METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

Σχετικά έγγραφα
INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

4. Interpolarea funcţiilor

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

2. Functii de mai multe variabile reale

2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR

METODE NUMERICE APLICAŢII

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

6. VARIABILE ALEATOARE

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

2. Metoda celor mai mici pătrate

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

cele mai ok referate

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Sondajul statistic- II

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Curs 3. Spaţii vectoriale

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

CUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Tema: şiruri de funcţii

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

MULTIMEA NUMERELOR REALE

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

INTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

INTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

OperaŃii cu numere naturale

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

4. Serii de numere reale

4.1 PROGRAMAREA DINAMICĂ

VII. Teorema lui Dirichlet

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

ELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

sin d = 8 2π 2 = 32 π

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

P r s r r t. tr t. r P

APROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE

4. Integrale improprii cu parametru real

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

LUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

Exerciţii de Analiză Matematică

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Transcript:

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR. Puere probleme Apre î multe tuţ d ştţă ş tehcă î geerl ş d domele utomtcă formtcă ş clcultore î prtculr. Î cete dome pr plcţ î cre u e cuoşte epre ltcă fucţe cre trebue promtă c dor vlorle e îtr-u umt umăr de pucte obţute pe cle ltcă u epermetlă tereâd obţere promtvă vlorlor corepuzătore ltor pucte Preztă tere ş determre celor pucte corepuzătore uor vlor dte de eemplu zero le fucţe. Î czul geerl l probleme promăr umerce fucţlor e coderă o fucţe f: [ b] R.. Se cere determre ue lte fucţ g: [ b] R.

Metode de promre umercă fucţlor vâd o epree reltv mplă cre ă promeze cât m be fucţ f î tervlul [ b] dcă g ă fe cât m propt de f [ b]. Problem pre î următorele două tuţ poble: dcă epre ltcă fucţe f f ete cuocută dr de formă reltv complctă utlzre î clcule ulterore fd comodă; b dcă epre ltcă fucţe f f u ete cuocută e fd deftă prtr-u et de pucte determte ltc u epermetl. Petru tuţ b frecvet îtâltă î domele meţote e coderă că ut cuocute pucte dtcte defte de perechle de vlor: f.. Î czul cel m geerl cele pucte dtcte pot f orecr î tervlul [ b]. Îă î mjortte plcţlor ele ut echdtte cu pul de dcretzre h > prmul ş ultmul puct corepuzâd lmtelor tervlulu dcă: b b h..4 Î tuţle prctce u ete epărt eceră obţere eplctă fucţe de promre g fd ufcetă găre

Puere probleme vlorlor g [ b]. Dcă vlorle lu petru cre e promeză fucţ f prţ tervlulu [ b] tuc e utlzeză termeul de terpolre petru problem euţtă r dcă problem e etde ş î fr tervlulu [ b] tuc e utlzeză termeul de etrpolre. Î e lrg: terpolre petru mbele tuţ le probleme. Petru obţere fucţlor de promre g e utlzeză de regulă combţ lre le uor fucţ de formă mplă prţâd ue cle de fucţ { g g b } de form: g g... g [ ].5 ude ut coefceţ rel. Cele m utlzte cle de fucţ de promre: moome { } cre duc l polome de promre de form: g P... ;.6 b fucţ epoeţle { e b } cre duc l fucţ de promre de form: g... b b b b e e e e ;.7 c fucţ trgoometrce { co } cre duc l fucţ de promre de form 8: g b b co b co... b... co.8

4 Metode de promre umercă fucţlor Obervţe: Î relţle.6.8 coefceţ ş b j j m ut rel. Î plcţ prctce de terpolre petru legere fucţe de promre ete eceră cuoştere forme fucţe cre trebue promtă utlzâd formţle prmre prvd problem tehcă d cre fot cotrut modelul mtemtc cre clude fucţ cre trebue promtă. Dcă u etă tfel de formţ tuc cel m de utlzte ut polomele de terpolre defte de.6 cu următorele vtje: - vlorle polomelor e pot clcul reltv uşor; - umele dfereţele produele de polome precum ş dervre ş tegrre polomelor u c rezultt polome; - chmbărle de cră ş trlţle ut reltv mple vâd c rezultt polomele P ş repectv P cu ; - teor promăr polomelor u rdcă probleme deoebte.

Puere probleme 5 Remember d teor promăr polomelor teorem de promre lu Wetr: Dcă fucţ f ete cotuă pe [ b] tuc ε > etă u polom P de grd ε tfel îcât f P < [ b] ε. Obervţ:. Teorem oferă jutfcre teoretcă fptulu că î czul utlzăr polomelor de terpolre erore de promre pote f făcută orcât de mcă. Îă utltte prctcă teoreme ete reltv reduă dtortă modltăţlor de geerre polomelor de promre ş î plu ecuoşter epree f.. Teorem oferă ş uportul teoretc de demotrre fptulu că temele fuzz ş reţelele eurle ut promtor uverl. Sut trtte fucţle de promre polomlă! metodele de determre eplctă u mplctă coefceţlor polomulu de promre P ott ş cu P u P m. Metodele vor pute f ete reltv mplu cu modfcărle de rgore l lte cle de fucţ.

6 Metode de promre umercă fucţlor Î czul promăr fucţlor de m multe vrble e pot utlz metode emăătore îă dptte corepuzător. Î plcţ d domele utomtc clcultorelor ş formtc pre ueor ş ecette promăr vere dcă găr vlorlor rgumetulu corepuzătore ue vlor dte f î prtculr ule.. Apromre pr terpolre polomlă Se coderă o fucţe relă f: [ b] R petru cre ut cuocute vlorle f î pucte dtcte d tervlul [ b] dcă perechle de vlor: ; ; ;...;.. Î geerl puctele pot f orecr dr de regulă ele ut echdtte cu pul de dcretzre h: b b h.. form: Se cere ă e determe polomul P grd P de P... [ b] R.

Apromre pr terpolre polomlă 7 cre ă trecă pr puctele dte dec ă verfce codţle: P..4 Scrd detlt.4 temul lr.5 de ecut cu ecuocute reprezette de coefceţ :.................5 Determtul Δ l mtrce temulu.5 ete de tp Vdermode: > j j j......................6 Puctele ut dtcte temul.5 ete comptbl determt polomul de promre pr terpolre P ete uvoc deft. Metodele de terpolre e deoebec ître ele pr modul de determre cetu polom uc u uor forme echvlete le le.

8 Metode de promre umercă fucţlor Î czul mjortăţ polomelor de terpolre e opereză cu clculul cu dfereţe plcte mulţm de pucte.. Tpur de dfereţe: - dfereţele fte drecte l drept u îte ; - dfereţele vere l tâg u îpo ; - dfereţele metrce cetrle. Prmul tp! Dfereţele fte drecte de ordul clculte tât petru cât ş petru ut defte tfel:.7..8 Obervţe: h petru pucte echdtte. Dfereţele fte drecte de ordul ut defte:..9 D.8 ş.9 relţ geerlă de defre dfereţe drecte de ordul :.. Î clculele prctce e utlzeză tbele de dfereţe eemplfcte petru czul :

Apromre pr terpolre polomlă 9 Dverele polome de terpolre e pot cre m mplu dcă e defeşte putere geerlztă de ordul... ue vlor umerce ottă cu form produulu de fctor: [ ] [ ] ub h h h...[ h]. cu h cottă cuocută. Obervţ: []. Petru. []. Petru dcă putere geerlztă e reduce l ce clcă. Cel m frecvet utlzte polome de terpolre: - de tp Newto de peţ ş ; - de tp Gu de peţ ş ; - de tp Strlg;

Metode de promre umercă fucţlor - de tp Beel; - de tp Lgrge. Polomele de terpolre de tp Newto de peţ Euţul probleme de promre pr terpolre prezett teror - relţle... Polomul de terpolre de tp Newto de peţ : P [] [] [ ].... fd eceră determre coefceţlor. Petru cet e recru codţle.4 ub form echvletă: P.. Utlzâd. cre eprmă echdtţ cu pul de dcretzre h puctelor puterle geerlzte pot f due l form: [ ].....4 Aplcâd codţle. petru P P.5 - obţut prmul coefcet. Aplcâd d ou. petru

Apromre pr terpolre polomlă h P P P.6 epre coefcetulu : h!..7 Procedâd mlr petru cellţ coefceţ d. epre geerlă: h!.8 ude petru. polomul de terpolre Newto de peţ deve: h P ] [!..9 Î czul puctelor echdtte ete utlă defre îtregulu u epărt îtreg! cre repreztă umărul de pş ecer petru juge de l l : h. polomul de terpolre Newto de peţ v obţe form:!......! P..

Metode de promre umercă fucţlor Obervţ:. Petru. coduce l formul de terpolre lră: P... Petru. coduce l formul de terpolre prbolcă: P!... Dcă umărul de pucte cuocute le fucţe f pote f orcât de mre ş grdul polomulu de terpolre pote f orecre. Acet umăr de pucte ete le prctc tfel îcât dfereţele ă fe promtv egle î lmtele ue eror dme ε r pote f orcre dtre puctele dte. 4. Dcă umărul de pucte le fucţe ete ft grdul polomulu de promre pote f cel mult egl cu umărul de pucte dmut cu î celeş codţ c l obervţ. 5. Petru tuţle de l obervţle ş 4 erore retul e pote prom cu epre: R...!..4

Apromre pr terpolre polomlă Eemplu: Se coderă o fucţe relă de vrblă relă f: [ ] R f petru cre e cuoc vlorle î 4 pucte echdtte le tervlulu [ ] cu pul de dcretzre h coform tbelulu: f..45 4.97 6.98 Se cere ă e promeze fucţ f cu polomul de terpolre Newto de peţ petru următorele vlor le rgumetulu :.;.8;.;.8. Soluţe: Prtculrzre petru î czul cuoşter 4 pucte echdtte cu pul h î tervlul [b] [ ]. Petru îceput e determă tote dfereţele drecte defte î. cu rezulttele orgzte coform tbelulu:..945.6.55.45.78.6 4.97.7 6.98

4 Metode de promre umercă fucţlor Pe bz dfereţelor drecte d. ş prm le tbelulu polomul de terpolre Newto de peţ de grdul eprmt î :.945.6 [].55 P [] []...945.58. 9!!!. Petru. d.:. []. vlorle puterlor geerlzte: [] [].9 [].7. Pr îlocure î P prm promţe: f...945..58.9.9.7.56 Eercţu clculul celorllte tre promţ... Apromre cu metod celor m mc pătrte Puere probleme: e coderă fucţ relă f: [ b] R petru cre ut cuocute vlorle f î pucte dtcte vlor: d tervlul [ b] dcă perechle de ; ; ;...;.. Î czul geerl puctele pot f orecr dr de regulă ele ut echdtte cu pul de dcretzre h:

Apromre cu metod celor m mc pătrte 5 b b h.. de form: Se cere ă e determe polomul P m grd P m m << P m m... [ ]. m b cre ă promeze fucţ f tfel îcât ă fe mmztă um pătrtelor dfereţelor dtre vlorle promte ş cele ecte î cele pucte. Atfel pu trebue rezolvtă următore problemă de optmzre: Pˆ m { P m m J J [ Pm ] }..4... Metod de clcul rezulttă e umeşte metod celor m mc pătrte CMMP ş ete utlzblă tuc câd fe perechle. u ut cuocute cu ecttte fe ete forte mre. Remrcă: Apromre fucţe f cuocute ub form etulu de vlor. prtr-u polom de form. pr metod CMMP ete umtă î geerl ş regree polomlă cu prtculrzărle lrg utlzte regree lră m ş regree prbolcă m. Apromre pr metod CMMP pote f plctă îă ş ltor fucţ de promre g dferte de cele polomle.

6 Metode de promre umercă fucţlor Apromre polomlă prbolcă m pr metod CMMP Fucţ polomlă de promre prbolcă umtă ş regree prbolcă: P..5 Fuct J cre trebue mmztă prvtă c fucţe de vrblele ş : J..6 Petru mmzre fucte covee J ete ufcet ă fe ulte dervtele le prţle J.7 J.8 J..9 Notţ: t t t 4 4.

Apromre cu metod celor m mc pătrte 7 temul.7....9 e v trform î următorul tem lr î ecuocutele ş : 4 t t t.. Eemplu: Se coderă d ou fucţ d eemplul teror f: [ ] R f petru cre e cuoc vlorle î 4 pucte echdtte le tervlulu [] cu pul de dcretzre h coform tbelulu prezett. Se cere ă e gecă u promt prbolc l fucţe f cu metod CMMP. Soluţe: Se vor clcul petru îceput coefceţ temulu. plcâd formulele. î czul : 77.75..9; 47 ; 8 ; 6 ; 4 ; 6 ; 4 4 4 4 4 t t t Efectuâd îlocurle î. temul: 77.75 8 6 4.9 6 4 6 4.7 4 6 4 rezolvre oluţle:

8 Metode de promre umercă fucţlor.544;.8;.7. polomul de promre prbolcă obţut pr metod CMMP: Pˆ 7.544.8.. Comprre vlorlor promte P cu cele ecte î cele 4 pucte pr dfereţe ş clculul vlor mme lu J! 4. Apromre cu fucţ ple Euţul probleme de promre: celş c î czurle terore cu obervţ că de cetă dtă vlorle fucte f ut promte cu fucţ ple polomle de grd m <<. Se defeşte dvzue tervlulu [ b]: < < <... b :. 4. Fucţ ple polomlă de ordul reltv l dvzue tervlulu [ b] ete deftă c o fucţe g: [ b] R de clă m C [ b] le căre retrcţ g pe fecre ubtervl [ - ] l dvzu ut polome de grd m << : g P [ ] ; grdp m. 4. m m

4 Apromre cu fucţ ple 9 Fuct ple g re coform defţe prmele m dervte cotue pe tervlul [ b]: j j g g ; j m ;. 4. Dervt de ordul m ete dcotuă î puctele le dvzu ete o fucţe polomlă etedă pe porţu curbur fd determtă de vlore lu m. Fucţ ple g ete codertă fucţe ple de promre pr terpolre fucţe f pe dvzue dcă î tote puctele dvzu ut îdeplte codţle: g. 4.4 Coefceţ fucţlor polomle P m e obţ pr rezolvre temulu lr formt d ecuţle 4. ş 4.4 împreuă cu cele m codţ l lmtele terlulu [ b]. Fucţle ple g de terpolre prbolcă m L cete retrcţle g u eprele: g b c [ ] 4.5 cu coefceţ cre trebue determţ b c R î vedere defr fucţe g.

Metode de promre umercă fucţlor Dcă ut mpue codţle de terpolre 4.4 petru puctele : g 4.6 d 4.5 ş 4.6 coefceţ : 4.7 u răm de determt coefceţ b c. Petru determre cetor e îcepe cu recrere ecuţe 4.5 ub form: g b c [ ]. 4.8 Dervâd 4.8 î rport cu g b c [ ]. 4.9 Impuâd codţle 4.4 b c [ ]. 4. Impuâd ş codţle 4. b b c. 4. că g m ete evoe de o codţe. De regulă e coderă ete cuocută: g b b c 4.

4 Apromre cu fucţ ple dcă e lege b pe bz epereţe pecltulu cre promeză pe f. temul lr 4.... 4. de ecuţ cu ecuocute. Î czul puctelor echdtte cu pul de dcretzre h temul e trformă î: b g h b h c - 4. b h c b. După rezolvre temulu petru promre ue vlor f e detfcă ubtervlul ] ş po e plcă 4.8. [ Dcă e prtculrzeză temul 4. petru u tem lr de 6 ecuţ cu 6 ecuocute: b g hb h c b hc b hb h c b hc b hb h c. 4.4 Stemul obţut ete feror trughulr rezolvre mplă.