- II

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Transcript:

ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză pe o teoremă d lgebr mtrcelă: Dcă o mtrce esgulră pote f redusă l mtrce utte I pr îmulţre l stâg cu u şr de mtrce tuc vers - se pote clcul pr îmulţre lu I l stâg cu celş şr de mtrce î orde versă. lgortmul de versre cuprde două procese de clcul derulte î prlel ş re pş: I. Se fc ţlzărle: ; (.) D I. (.) II. L psul se clculeză elemetele mtrcelor ş D utlzâd formulele (.) (.):

Elemete de clcul umerc mtrcel j j j ; (.) dj dj j ; (.4) ; (.5) d ; (.6) j j j j ; (.7) dj dj dj j ; (.8) j j j ; (.9) dj j j. (.) III. Î fl se obţ mtrce utte vers ş vlore determtulu: I ; (.) - D ; (.) det!. (.) Observţ:. Idcele superor corespude psulu de clcul.

. D (.) ş (.4): dcă elemetul Metode de clcul l verse umt pvot re vlore ulă su modulul său este sub u prg de zero prestblt probleme l efecture împărţrlor. Pvot ul u mplcă epărt că mtrce este sgulră; trebue îcercte tote posbltăţle: pote f dus î pozţ de pvot orce elemet j j cu schmbre ître ele llor ş ş coloelor ş j. Dcă tote ceste posbltăţ duc l eşec mtrce este sgulră.. Î scopul reducer erorlor de rotujre se recomdă c l fecre ps să se ducă pe pozţ pvotulu elemetul de vlore bsolută mmă les coform procedeulu de l observţ procedeu umt pvotre. Î fl trebue efectute d ou schmbărle de l ş / su coloe. 4. (.) (.) sut echvlete cu următorele relţ: j j d j d j j (.4) d j j d j j ( ( ) ) d j j j (.5) cu terpretărle:

4 Elemete de clcul umerc mtrcel! lle corespuzătore pvotulu (lle ) le mtrcelor ş D se obţ pr împărţre llor mtrcelor - respectv D - corespuzătore pvotulu l pvot ( );! lle cu le mtrcelor ş D se obţ duâd l lle le mtrcelor - respectv D - lle le mtrcelor ş D îmulţte cu ( ). Eemplu: Fe mtrce Să se determe vers - versue Guss-Jord. 6. utlzâd metod elmăr î Soluţe: Se plcă lgortmul metode elmăr: I. Se fc ţlzărle: II. 6 ş D Petru se plcă (.) (.) ţâd sem ş de observţ..

Metode de clcul l verse 5 Iterţ : Petru reducere erorlor de rotujre pote f dus pe pozţ pvotulu ( ) elemetul de vlore bsolută mmă 6 (dec ş j ). Petru cest pot f schmbte petru îceput ître ele lle ş po schmbte ître ele coloele ş. Î vedere smplfcăr clculelor u se m efectueză ceste clcule. Î ceste codţ pvotul este. Tbel cu clculul elemetelor mtrcelor ş D : l mtrce mtrce D l / / / / l ( ) ( ) ( ) l ( ) 6( ) 5 ( ) L prm terţe 5 D.

6 Elemete de clcul umerc mtrcel Iterţ : L cestă terţe pvotul este elemetul. Tbel cu clculul elemetelor mtrcelor ş D : l mtrce mtrce D l ( ) ( ) ( ) ( ) l / / / / l 5( ) ( ) ( ) ( ) D. Iterţ : L cestă terţe pvotul este elemetul.

Metode de clcul l verse 7 Tbel cu clculul elemetelor mtrcelor ş D : l mtrce mtrce D l ( ) l ( ) ( ) ( ) 5 ( ) l / / / D 5. Î fl: (.) Ivers: 5. (.) Determtul:. det

8 Rezolvre umercă sstemelor de ecuţ lgebrce lre REZOLVRE NUMERICĂ SISTEMELOR DE ECUŢII LGEBRICE LINIRE Sstem de ecuţ lgebrce lre vâd: - coefceţ j R j ş - terme lber b R - cu ecuoscute R : b b b " " "!. () Form restrâsă corespuzătore lu ():

Metode drecte de rezolvre 9 j b j. () Notţ: [ j ] j!!!! mtrce coefceţlor () b b b " b vectorul coloă l termelor lber (4) " vectorul coloă l ecuoscutelor (5) form mtrcelă sstemulu (): b. (6) b sstem omoge; b sstem eomoge. Sstemele eomogee u soluţe ucă mtrce este esgulră ( det ). Dcă este sgulră ( det ) sstemul re o ftte de soluţ (este

Rezolvre umercă sstemelor de ecuţ lgebrce lre comptbl edetermt) or u re c o soluţe (este comptbl). Sstemele omogee dmt totdeu soluţ blă. dmt ş lte soluţ mtrce este sgulră. Sstem cosstet sstem comptbl ; sstem cosstet sstem comptbl. Dcă mc modfcăr le elemetelor lu ş b coduc l modfcăr reduse le elemetelor soluţe sstemul este be codţot. Măsur petru melorre grdulu de codţore: ) Îte de îcepere efectvă rezolvăr se modfcă orde ecuţlor ş / su ecuoscutelor stfel îcât să se sgure domţ elemetelor dgole le mtrce. ) Îte de rezolvre se plcă operţ de sclre cre determă c ecuoscutele ş terme lber să bă celş ord de mărme. Se feză fctor de scră (coefceţ de sclre) j j ş b : j j j^ j (7) b b b ^. (8) Se fc îlocurle î ()

Metode drecte de rezolvre j j j^ b b ^ ; j împărţd cu b j j j^ b ^. j b Notţe: j j^ j j. (9) b o formă echvletă sstemulu (): j^ j^ b ^. () j ole vlor le elemetelor lu ş b. Urmeză rezolvre sstemulu () ş î fl clculul ecuoscutelor orgle cu jutorul relţlor (7). Ctegor de metode de rezolvre umercă:! drecte su ecte ;! drecte su tertve.

Rezolvre umercă sstemelor de ecuţ lgebrce lre. Metode drecte de rezolvre Obţ soluţ sstemulu prtr-o secveţă de operţ cre se eecută o sgură dtă umărul totl de operţ lgebrce elemetre fd ft ş cuoscut d strt. Metod versăr mtrcele ce m smplă bztă pe îmulţre l stâg cu (dcă este esgulră) relţe (6) - b. (.) (.) fzele metode:! versre lu ( se vede cptolul teror);! efecture produsulu mtrcel - b. Eemplu: Să se rezolve sstemul de ecuţ lgebrce lre (.) pr metod versăr mtrcele:. 4 4 9 (.) Soluţe: Idetfcre mtrcelor cre pr î form (6): 9 4 4 b. (.) Iversre mtrce : det 55

Metode drecte de rezolvre 8 T 4 4 5 5. (.4) det 8 55 5 55 5 55 5. (.5) (.) soluţ sstemulu: b 8 55 5 55 5 55 5 9 4. (.6) Dezvtj: Tmp de clcul mre dtortă umărulu mre de operţ rtmetce elemetre. lte metode drecte: metod elmăr î versue Guss-Jord (dgolzăr) su Guss (trughulrzăr); metodele bzte pe fctorzre L R su Q R mtrce coefceţlor plcble cu succes ş l versre mtrcelor ( se vede cptolul teror).

4 Rezolvre umercă sstemelor de ecuţ lgebrce lre. Metode tertve Soluţ se obţe prtr-u proces de promţ succesve cu covergeţă teoretc ftă ş prctc ftă. Trăsătură crcterstcă: o secveţă de operţ (î umăr m mc fţă de metodele drecte) este prcursă de m multe or obţâd promţ d ce î ce m bue le soluţe pâă l tgere ue precz fte î prelbl. Metod promţlor succesve î versue Guss-Sedel Se cosderă sstemul de ecuţ lgebrce lre de ordul sub form restrâsă (). Se pote evdeţ dstct termeul d sumă corespuzător elemetulu dgol l mtrce. (.) j j b j j eplctre eprese ecuoscute : b j j j j. (.)

Mtrce. Defre ş propretăţle verse 5 lgortmul metode Guss-Sedel etpe: I) Se ţlzeză cu (dcele superor umărul terţe curete):. (.) II) L u ps de clcul se determă ole vlor le vrblelor: (b j j j j - ). (.4) j j III) Codţ de termre procesulu de clcul: m { - } ε (.5) cu erore ε > prestbltă. de clcul: Codţ sufcetă de covergeţă procesulu tertv > j ( dgol domtă) (.6) j j

6 Elemete de clcul umerc mtrcel o buă codţore sstemulu. Remrcă: Petru ţlzre procesulu de clcul (î cz de covergeţă) este recomdtă: b. (.7) De l plcţe l plcţe pote prezet teres studul efectelor uor lte vrte de ţlzre. Eemplu: Să se rezolve sstemul (.8) pr metod promţlor succesve î versue Guss-Sedel: 4 4 8 (.8) dmţâd o erore ε.. Soluţe: Î scopul îdeplr codţe de covergeţă (.6) (dgol domţe) se schmbă ître ele lle ş ou screre sstemulu: 4 4 8. (.9)

Mtrce. Defre ş propretăţle verse 7 este îdepltă codţ (.6) este grtt fptul că procesul de clcul v f coverget. Î coture se plcă lgortmul metode Guss-Sedel: I) Se efectueză ţlzre coform relţe (.7) prtculrztă: 8/.666 /4.5 /4 5.5. (.) II) Petru se plcă relţle (.4) (8 - - )/ ( - )/4 (.) ( )/4. Iterţ : ( 8.5 5.5) 5. 4 ( 5. 5.5). 96 (.) 4 ( 5..96) 6. 4. III) Se clculeză erorle: 5..666 > ε ;.96.5 > ε ; (.) 6.4 5.5 > ε.

8 Elemete de clcul umerc mtrcel Nu este stsfăcută codţ (.5) este ecesră o ouă terţe. Iterţ : ( 8.96 6.4) 6. 4 ( 6. 6.4) 4. 58 (.4) 4 ( 6. 4.58) 6.. III) Se clculeză d ou erorle: 6. 5..68 > ε ; ε 4.58.96.4 > ; (.5) 6. 6.4. > ε. Se observă că erorle u scăzut semfctv. Cu tote ceste u este stsfăcută codţ (.5) este ecesră o ouă terţe.